BASMUL GREUCEANU

Basmul Greuceanu face parte din colectia Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu (1830-1887), auzit de
culegatorul tipograf in 1876 de la povestitorul Mihalache Constantin din mahalaua Delea Veche din Bucuresti, publicat pentru
prima data in Calendarul Aurora", anul 1881. (Pt. conf., v. editia Petre Ipirescu,Legende sau basmele romanilor, Ed. Cartea
Romaneasca, 1988, p. 203-213.) imparatul Rosu era foarte mahnit ca niste zmei furasera de pe cer soarele si luna si a anuntat
ca cine va reusi sa le aduca inapoi si sa le puna la locul lor va lua pe fiica-sa de sotie si jumatate din imparatie. Multi voinici au
incercat sa o faca, dar fara nici un rezultat. Viteazul Greuceanu isi incerca si el norocul, ajutat si de un frate al sau, dar mai ales
de Faurul pamantului, un mare mester fierar, dar si un nazdravan", care ii da sfaturile absolut trebuitoare. Gratie acestor
sfaturi, Greuceanu se descurca in imprejurarile cele mai grele, dandu-se de trei ori peste cap. Astfel, ajungand la palatele celor
trei zmei se tacu un porumbel, apoi se transforma intr-o musca, patrunse pe o fereastra, se ascunse intr-o crapatura dintr-o
grinda si avu prilejul sa alic secretele zmeilor si zmeoaicelor, unde se aflau si ce faceau. Zmeii erau dusi la vanat. Voinicul ii
astepta sub un pod, la marginea Codrului Verde, se lupta, rand pe rand, cu toti trei. ii invinse (lupta cea mai grea fu cu zmeul
cel mai marE), le taie capetele, afla de la cel din urma ca soarele si luna se afla inchise intr-o cula" (casa bine intarita) din
Codrul Verde, le elibera si le puse la locurile lor pe cer, facand apoi calea intoarsa spre imparatul Rosu, spre a-1 vesti de
izbanda lui. in calc insa i se ivira alte obstacole puse la cale de cele trei zmeoaice si mai ales de scorpia de muma a
zmeoaicelor", care il urmarea sa-1 inghita", fiind foarte catranita si amarata, alergand cu o falca in cer si cu una in pamant, caci
nu mai avea nici sot, nici fete, nici gineri" (toti fiind omorati, taiati cu palosul de GreuceanU).

Un ultim obstacol il intampina si cand ajunse la palatul imparatului Rosu: un sfetnic viclean obtinuse de la Necuratul (de la
diavoL) palosul eroului, care-i fusese furat printr-un mestesug dracesc anume. Si imparatul nu-1 crezu ca el este omoratorul
zmeilor, fiind gata sa acorde rasplata promisa sfetnicului impostor. Greuceanu ceru un ragaz, se intoarse din cale pana la
muntele cel de fier in care se metamorfozase diavolul, se mai dadu de trei ori peste cap, obtinu noi puteri, sfarama muntele de
fier cu un buzdugan de otel, isi recupera palosul din pulberea care devenise muntele de fier, se infatisa din nou imparatului
Rosu, astfel incat sfetnicul cel mincinos fu dat de gol si imparatul ii dadu ceea ce-i fagaduise. Totul se termina cu traditionala
nunta imparateasca, dupa ce si fratele Greuceanului fu eliberat dintr-o inchisoare unde dusmanii il tinusera pana atunci.

Observatii

Numim basm o naratiune folclorica in proza de obicei (ea poate fi si in versurI) in care domina intamplarile extraordinare si
miraculoase, cum vedem si in cazul de fata: nu numai vitejia si istetimea il fac victorios pe Greuceanu, ci si sfaturile fratelui sau
de cruce (el mai are si un frate adevarat, insa numai ca personaj secundaR), care se numeste Faurul pamantului, sfaturi cu
adevarat producatoare de miracol.

