Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
acum suntem chemai a purta impreun tot noi, opinca, o stanc pe umerele
noastre
Personajele sunt construite cu deosebit miestrie.
La inceput, ranii, uimii de atenia ce li se acord, las impresia c accept
explicaiile boierului ca pe nite lucruri fireti. Apoi din grupul lor se desprinde
Mo Ion Roat, simbol al rnimii din acel moment istoric,caracterizat
prin inteligen, spontaneitate, hotrare i umor.
Acesta se preface c nu inelege explicaiile date de boier.
Dincolo de umorul personajului se simte ins o adanc amraciune, generat
de inelegerea faptului c rnimea, in fond, contiun s rman o categorie
oprimat, in ciuda promisiunilor de tot felul.
Ca in toat opera lui Creang, stilul se caracterizeaz prin oralitate i
expresivitate, fapt exemplificat prin prezena masiv a dialogului, a
maximilor, locuiunilor i a expresiilor populare, a regionalismelor,
vocativelor i interjeciilor.
Elena farago
Elena Farago a scris numeroase poezii, mai ales pentru micii
cititori. A publicat volume destinate copiilor. Dintre acestea amintim:
Pentru copii -1913
Copiilor -1913
Din traista lui Mo Crciun -1920
S nu plngem -1921
Poeta a scris i lucrri in proz, povestiri destinate copiiilor.
Cele mai inportante sunt: S fim buni, ntr-un cuib de rndunici1925, S nu mini i s nu furi-1944.
Poeziile sunt frumoase, se citesc cu plcere, se pot memora
uor. Ele au un puternic caracter educativ. Autoarea urmrete nu
numai s-i amuze pe copii,ci i s-i educe, s le formeze deprinderi bune
de comportare i trsturi frumoase de caracter. De asemenea
urmrete s ndrepte, s corecteze unele deprinderi urte, unele
defecte.
Prin numeroase poezii autoarea urmrete s formeze la copii
trsturi pozitive de caracter. Ia atitudine mpotriva diferitelor
obiceiuri i deprinderi urte, pe care le condamn.
n poezia Celuul chiop poeta ia atitudine mpotriva
13
14
ELENA FARAGO
Numele Elenei Farago, pseudonimul literar sub care este cunoscuta Elena
Paximade, a ramas legat pentru totdeauna de poezia pentru copii.
Pornind de la simpla observare a cotidianului, poeta a creat mici poezii, captivante prin muzicalitatea
lor si prin puterea de adaptare la intelegerea copilului.
"Gindacelul", "Catelusul schiop", "Intr-un cuib de rindunica".
15
CATELUSUL SCHIOP
INCADRARE
Catelusul schiop este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care
autoarea, personificnd unul dintre animalele care populeaza universul
inconjurator al copiilor (un catel) prezinta drama lui generata de faptul ca are un
piciorus bolnav
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLU
este simplu, si sintetizeaza imaginea si starea sufleteasca a personajului
principal al actiunii lirice
TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor
CONTINUT
Inceputul poeziei este o prezentare pe cat de scurta pe atat de edificatoare a
principalului personaj si are scopul a capta atentia copilului si a-l implica
Prin urmare, desi se refera la lumea animalelor, poezia vorbeste despre drama,
despre situatii dificile in viata, despre nevoia de sprijin a celor aflati in dificultate,
despre integrarea in colectivitate, bunatate si intelegere
Mesajul poeziei este unul implicit, referitor la modul in care trebuie sa privim
semenii nostri aflati intr-o situatie dificila fara voia lor,
16
Cainele si catelul
De Grigore Alexandrescu
Apartenena la genul epic , specia fabula
Fabula este specia genului epic , ce contine o scurta povestire alegorica , in
versuri sau In proza , in care sunt satirizate defecte omenesti , cu scopul de a l
indrepta . Personajele fabulei sunt animale , plante sau obiecte inzestrate cu
insusiri omenesti. Povestirea alegorica , fibula are ca figura de stil dominanta
personificarea.
Poet reprezentativ al literaturii romane , Grigore alexandrescu a ramas in
constiinta posteritatii prin fabulele sale. Printre aceste se numara si Cainele si
catelul in care sunt satirizati propovaduitorii egalitatii si democratiei , darn u
si practicantii lor.
Modul de expunere predominant este dialogul . Fabula are aspect de sceneta
cu 3 personaje , 2 implicate in dialog si un al treilea care doar asculta . Poezia
este alcatuita din doua parti inegale : sceneta propriu-zisa , de mai mare
intindere si morala , concentrate pe doua versuri in care autorul isi arata
atitudinea fata de cele intamplate si decodifica intelesul .
Titlul Cainele si catelul anunta cei doi protagonisti .
Spatiul de desfasurare este curtea , simbolizand societatea , timpul este
sugerat prin adverbul deunazi , fapt c arata ca fapta este repetabila .
