Sunteți pe pagina 1din 4

Conversie PIPP, Anul I, Sem.

II, Pitesti
Educatie Timpurie
Cursant: Ungureanu Daniela

Necesitatea educaţiei la vârsta timpurie

 Modul în care începe viaţa fiinţa umană este hotărâtor pentru evoluţia sa socială şi
individuală.Cele mai importante descoperiri ale ştiinţelor sociale, educatorilor şi ale disciplinelor
bio-psiho -sociale încearcă să identifice factorii care dau un start cât mai adecvat în viaţă fiinţei
umane.
Într-o accepţie generală, educaţia este procesul prin care se realizează formarea şi dezvoltarea
personalităţii umane. Ea constituie o necesitate pentru individ şi pentru societate. Educaţia este o
activitate specific umană realizată în contextul existenţei sociale a omului şi, în acelaşi timp, este
un fenomen social, un atribut al societăţii, o condiţie a perpetuării şi progresului acesteia. Prin
urmare se raportează, în acelaşi timp, la individ şi la societate.
Educaţia timpurie oferă copiilor de la naştere până la 6-7 ani condiţii specifice pentru
dezvoltarea lor generală în concordanţă cu caracteristicile individuale şi de vârstă.
Educaţia timpurie, ca primă etapă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului
în învăţământul obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa. În
România, educaţia timpurie cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naştere până
la intrarea acestuia în şcoală.
Devine tot mai evident că modul în care copilul îşi începe viaţa este hotărâtor pentru evoluţia
sa socială şi individuală, iar educaţia acestuia începe de la naştere. Cele mai importante
descoperiri din domeniul educational, al ştiinţelor sociale şi al psihologiei au identificat factorii
care dau un start cât mai adecvat în viaţă fiinţei umane. Pentru copil, nicio perioadă nu va conta
mai mult în viaţă ca primii ani!
Accentul pus pe educaţia timpurie şi anii preşcolarităţii este importantă deoarece aceasta este
perioada în care copiii se dezvoltă rapid. În cazul în care procesul de dezvoltare este neglijat în
acest stadiu, este mult mai dificil ca pierderile să fie compensate mai tarziu. Acţiunile întreprinse
de părinţi şi societate în copilăria timpurie au o influenţă puternică şi de durată asupra
progresului individual al copilului.
Luând în considerare unicitatea fiecărui copil, conceptul de educaţie timpurie şi îngrijire
(Early Childhood Education and Care) presupune o abordare holistică a copilului
(comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale). O astfel de abordare,
pluridisciplinară, înseamnă preocuparea pentru sănătatea, nutriţia, educaţia şi protecţia copilului,
din perioada prenatală până la începerea şcolii. Acestui concept îi este adăugat cel de
parentalitate, considerând importanţa pe care părintele o are în cercul educaţional, fiind
partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – grădinita – comunitate fiind una
hotărâtoare.

Studiile ştiintifice asupra dezvoltării creierului au demonstrat că:

 stimularea precoce declanşează structurile cognitive şi demararea procesualităţii


intelectuale;
 angajarea precoce a structurilor intelectuale conduce la reducerea abandonului şcolar;
 nutriţia adecvată a copilului mic garantează dezvoltarea creierului şi înlătură riscul de
deficienţă mintală.

Educația timpurie asigură dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului,


conform ritmului şi nevoilor sale. Educaţia oferită trebuie să asigure stimularea diferențiată a
copiilor, vizând dezvoltarea intelectuală, afectivă, socială şi fizică a fiecărui copil în parte şi are
în vedere atingerea următoarelor finalităţi ale educaţiei timpurii (de la naştere la 6/7 ani):    

 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul


propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi. Încurajarea explorărilor,
exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare.
 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive.
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini
necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

Educaţia antepreşcolară vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure


acestuia un start bun în viaţă. Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul
specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală,
dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării,
dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii
particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic a potenţialului copilului, cât şi a
dificultăţilor/ deficienţelor  fiecărui copil în parte.

Educatia timpurie se realizeaza ca educatie informata (în familie, în relatii de vecinatate si în