Extraordinare si miraculoase sunt si personajele, mai ales cei trei zmei, zmeoaicele cele doua - care se pot transforma, una intr-
un pom, cealalta intr-o gradina cu flori - dar si Scorpia, nevasta zmeului celui mai mare si mai puternic (tatal celorlalti doI).
Cum extraordinara, iesita din comun, miraculoasa este si afirmatia ca soarele si luna ar putea fi furate de pe cer, ascunse intr-o
casa din padure, eliberate de acolo si puse la locurile lor. Extraordinara, spectaculoasa este lupta dintre Greuceanu si zmeul
zmeilor. Ca si aparitia corbului (a se citi, macar pentru examen, cu atentie basmuL), caruia zmeul zmeilor, obosit in lupta, ii
cerc sa ii aduca in cioc o picatura de apa ca sa prinda puteri, jUruindu-se ca-i va da in schimb starvul lui Greuceanu si starvul
calului eroului; in timp ce Greuceanu ii promite (si se va tine de cuvanT) ca-i va da corbului, in schimbul picaturii de apa, trei
starvuri de oameni (cei trei zmeI) si trei starvuri de cai, pe care ii avea la capatul podului de la iesirea din Codrul Verde, locul
luptei.

Remarcam de asemeni oralitatea perfecta a naratiunii ca si caracterul ei de spectacol, impresia clara ca Petre Ispirescu 1-a
ascultat cu atentie pe povestitor si a notat cat se poate de fidel spusele acestuia.

Spre deosebire de Ion Creanga, de Eminescu si alti scriitori, care prelucreaza" motive de basm {Punguta cu doi bani, Harap-
Alb, Fat-Frumos din lacrima, Calin (file de povestE) etC), basmul Greuceanu este un basm pur folcloric, nu unul mai mult sau
mai putin cult", purtand adica amprenta stilistica a scriitorului care s-a inspirat din folclor.

GREUCEANU-BASM POPULAR
Greuceanu este un basm popular si are ca tema lupta dintre bine si rau, Binele este reprezentat de
Greuceanu, care asemeni lui Vat-Frumos lupta impotriva zmeilor care reprezinta raul. Raul pe care-
l fac zmeii-consta in faptul ca fura soarele si luna de pe cer, adica lumina, imparatul Rosu promite
celui care le va aducerea ii va da fiica de sotie si o jumatate de imparatie. Multi voinici se oferira,
dar nu reusira. Ac£st element arata caracterul exceptional al lui Greuceani), care se roaga de
imparat sa-i ierte pe ceilalti voinici, caci el va aduce inapoi soarele si luna. Greuceanu pleaca
impreuna cu fratele sau la Faurul Pamantului si se sfatuiesete cum sa duca lupta. Apoi, Greuceanu
se desparte de fratele sau, dupa ce se inteleg asupra semnelor prin care sa cunoasca fiecare soarta
celuilalt. Fratele lui Greuceanu rataceste fara njei un rost prin lume si se intoarce la locul-
despartirii. Greuceanu insa ajunge la palatul zmeilor, se preface in porumbel si apoi in ivjsca pentru
a afla unde sunt zmeii, cand si pe unde se vor intoarce. Greuceanu se ascunde sub un pod pandind
intoarcerea zmeilor de la vanatoarea din Codrul Verde.- Ei se va lupta cu zmeul cel mic si cu cel
mijlociu si-i va omori. Cu zmeul celmare fut ta a fost grea. Greuceanu il baga in pamant pana la
gat. El afla de la zmeu ca soarele si lima erau inchise intr-un turn iar cheia era degetul.cel mic al
zmeului. ii ia zmeului degetul cel mic, il ucide, gaseste cula din Codrul Verde si arunca soarele si
luna pe cer.

Oamenii multumesc lui Dumnezeu ca a dat putere lui Greuceanu in lupta impotriva zmeilor, La
intoarcere, Greuceanu se intalneste cu fratele sau si loveste zmeoaicel. care voiau sa se razbune.
De aceea luasera" forma unui par cu roade si a unei gradini inflorite. Mama zmeilor ii urmareste
pana la Faurul Pamantului. Acesln pregateste un chip de fier al lui Greuceanu inrosit in foc. Muma
zmeilor il inghite si moare, prefacandu-se intr-un munte de fier. Greuceanu dovedeste de mincinos
pe sfetnicul, care, cu ajutorul diavolului, ii furase palosul si sustinea ca se luptase cu zmeii.

