Centrul Educational Cristina

Model de rezolvare a subiectului de metodică

(model propus 2021)

Cerintă:
1. Prezentați un joc muzical, ca una dintre modalitățile specifice de realizare a
activităților didactice în educația timpurie, având în vedere următoarele repere:
-definirea conceptului de joc muzical în educația timpurie;
-descrierea unui joc muzical pentru grupa de vârstă 3-4 ani, Domeniul experiențial Estetic și
creativ.

2. a) Definiți conceptul de strategie didactică din perspectiva utilizării în educația

timpurie.
b) Prezentați materialele didactice, ca parte a strategiei didactice, care pot fi utilizate într-o
activitate practică, domeniul experiențial Om și societate, ținând cont de următoarele repere:
- precizarea a două materiale didactice care pot fi utilizate într-o activitate practică;
- descrierea unuia dintre materialele didactice precizate, punând accentul pe modalitatea de
utilizare a acestuia într-o activitate practică, domeniul experiențial Om și societate.

Model de rezolvare:
1. Educația muzicală ocupă un loc important în grădiniță, facand parte din Domeniul
estetic si creativ. Muzica impresionează de timpuriu pe copii. Ea le trezește în suflet stări
emoționale plăcute și puternice, le dezvoltă treptat sensibilitatea și receptivitatea artistică,
contribuind la crearea premiselor necesare dezvoltării reprezentărilor muzicale și sentimentelor
estetice.
Atracția copiilor pentru muzică este un lucru evident, încă din primii ani ai copilariei,
muzica făcând parte integrantă din viața și preocupările lor. Accesibil copiilor înaintea
cuvântului, cântecul lasă în sufletele lor impresii ce rămân imprimate adânc toată viața. Prin
cântec se realizează educația morală,intelectuală și estetică a copilului, se însușesc cunoștințe și
se formează deprinderi.
În grădiniţă, ca şi în la celelalte niveluri ale învăţământului, metodele/modalitatile de
învăţare fac partedin activitatea comuna a personalului didactic si a copiilor educaţi. Acestea sunt
importante si pentru ca vor genera atitudini pozitive fata de propria educaţie, fata de educaţia
organizata, sistematica, in general, precum si pentru ca vor iniţia un stil cognitiv dominant, mai
mult sau mai puţin productiv,mai mult sau mai puţin aducător de rezultate si satisfacţii, ceea ce
constituie aporturi formative majore.
Jocul muzical prezintă o importanță covârșitoare, întrucât este o activitate care produce
satisfacții și plăceri, îi atrage și îi interesează, prilejuind copiilor trăiri emoționale din cele mai
puternice.
Ca urmare, potențialitățile educative sunt mai mari la jocurile muzicale, decât la celelalte
tipuri de jocuri, pentru că răspund și unor cerințe muzicale de bază ca :
 Centrul Educational Cristina

- dezvoltarea auzului muzical și a vocii copiilor;

- dezvoltarea dragostei și a interesului pentru muzică;
- dezvoltarea simțului ritmic.
Jocurile muzicale nu au o formă proprie fixă, ci se organizează ca o activitate vie, având
drept obiectiv anumite sarcini didactice și care apelează la materiale muzicale diverse.
Jocurile didactice muzicale, pot fi:
- melodice;
- ritmice;
- psiho-motrice - cu mișcări sugerate de textul cântecului, mișcări de dans pe cântec sau audiție
(jocuri-dans);
- pentru însușirea elementelor de expresie, de formare a competențelor legate de intensitatea
sunetelor și tempo-uri;
- pentru diferențierea timbrelor;
- pentru formarea deprinderilor armonico-polifonice (cu roluri sau sub formă de întrebare și
răspuns);
- de formare a deprinderii de audiere;
- de formare a deprinderii de a cânta în colectiv;
- jocuri de cultură vocală;
- de creație.
Jocul este practica dezvoltării şi, în consecinţă, în perioada copilăriei el este adoptat
pentru multiplele sale funcţii formative. Între acestea se pot pune în evidenţă următoarele:
- jocul stimulează funcţiile intelectuale;
- jocul stimulează şi modelează procesele afectiv motivaţionale și latura voluţională intens
solicitată în joc;
- funcţia de comunicare a limbajului este cultivată prin intermediul jocului;
- activitatea de joc generează importante compensaţii psihice în viaţa copilului.