In debutul poeziei este prezentat Samson , dulaul de curte . Revoltat impotriva
celor care se cred nobili , acesta isi arata opiniile referitoare la
egalitate . El considera ca simplul fapt ca se trag din neam nobil nu ii face mai
valorosi sau mai merituosi. Evidentiind posibilitatea ca si el sa fie de vita
nobila , Samson precizeaza : Dar s-o arat nu-mi place .
Luand in serios si apreciind drept minunata gandirea lui Samson , catelul
Samurache intervine in discutie sin se adreseaza cu formula fratii mei .
18
Samson se ingrozeste de spusele catelului si isi schimba tonul : Noi , fratii tai
, potaie ! / O sa-ti dam o bataie ? Care s-o pomenesti . Vizibil derutat de cele
auzite , Samurache este interrupt de Samson care isi intareste cele afirmate deja :
Adevarat , vorbeam ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei ? Ca voi
egalitate , dar nu pentru catei .
Ultimele doua versuri constituie morala in care autorul isi exprima , pe scurt ,
atitudinea fata de realitatea prezenta : Aceasta intre noi adesea o vedem / Si
numai cu cei mari egalitate vrem .
Ca in orice fabula , cele 3 personaje reprezinta tipuri umane .
Omul ipocrit este intruchipa de Samson , care aspira ascensiunea sociala si ale
carui fraze latratoare sunt numai vorbe goale .
Naivul si cinstitul este prezentat prin postura lui Samurache .
Boul oarecare sugereaza prostia si lipsa de opinie a oamenilor .
Personajele fabulei sunt construite antitetic , iar numele lor au rol caracterizator
.
Fiind o creatie de mica intindere , in care sunt satirizate defecte omenesti cu
scopul de a le indrepta , personajele sunt animale , iar autorul isi exprima opinia
critica despre cele prezentate , opera literara Cainele si catelul este o
FABULA.
Cainele si catelul
De Grigore Alexandrescu
Fabula Cinele i celul, de Grigore Alexandrescu este o oper literar
epic, n versuri, de mici dimensiuni, n care autorul critic anumite defecte
morale sau comportamentale ale unor oameni, prin intermediul animalelor
personificate.
Opera are valoare educativ i scop moralizator, prin intermediul ironiei.
Fabula cuprinde dou pri.
n prima parte este prezentat o ntmplare dialogat: ntr-una din zile,
Samurache, un cel mic i slab, asculta cu luare-aminte discuia dintre Samson,
un dulu de curte ce ltra tare i un bou oarecare. Samson pleda pentru
egalitate ntre dobitoace, pentru
democraie, ca n rile civilizate, zicnd c urte animalele care cred despre
sine c sunt foarte importante, care sunt foarte mndre de originea lor nobil i
c el prefer s fie numit cine sadea, i nu domnia voastr. Auzind toate
acestea, Samurache intervine n discuia celor doi, felicitndu-i pentru ideile lor
mree. Samson, jignit de ndrzneala lui Samurache de a-i numi fraii mei,
ncepe s-i vorbeasc pe un ton plin de dispre, insultndu-l i chiar
ameninndu-l cu btaia: Noi, fraii ti? Rspunse Samson plin de mnie.
Noi, fraii ti, potaie!
O s-i dm o btaie
Care s-o pomeneti.
Partea a doua a fabulei este constituit din moral, care este exprimat n mod
direct: Aceasta ntre noi adesea o vedem,
i numai cu cei mari egalitate vrem.
19
IARNA PE ULITA
DE GGEORGE COSBUC
George Cosbuc este un mare poet al naturii, continuand prin pastelurile sale
pemarele pastelist Vasile Alecsandri.Ca poet, ne-a lsat motenire creaii lirice de o
deosebit valoare i frumusee,dintre care Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger, Vara,
Iarna pe uli, Mama, Doina, Laoglind, Subirica din vecini, Noi vrem pmnt!, Lupta
vieii si multe altele.Poezia naturii lui Cosbuc reflecta sentimentele si atitudinile
autorului fata de natura aflata in diferite ipostaze ale anotimpurilor sau ale zilei si
noptii.Viziunea poetica a lui Arghezi asupra naturii este solara ,luminoasa.
De aceeapastelurile lui sunt imnuri inchinate frumusetii, bogatiei si trainiciei naturii.In
lirica naturii acestui poet regasim viata rustica, bucuria de a trai, optimismul.
TEMA
Pastelului Iarna pe uli descrie scene de iarna in mediul rural, imaginile,
personajele si atmosfera fiindu-i familiare poetului din propria sa copilarie.
TITLUL POEZIEI indica,inca de la inceput,locul si momentul descrierii lirice:
satulromanesc, intr-o zi de iarna.