Basmul Greuceanu este o creatie epica in proza cu personaje fantastice si intamplari exceptionale
imaginare, relizate,in scopul unei invataturi morale. Eroul principal Greuceanu, este viteaz, curajos,
inteligent, bun cu toata lumea.

El intervine pentru iertarea voinicilor, care nu au reusit sa se lupte cu zmeii si chiar a sfetnicului
mincinos, care a vrut sa-i fure rasplata, Greuceanu ofera un model de comportare morala, fiindca a
ierta, a avea mila, nu numai pentru flacaii cazuti in inchisoare pentru orgoliul lor, ci si fata de
dusmanul sau, inseamna a respecta normele de viata crestina.

Greuceanu are atributele lui Fat-Frumos, care este o personificare a mitului Sfantul Soare. EI are
un palos fermecat si acesta ii da o putere deosebita asupra zmeilor, asa cum au arhanghelii asupra
demonilor. Lupta sa este impotriva vrajmasilor zmei, personificari ale demonilor, si reprezinta
razboiul .simbolic cu lumea cazuta in puterea fortelor intunericului.

Urmeaza apoi un razboi direct cu demonul care-i fura palosul, adica puterea, si-l da sfetnicului.
Capacitatea lui Greuceanu de a se transforma in porumbel, in musca, in buzdugan, reflecta
intelegerea deosebita a poporului ndstru fata de lumea ce ne inconjoara. Ea este o lume a formelor
ce pot fi schimbate. Cel care es-te etern este spiritul. El poate prin puterea lui sa realizeze orice
metamorfoza.

Soarele si luna sunt simboluri ale constiintei" universale. Ele patroneaza ca in balada Miorita o
nunta simbolica dintre spirit, reprezentat prin pastor ca principiu masculin (mirele) si natura, ca
principiu feminin ("O mandra craiasa / A lumii mireasa"). Zmeu le fura pentru a impiedica in mod
simbolic lumina, adica spiritul sa existe in lume si sa o conduca. Actele lui Greuceanu au astfel
sensul de a restabili echilibrul cosmic pentru a face posibila existenta lumii si a oamenilor.

in acelasi timp el nimiceste fortele raului, cate vor in esenta sa distruga lumea. Faptul ca el obtine
jumatate din imparatia lumii, adica a imparatului Rosu, arata restabilirea echilibrului dintre spirit si
lume. Nunta cu fata imparatului Rosu exprima, ca si in Povestea lui Harap Alb de Ion Cjeanga,
unirea dintre spirit si natura.

Stilul din basmul Greuceanu are trasaturile stilului popular adica este expresiv, bogat, nuantat, cu
multi termeni dialectali si regionali, cu expresii ale limbii vorbite, fiindca oralitatea este o trasatura
caracteristica a stilului popular. Dintre termenii- dialectali si regionali utilizati in basmul Greuceanu
mentionam: ..namezi", ,,cula", "catranit", "les"; " tartor", ,,introlocare". "in/urci", "pasamite",
"cusnita", "ravas", "slana", "veric", "policali", "mangosil", "becisnic", "palavralic", "a taragai", "d-
alea", "dete", "trantise", "muma-sa", "reteza-ti-l-voi", "semeti", "merinde", "ogurliu".
Oralitatea stilului este cultivata prin multe expresii ale limbii vorbite, ca: "a umbla in sec", "frate de
cruce", "li se in/urci calea", "stana de piatra", "dau din eol( in colt", ., a scos la bun capat". ,, nu
toate mustele fac miere ".

Pentru a da expresivitate textului autorul popular utilizeaza o serie de procedee stilistice ca epitete,
metafore, comparatii, metonimii, simboluri. Exemplificam cele mai semnificative epitete: "pasare
cernita", "sfetnicul cel pdlavratic", "zmeul spurcai", "diavolul schiop", . Jmpielitatilor vrajmasi",
"semnul de inlroloeare". Dintre comparatii si metafore amintim pe cele mai semnificative:
"mergeau ca sageata", "repede ca vantul", "nebun de bucurie", "Greuceanu de aur".