relatii comunitare, prin mass-media), ca educatie formala (în crese, gradinite si alte institutii de
ocrotire si educatie) si sub forma educatiei nonformale (în cluburi sportive, cluburi ale copiilor si
elevilor, dar si prin biblioteci, muzee, activitati ale unor organizatii nonguvernamentale s.a.).
Scopul strategiei în domeniul educatiei timpurii a copilului este de a-i asigura fiecarui copil
dreptul la educatie si la dezvoltare deplina pentru a-i da posibilitatea sa-si atinga potentialul
maxim în acord cu standardele europene si internationale.
Focalizarea pe educatia timpurie si anii prescolaritatii este importanta deoarece aceasta este
perioada când copiii se dezvolta rapid si, daca procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu,
este mult mai dificil si mai costisitor sa compensezi aceste pierderi mai târziu. Este binecunoscut
si evident faptul ca alegerile facute acum si actiunile întreprinse de parinti si de societate în
copilaria timpurie au o puternica si mai de durata influenta asupra progresului individual al
copilului si asupra progresului natiunilor, în sens larg.
Calitatea îngrijirii si a protectiei în aceasta perioada sunt mijloacele care înlatura mortalitatea
infantila, boala, întârzierea în crestere, traumele, proasta alimentatie, întârzierile de
dezvoltare.Acordând copilului atentia cuvenita, asigurându-i cresterea si educatia, îi cream
conditii pentru a-si dezvolta o personalitate echilibrata si armonioasa.
Specialistii considera ca perioada de timp pentru educatie timpurie este definita de la
conceptie pâna la vârsta de 8 ani, perioada în care are loc cea mai rapida dezvoltare a creierului.
Cei mai importanti sunt primii doi ani din viata, când apar cele mai semnificative schimbari din
punct de vedere intelectual, emotional, psihologic si social.

Efectele pozitive ale educaţiei timpurii

- Educaţia timpurie are un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului, asupra carierei sale şcolare
(note mai mari, repetenţie scăzută). Copiii dobândesc atitudine pozitivă şi motivaţie pentru
activitatea şcolară, se îmbunătăţeşte abilitatea intelectuală a copilului pe termen scurt, se schimbă
percepţia celorlalţi asupra potenţialului copilului;
- Educaţia timpurie dezvoltă abilităţile sociale ale copiilor, independent de mediul de
provenienţă, atunci când mediul educaţional şi interacţiunea adult-copil promovează calitatea şi
incluziunea.
- Frecventarea unei instituţii şi durata acestei frecventări reprezintă o condiţie esenţială pentru
înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului.
- Educaţia timpurie are efecte pozitive asupra integrării sociale a adolescentului şi adultului.
Copiii proveniţi din medii socio-economice defavorizate, care au beneficiat de o educaţie
timpurie adecvată, parcurg un traseu şcolar mai lung, se reduce comportamentul delicvent, rate
mai scăzute de abandon şi o dorinţă mai mare de a fi integraţi în societate.
În concluzie, educaţia timpurie îşi pune amprenta pe tot parcursul vieţii copilului şi de aceea
programele de înaltă calitate depind în mod direct de:
- calitatea pregătirii personalului;
- mediul educaţional adecvat;
- practici de grupare eficientă a copiilor;
- un program zilnic ştiinţific;
- implicarea părinţilor.

Investiţia în educaţia timpurie este poate cea mai rentabilă investiţie în educaţie. James
Hackman, laureat al premiului Nobel pentru economie în anul 2005 pentru studiul asupra
investirii în educaţie timpurie, este cel care a demonstrat pe baza unei formule matematice că
investirea a 1$ în educaţia timpurie produce un profit de 7$. Învăţarea timpurie favorizează
oportunităţile de învăţare de mai târziu.
Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea ulterioară, iar
deficienţele conduc la oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate. Aceste argumente
sprijină dezvoltarea unor servicii de educaţie timpurie şi îngrijire, în special pentru comunităţile
defavorizate, acolo unde interesul pentru instruire este scăzut, iar rata abandonului şcolar este
mare. Susţinerea învăţării şi a educaţiei în acest segment economico-social apare ca o soluţie
pentru oferirea de şanse egale tuturor membrilor societăţii.

Accesul la educaţie asigură un bun start în viaţă, garantează accesul pe piaţa muncii şi implicit
reducerea sărăciei şi ştergerea discrepanţelor sociale. Copilul capătă plăcerea succesului obţinut
prin învăţare şi îşi influentează în mod direct părinţii şi prin intermediul acestora, indirect asupra
comunităţii din care fac parte, reuşind să ridice nivelul general de educaţie, precum şi gradul de
expectanţă pentru succesul în viaţă.
Prin educaţie, fiecare copil capătă stimă de sine, încredere în forţele proprii şi dreptul de a
avea o viaţă mai bună.

Bibliografie
1. LILIANA EZECHIL, MIHAELA PAISI LAZARESCU,"Laborator prescolar"-
ghid metodologic,Editura V&Integral, Bucuresti, 2004
2. ELENA TIPA : "Necesitatea abordarii parteneriatului educational in
gradinita"- Revista Invatamantului Prescolar, nr. 3-4/2006
3. Preda, Viorica, Educaţia pentru ştiinţǎ în grădiniţa, Editura Compania,
Bucureşti, 2000
4. https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/teaching-and-
learning-early-childhood-education-and-care-8_ro

S-ar putea să vă placă și