22
CONTINUT
Poezia debuteaza cu un frumos tablou de iarna, fiind o demonstratie a viziunii solare
a lirici inaturii lui Cosbuc. Desi este iarna si nu apare soarele, iar cerul este senin si
lipsesc intemperiile:
A-nceput de ieri sa cada
Cate-un fulg,acum a stat,
Noriis-au mai razbunat
A noua strofa ne arata cum inainta baiatul: "cade-n branci si se ridica". Din urmatoarele
versuri aflam ca baiatul purta pe cap o caciula din lana de miel si ca era mai mare decat el. Ne
transmite un sentiment de amuzament.
A zecea strofa incepe cu enumeratia "tot vine, tot inoata" de unde reiese ca el se chinuia sa
mearga cat mai repede. Observam 2 epitete: "ochii vii" si "zgomotoasa gloata" de unde reies
imagini vizuale si auditive. Ne transmite un sentiment de amagire.
A unsprezecea strofa prezinta ce a vrut copilul sa faca atunci cand a vazut atatia copii. A vrut
sa se intoarca din drum, dar era prea tarziu. Toti ceilalti copii il vazusera deja.
A doisprezecea strofa incepe cu glumele facute de caciula copilului. A treisprezecea strofa
incepe cu inversiunea "altii-n gluma parte-i tin". Observam ca toti copiii isi bateau joc de el.
In a paisprezecea strofa este descrisa o baba care este imbracata cu un cojoc rupt. Ea se oprise
sa vada de unde vine zgomotul acela mare. A cincisprezecea strofa incepe cun inversiunea "sotaraste rau batrana".
Observam ca batranei ii pasa de baiat, incercand sa-l scoata dintre copiii care isi bateau joc de
el. In a saisprezecea strofa poetul ne da de inteles ca baba nu uitase ameliorarea conflictului
dintre baiat si copii luandu-l de acolo. Ne transmite un sentiment de mila.
24
Basmul este o oper epic n proz sau n versuri n care realul se mbin
cu fantasticul. Personajele se mpart n dou categorii: pozitive i negative. Din
lupta lori triumf binele. Eroul principal este ajutat n confruntrile lui de fiine
supranaturale sau obiecte magice. Textul orcrui basm ncepe cu formule
iniiale: ,,a fost odat i se sfrete cu formule finale: ,, i am nclecat pe-o
a i v-am spus povestea aa. ntljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori,
trei fete, trei ncercri etc.), nou (nou mri i nou ri) doisprezece i altele.
Basmele pot fi populare i culte. Basmele populare s-au transmis pe cale oral i
nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tineree fr btrnee i via fr de
moarte. Basmele culte sunt creaii originale ale unor autori cunoscui:
Eminescu - ,,Ft-Frumos din lacrim, Creang: Harap-Alb, Slavici: ,,Zna
Zorilor.
n primul rnd, Prslea cel voinic i merele de aur este un basm
deoarece este o oper epic. Ca n toate operele epice, ntlnim i aici un autor
anonim care relateaz la persoana a III-a. La aciune particip o serie de
personaje, cum ar fi : Prslea, fraii lui, fetele de mprat, mpratul, zmeii.
n relatarea aciunii se pot observa momentele subiectului.
n expoziie este prezetat timpul i locul. Ele sunt vag conturate aa cum
se ntmpl n toate basmele. Personajele pincipale sunt mpratul, n a crui
grdin exista un pom care fcea mere de aur, i fiii lui.
Intriga ne spune c n fiecare an merele de aur erau furate i mpratul nu
a putut niciodat s mnnce din acel pom.
Desfurarea aciunii povestete c nimeni nu a reuit s prind houl i s
salveze merele. Chiar i fiii cei mari ai mpratului eueaz n prinderea hoului,
dar Prslea, fiul cel mic al mpratului, reuete s prind houl i s salveze
merele. Fraii pornesc n cutarea hoului dar numai Prslea ndrz- nete s
coboare pe cellalt trm. El i nvinge pe cei trei zmei i le elibe- reaz pe cele
trei fete de mprat aflate n captivitate. Fraii le scot din prpastie pe cele trei
fete dar pe Prslea l abandoneaz acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, creia i
salvase puii, Prslea revine pe trmul nostru. El devine ucenicul unui argintar i
reuete s ndeplineasc cerina prinesei celei mici, scond din mrul su furca
de aur i cloca cu puii de aur, motiv pentru care este invitat la palat.
n punctul culminant, fata cea mic l recunoate pe Prslea iar fraii lui
sunt pedepsii de Dumnezeu pentru fapta lor, iar deznodmntul, ca n toate
basmele, precizeaz c Prslea se cstorete cu fata i motenete tronul
mpriei.
n al doilea rnd, Prslea cel voinic i merele de aur este considerat
basm deoarece mbin elementele reale cu elementele fantastice. Din categoria
fantasticului fac parte: merele de aur, existena zmeilor, cltoria lui Prslea pe
trmul cellalt, zgripsoroaica, balaurul care atacase puii zgripsoroaicei,
transformarea palatelor n mere sau furca de aur care torcea singur.
25
26