Metonimiile arata substitutia cauza-efect: "Sufla asupra lor si le dete duh de viata ", ,, de sarea
scantei din el", "se prefacu intr-un munte de fier ", " incepu stana de piatra a tremura", "de-i parai
oasele".

Simbolurile -concentreaza firul naratiunii: "luna si soarele", "chipul lui Greuceanu din fier", "se face
un porumbel", "cheia este degetul meu cel mit", "cutitul ruginit", "basmalele vor fi rupte la mijloc";
Hiperbolele au rolul de a impresiona prin exagerarea efectelor: "se zguduia unul pe altul de se
cutremura pamantul,,, "a lovit stana de se cutremura pamantul,,, "cu o falca in cer si cu alta in
pamant,,.

Sunt utilizate cu efecte expresive interjectii predicative: "Ea, inghiort! inghite,,, "hat in sus si hat in
jos,,.

GREUCEANU-TEMA,TITLU SUBIECTUL
Basmul este o specie a epicii populare (de regula in proza) si culte, cu o raspandire mondiala, in care se nareaza intamplari
fantastice ale unor personaje imaginare (feti frumosi, zane, animale nazdravane etc.) aflate in lupta cu forte nefaste ale naturii
sau ale societatii, simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare etc, pe care ajung a le birui in cele din urma ". (Dictionar de termeni
literari, Bucuresti, E.A., 1976, p.49). Completam aceasta definitie cu cele spuse de G. Calinescu in prefata la Estetica
basmului:,, Basmul este o opera de creatie literara cu o geneza speciala, o oglindire in orice caz a vietii in moduri fabuloase.
Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica lui este ca
eroii nu sunt numai oameni, ci si fiinte himerice, animale ".

Acest basm popular fantastic a fost cules de Petre Ispirescu in 1876 si publicat in 1882 in volumul Legende sau basmele
romanilor.

Tema este comuna basmelor populare, adica lupta dintre bine si rau din care iese invingator intotdeauna binele, dreptatea,
cinstea etc,caracteristici esentiale ale optimismului uman.

Titlul este numele personajului principal. Eroului nu i se dezvaluie originea, cum se intampla in alte basme. Se precizeaza doar
ca Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu". Nu este nici fiu de imparat, nici mezinul unei familii modeste, ci un
viteaz care isi lua inima in dinti", incumetandu-se sa-si ofere imparatului Rosu slujba pentru a elibera Soarele si Luna din
captivitatea zmeilor, acesti impielitati vrasmasi ai omenirii".

Subiectul acestei opere literare este simplu si reprezinta o impletire de fapte si situatii reale cu altele fantastice sau miraculoase
intre care nu exista hotare. Ca in orice basm, predominante sunt situatiile supranaturale fata de cele realiste, spre deosebire de
poveste in care domina realul. Formula introductiva de la inceput A fost odata ca niciodata" proiecteaza actiunea intr-un spatiu
nelimitat si intr-un timp nedeterminat. Imparatul Rosu era foarte mahnit ca niste zmei au furat de pe cer Soarele si Luna. Dadu
de stire ca viteazul care le va aduce va primi pe fata lui de sotie si jumatate din imparatie, iar cine nu va izbuti va fi pedepsit
prin taierea capului. Desi imparatul se dovedeste drept si ferm in hotararea de a pedepsi eventuala neizbanda, Greuceanu este
cu atat mai hotarat:

