BASMUL CULT

Pinocchio
de Carlo Collodi

Basmul este o specie a genului epic in proză de întindere medie care

prezintă lupta între bine şi rău în care binele învinge întodeauna.
Basmul cult scris de Carlo Collodi, Pinocchio, este istoria evoluţiei umanităţii de la
natură la cultură, aici, de la naşterea artificială, dintr-o bucată însufleţită de lemn, la
transfigurarea ce capătă aspectul unei încarnări. Lungul lanţ de aventuri înnodate după un
principiu serial, pot fi continuate la nesfârşit, are drept scop dobândirea unui corp din carne şi
oase. Aşa ajunge un prichindel de lemn un copil adevărat.
Basmul cult modifică incipiturile tradiţionale ale basmului popular. Incipitul poartă
marca originalităţii scriitorului, i se adaugă un dialog între autor şi cititor, care dă caracterul
oral al poveştii.
Din perspectivă narativă, structura textului este liniară, tipică basmului, nu sunt
artificii narative (prolepse, analepse). Din naraţiunea liniară putem decela:
 situaţia iniţială – povestea care relatează cum bucata de lemn ajunsă la meşterul
Cireaşă a început să se văicărească;
 situaţia perturbatoare – bucata de lemn este dăruită de meşterul Cireaşă meşterului
Gepetto, care îşi doreşte o păpuşă năzdrăvană;
 acţiunea transformatoare – toate întâmplările prin care trece Pinocchio;
 reechilibrarea tensiunii din situaţia narativă – regăsirea figurii paterne;
 finalul – Pinocchio se transformă în copil adevărat.
Există mai multe chei de lectură a acestui basm.
În prima cheie de lectură, Pinocchio poate fi citit ca un exemplu de literatură
picarească.
Romanul picaresc se naşte ca o replică la romanul cavaleresc, fiind un contraexemplu.
Acesta propune o satiră socială, o privire critică asupra umanităţii, viciilor umane, răutăţii,
mizeriei. Tipic pentru construcţia romanului picaresc este răsturnarea de situaţie, având o
structură interminabilă, episoadele se pot continua la nesfârşit. Personajul principal este un
antierou, o replică a eroului. Acesta este provenit din medii marginale, singurul lui bun fiind
libertatea, e un personaj dinamic, al cărui motto este aventura, calitatea eroului rămânând
neschimbată. Acest tip de roman propune o ideologie moralizatoare, având şi o dimensiune
satirică. Personajul principal ajunge să vadă obiectiv realitatea, traversând diverse medii
sociale, are ocazia de a ironiza aceste medii, precum şi viciile umane. Ca instrumente a
acestei scriituri, autorul romanului mizează pe descrieri realiste pentru a putea contura un
tablou critic al societăţii la care face referire.
Pinocchio conţine elemente ale romanului picaresc, precum:
 personajul principal, Pinocchio are origine obscură, se naşte din nimic
 acesta transgresează mai multe medii sociale (secvenţa de la han, întâlnirea cu tâlharii
prezintă mediul marginal, pe când întâlnirea cu Zâna este simbolul mediului social
superior, marcat de bunăstare)

1
  oscilează permanent între bunăstare/normalitate şi mizerie
 există foarte multe răsturnări de situaţie şi situaţii limită în care se află Pinocchio (ex.
tâlharii încearcă să îl spânzure, dar acesta scapă, ajunge în burta rechinului împreună
cu Gepetto şi scapă)
 existenţa unui mecanism de transformare perpetuă – personajul este supus unei
continue metamorfoze
 basmul oferă secvenţe construite după realismul descrierii: resimţirea organică a
realităţii – senzaţia a foame a păpuşii de lemn
 în basm există o foarte reuşită diatribă la adresa prostiei şi delăsării inteligenţei făcută
în logica romanului picaresc (ex. capitolul 16 –delăsarea umană: doctorii care
dialoghează pe tema bolii lui Pinocchio)
 basmul are o structură deschisă, întâmplările se pot continua la nesfârşit, iar finalul
este deschis, putându-se continua
A doua cheie de lectură reprezintă interpretarea mitologică: mitul lui Pygmalion şi
mitul regelui Midas.
Pygmalion era un sculptor singuratic care a făcut din fildeş sculptura unei femei şi s-a
îndrăgostit de ea. Acesta s-a rugat la zeiţa frumuseţii, Afrodita, care din milă, i-a dat viaţă
sculpturii. Asemenea lui Pygmalion, Gepetto şi-a construit un fiu dintr-o bucată însufleţită de
lemn.
Regele Midas a primit de la zeul Dionysos darul de transforma tot te atingea în aur.
Curând acest dar s-a transformat într-un blestem, deoarece acesta nu se mai putea hrăni. Într-
o altă legendă, regele Midas a fost blestemat de către zeul Apollo şi i-au crescut urechi de
măgar. Şi Pinocchio avea un blestem, acestuia i se lungea nasul de câte ori minţea. De
asemena, şi lui i-au crescut urechi de măgar din cauza delăsării şi a lenei.
A treia cheie de lectură reprezintă interpretarea didactică. Acest basm promovează
un ideal moral ale cărui ingrediente sunt educaţia, adevărul. Prin minciunile spuse de
Pinocchio, autorul pledează în faţa adevărului. Aventurile lui Pinocchio propun un ideal
moral, promovând cinstea, onestitatea, munca şi subliniază necesitatea unei relaţii între
părinţi şi copii marcată de iubire. Această interpretare este cheia asimilării acestui basm în
literatura pentru copii.