-Fie, marite imparate, chiar de-as sti ca voi pieri, tot nu ma voi lasa pana nu voi duce la capat bun sarcina ce imi iau de
bunavoia mea." Pe Greuceanu insa, in primul rand, il determina sa riste dragostea de oameni, care, fara soare (simbol al vietii,
al luminii, al cunoasteriI) si fara luna (simbol al linistii, al pacii si al poezieI) nu puteau trai. insotit de fratele sau, Greuceanu
ajunse la Faurul Pamantului, un personaj cu virtuti supranaturale.Un sfat de trei zile si trei nopti cu acesta il pregateste sa
infrunte vicleniile zmeilor. Dupa plecarea lui Greuceanu, Faurul Pamantului face din fier chipul lui Greuceanu, apoi porunci sa
arda cusnita ziua si noaptea". La o rascruce de drumuri, cei doi frati se despart. Un cutit infipt in pamant si cate o basma
purtata de fiecare va avea menirea de a da de stire unuia despre soarta celuilalt. intors mai devreme, fratele Greuceanului
constata ca e curat cutitul, iar Soarele si Luna au revenit pe cer. in acest timp, Greuceanu, prefacut mai intai in porumbel si
apoi in musca, afla de la zmeoaice cand se intorc zmeii de la vanatoare din Codru Verde. Codrul Verde apare ca un taram al
interdictiei pentru oameni, f nud stapanit de zmei, aici aflandu-se locul tainic unde erau Soarele si Luna in captivitate.
Greuceanu se lupta cu zmeii. Dupa ce-i invinse pe zmeul cel mic si pe fratele acestuia, el se lua la lupta cu tatal zmeilor;un
tartor catranit". Lui i se adreseaza curajos Greuceanu:,,Vino sa ne batem, in sabii sa ne taiem, in suliti sa ne lovim, ori in lupta
sa ne luptam". Lupta cu tartorul zmeilor este descrisa cu mult dinamism:Sosi zmeul si se luara la bataie: in sabii se batura ce
se batura si se rupsera sabiile; in suliti se lovira ce se lovira si se rupsera sulitele; apoi se luara la lupta: se zguduiau unul pe
altul de se cutremura pamantulAsa lupta nici ca s-a mai vazut!". Cu ajutorul miraculos al corbului care-i aduce lui Greuceanu un
cioc de apa dulce si acesta se inzdraveni, il vari pe zmeu pana la gat in pamant si, dupa ce afla unde se gasesc Soarele si Luna,
ii reteza capul. Cu degetul mic de la mana dreapta a zmeului - drept cheie- deschide cula", eliberand Soarele si Luna. Gestul
eroului capata dimensiuni titanice:Lua in mana dreapta soarele si in cea stanga luna, le arunca pe cer si se bucura cu bucurie
mare". Gestul nobil al lui Greuceanu a fost bine primit de colectivitate: Oamenii, cand vazura iarasi soarele si luna pe cer, se
veselira si laudara pe Dumnezeu ca a dat atata tarie lui Greuceanu de a izbandit impotriva impielitatilor vrajmasi ai omenirii".

Exemplu de modestie, eroul traieste sentimentul simplu al datoriei implinite:Iara el multumit ca a scos la bun capat slujba, o
lua la drum".

Firul actiiuni se complica la intoarcere. Fratii se regasesc sanatosi si pornesc spre Faurul Pamantului, urmariti de cele trei
zmeoaice metamorfozate in: parul cu pere de aur", gradina cu flori si fantana", norul ca un vartej", apoi ca o flacaruie". Scorpia
de muma a zmeoaicelor cu o falca in cer si cu una in pamant vrea sa inghita pe Greuceanu", dar Faurul Pamantului ii vari pe gat
chipul de fier inrosit. Din trupul ei se ridica un munte de fier, prilej de veselie pentru mester.

Greuceanu va trece cu bine si peste ultima incercare. Diavolul schiop fura, prin viclesug, palosul lui Greuceanu, dand palosul
unui sfetnic care se substituie eroului, pentru a se imbogati, in final, Greuceanu il iarta pe faptas, iar basmul se incheie cu
uciderea zmeoaicelor si nunta lui Greuceanu cu fata imparatului Rosu, semn al victoriei binelui asupra raului.

GREUCEANU-CARACTERIZARE
Greuceanu simbolizeaza binele, asa cum este el vazut de popor. Basmul se incheie cu triumful binelui (vitejiei, dreptatii,
adevaruluI) asupra raului.,.hi basme nu exista masuri intermediare; probele pot fi depasite sau nu. In traditia populara exista o
polarizare transparenta a personajelor: cei buni sunt fara pata, cei rai fara nici o lumina" (N.Chirvase, Teste de literatura
romana , 1995, p.23). Generozitatea si curajul personajului impresioneaza inca de la inceput cand, prin antiteza cu multi voinici
care se potricalisera" semetindu-se ca vor scoate la capat asemenea insarcinare", dovedind ca nu toate mustele fac miere",
Greuceanu isi asuma riscul de a i se taia capul pentru a face un bine colectivitatii si abia apoi pentru a primi rasplata promisa de
imparat. El se deosebeste de alti voinici nu atat prin forta.fizica, cat mai ales prin puterea de a se dedica binelui obstesc.
Iubirea de oameni, de dreptate si de adevar imprima personajului maretie si frumusete.

Pentru a invinge puterile raului, Greuceanu solicita sfat si invatatura de la Faurul Pamantului, aceasta putand fi considerata o
luminare prin cunoastere a personajului insusi. Pe langa insusirile obisnuite (inteligenta, bunatatea, perseverenta, unita cu
dragostea de viata si de oameni, intelepciunea, prietenia si curajuL), eroul are si insusiri supranaturale: se poate metamorfoza
(porumbel, musca), are un palos nazdravan, tine in mainile sale Soarele si Luna. in ultima secventa a basmului, Greuceanu
lupta pentru eliberarea adevarului, acoperit pentru o clipa de interventia diavolului. Desi putea sa-si piarda capul daca nu-l
dovedea pe mangositul de sfetnic", il roaga pe imparat sa-l ierte. Dupa rugaciunea Iui Greuceanu, dobandi iertare si de la
imparat, dar acesta ii porunci sa piara din imparatia lui".

Faurul Pamantului este un personaj imaginar, stravechi. El ramane un simbol al prieteniei si personifica intelepciunea prelucrarii
fabuloase a metalelor, este deci inzestrat cu un talent creator. El il sfatuieste si-1 sprijina pe Greuceanu in actiunile sale
dedicate eliminarii raului. Fratia de cruce dintre cele doua personaje este intemeiata pe devotament si omenie.

Fratele bun al Greuceanului este un simbol al dragostei si al devotamentului fratesc. El poate fi considerat un personaj martor,
deoarece intra in conflicte, alaturi de eroul principal. imparatul Rosu este iubitor de adevar si dreptate, are ideal lumina,
simbolizata prin cele doua astre.

Fortele raului impotriva carora lupta Greuceanu sunt reprezentate de: zmei (care furasera Soarele si LunA), zmeoaice (care, cu
ajutorul metamorfozei, cauta sa-l piarda pe eroU), diavolul (care biruie temporar, numai prin viclenie; el nu izbandeste
niciodata, fiind mai prost decat omuL), sfetnicul imparatului (care este necinstit, mincinos si se lauda cu vitejia altuia, incercand
sa-l insele pe imparat, pretinzandu-i rasplata, desi nu facuse nici o isprava).

Personajele negative poarta intreaga incarcatura de dispret si ura din partea ascultatorului. Aceste personaje, reprezentand raul
distrugator, apartin zonei fantasticului, intarind credinta populara ca raul nu trebuie sa stea in om, ci in afara lui. intalnim in
basm epitete care scot in evidenta trasaturile lor negative:zmeul spurcat", tartorul cel mare", fiinta netrebnica si pagubitoare
omenirii", tartor catranit", mangosit", bicisnic", nerusinat" etc.
 

GREUCEANU-compozitia si spatiul narativ

Compozitia basmului Greuceanu" urmeaza schema specifica acestei specii a epicii populare, putandu-se delimita cu usurinta
cateva motive narative: rapirea Soarelui si a Lunii; plecarea eroului in cautarea lor; motivul fratiei de cruce; motivul
metamorfozelor; substituirea prin viclesug a viteazului; motivul luptei drepte impotriva zmeilor, zmeoaicelor; pedepsirea
vinovatilor si nunta.

Spatiul narativ se delimiteaza prin cele trei formule traditionale, specifice basmului:

Spatiul narativ se delimiteaza prin cele trei formule traditionale, specifice basmului:

A)de inceput:A fost odata ca niciodata", care are rolul de a situa intamplarea in afara timpului, conferindu-i un caracter unic,
pentru a fi crezuta; bjformule mediane,care au menirea de a mentine treaza atentia cititorului:Si-nainte cu poveste, ca de-aicea
mult mai este; Si se luptara, si se luptara, zi de vara pana seara";

C) formule finale, uneori usor ironice, despart povestitorul de ascultatori, pentru ca el sa duca povestea mai departe:Si eu
incalecai pe-o sa, si va povestii dumneavoastra asa";,,Iara eu incalecai pe-un maracine, sa m-asculte orisicine" etc. Aceste
formule il readuc pe ascultator in lumea reala.

Caracteristica compozitiei este si repetarea intreita a intamplarii. Cifra trei este o cifra magica a povestilor, simbolizeaza taina si
neprevazutul:7m zile si trei nopti au stat inchisi intr-o camara Greuceanu cu Faurul Pamantului si se sfatuira". Eroul se
metamorfozeaza de trei ori: porumbel, musca, buzdugan.Greuceanu se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel".
Zmeoaicele si zmeii sunt trei. Ca sa-i aduca apa dulce, Greuceanu va da corbului trei lesuri de zmei si de cai. Nunta
imparateasca va tine trei saptamani", ca in povesti.

Spatiul si timpul sunt exprimate prin formule specifice basmului:Si merse, merse, merse, cale lunga, departata"; mergeau
repede ca vantul si lin ca gandul"; mersera cale lunga si mai lunga, pana li se facu calea cruci".

Particularitati stilistice.

Stilul se caracterizeaza printr-o puternica oralitate si coloratura afectiva. Naratiunea curge firesc, aidoma unei povestiri
adresate ascultatorilor, autorul intervenind des cu apelative ca: mare, iaca, nene, vericule, boieri dumneavoastra. Participarea
afectiva se traduce si prin forme de dativ etic, ca la Ion Creanga: mi-1 aduse", mi-1 tranti", mi-1 izbi" etc. Impresia de
oralitate este data si de folosirea locutiunilor verbale:a da din colt in colt", a o scoate la capat", a o lua la drum".

Limba este simpla, cea vorbita din popor, intalnindu-se multe expresii ale graiului muntean: incalecai p-o sa";d-aia isi intetea
loviturile". Oralitatea stilului se realizeaza si cu ajutorul vorbirii directe. Exemplificam cu dialogul infiripat intre Greuceanu si
zmei:

,,-Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi gasi, si inca si capul reteza-ti-1 voi".

,,-in Codrul Verde este o cula. Acolo inauntru sunt inchise". intalnim in basm zicatori si proverbe: nu toate mustele fac miere";
umbland mai multa vreme in saci"; dupa ce lua in cap tot ce auzise". Folosirea onomatopeelor constituie un alt indiciu al
oralitatii: Ea, inghiort! inghiti si pe loc si muri"; si cand la treaba, hat in sus, hat in jos". Repetitia amplifica dimensiunile
spatiului sau ale actiunii: Si merse, merse, merse, cale lunga, departata"; Si se luptara si se luptara pana ce ajunse vremea la
namiezi". Comparatia hiperbolica (ca vantul, ca gandul") exprima si drumul fara efort. Enumeratia da actiunii o nuanta
hiperbolica si califica eroii:Deh, zmeule viteaz, vino sa ne batem, in sabii sa ne taiem, in suliti sa ne lovim, ori in lupta sa ne
luptam". Lexicul de factura populara intretine atmosfera basmului: ogurlie, a prinde la suflet, li se facu calea cruci, mangosit,
cula, cusnita, merinde, fauriste, stana. Tonul fundamental sfatos este intrerupt de pasaje domoale sau incordate pentru a reda
stari sufletesti in functie de intamplari.

Valoarea educativa a basmului consta in atmosfera de optimism, de incredere in fortele omului puse in slujba unei cauze nobile.
Drumul strabatut de Greuceanu este un traseu al biruintei asupra fortelor care vor sa distruga viata.