Jocul muzical contribuie la dezvoltarea simţului estetic spre deosebire de jocul cu text şi
cânt care are rol în coordonarea mişcărilor corpului şi contribuie la dezvoltarea spiritului
melodic. Învăţarea jocului muzical începe cu anunţarea şi demonstrarea lui de către propunător.
Prima demonstraţie este realizată model, iar în continuare, demonstrarea a doua este însoţită de o
explicaţie ce se referă la pronunţarea textului şi la executarea mişcărilor care însoţesc jocul
muzical.
Domeniul estetic şi creativ (DEC), acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi
intelectual la experienţe perceptive, sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de manifestare a
calităţii, aprecierea frumosului şi a adecvării produselor realizate la scopul pentru care au fost
create.
Un joc muzical semnificativ este „Înfloresc grădinile”. Ca la orice activitate de ed.
muzicală, prima etapă este cea de așezare corectă pe scaune, apoi urmează exerciții de respirație,
prezentate lor astfel: „mirosim o floare, suflăm un fulgușor, suflăm într-un balon”. Se execută
exerciții de încălzire a vocii, prin care preșcolarii vor imita sunete produse de diverse
instrumente: „la la la, ta ta ta”.
 Centrul Educational Cristina

Totodată, înainte de interpretarea propriu-zisă a cântecului, se vor prezenta versurile

cântecului, vor avea loc discuții de înțelegere a cuvintelor, urmând apoi să fie audiat.
Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi, albinele,
Şi-au pornit colinda.
Cântă ciocârliile ,
Imn de veselie,
Fluturii cu miile,
Joacă pe câmpie.
Joacă fete şi băieţi
Hora-n bătătură,
Ah, de ce n-am zece vieţi,
Să te cânt, natură!
Copiii formează un cerc simbolizând o grădină înflorită. În interiorul cercului se aşază 5-
6 copii ce reprezintă diferite flori. Se mai stabilesc câţiva copii-albine, şi câţiva copii-fluturi, care
stau în afara grădinii. Jocul începe cu intonarea melodiei de către copiii din cerc şi de către
copiii-flori. La versurile”Prin livezi albinele”, aceştia ocolesc grădina (cercul) şi intră în ea,
oprindu-se la câte o floare. La versul „Fluturii cu miile”,fluturii înconjoară în zbor grădina sau
intră în cerc, unde îşi continuă zborul.Când melodia ajunge la versurile „Joacă fete şi băieţi”,
copiii din cerc încep să joace o horă. Jocul se reia, mereu cu alţi copii în rolurile de flori, albine
şi fluturi.
Jocul are un rol determinant în dezvoltarea psihică, pregătindu-l pentru trecerea la un
nivel superior de dezvoltare, canalizându-i în mod pozitiv energia în modelarea viitoarei sale
personalităţi. Utilizând jocul muzical în cadrul activităților, învățându-i pe copii regulile lui,
putem afirma că pregătim preșcolarul pentru viață, așa cum Jack Delors consideră un pilon
important al educației- modul în care învățăm să conviețium împreună cu ceilalți, respectând
anumite reguli.
În concluzie, jucându-se, copilul îşi foloseşte atât mintea, cât şi corpul. Astfel, învaţă
lucruri esenţiale despre lumea din jurul lui. Copiii se joacă, pentru că jocul îi distrează, le aduce
un sentiment plăcut, le aduce bucurie, dar totodată, îi și formează.
2. a. “Strategia didactică reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații de predare-învățare
în mod deliberat structurate sau programate, orientate în direcția atingerii, în condiții de maximă
eficacitate a obiectivelor prestabilite.” – Ioan Cerghit. Structura unei strategii cuprinde metode,
mijloace, forme de organizare, decizia instructionala, modul de organizare si abordare a invatarii.
In cadrul activitatii la grupa, strategia didactica constituie actul de creatie al educatoarei si uneori
al prescolarilor insisi, precum si conditia cresterii eficientei procesului didactic concret.
În educatia timpurie, strategiile utilizate pot fi diferite în functie de stilul de predare al
educatoarei, de stilul de învătare al copilului,de tipul de inteligentă pe care acesta il are etc.
Astfel, pot fi utilizate strategiile traditionale, în care metodele sunt cele clasice, avand forma de
organizare frontală sau individuala. Pot fi alese strategiile moderne, interactive, in care se pot
 Centrul Educational Cristina

imbina metodele moderne cu forma de organizare pe grupe, utilizand mijloace moderne de

învătămant, ceea ce presupune o abordare constructivistă a educatiei.
Totodată, strategiile didactice pot fi îmbinate, utilizandu-se atat elemente traditionale, cat
si metode traditionale, toate acestea alegandu-se in functie de necesitatile educationale ale
prescolarului, punandu-l pe acesta in centrul actului educational.
b. Materialele didactice, ca element constitutiv al strategiei didactice reprezintă
ansamblul de obiecte, produse, documente şi instrumente naturale şi de substituţie folosite în
actul predării-învăţării, pentru îndeplinirea unor obiective instructiv- formativ-educative.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-
vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc (mediază) comunicarea (transmiterea)
conţinuturilor în scopuri instructiv-educative.
Așadar, conceptul de mijloc de învăţământ a înlocuit în mare măsură conceptul de
material didactic intuitiv.
Printre valențele formative pe care le au mijloacele didactice, se numără și:
- oferiră de date, informaţii asupra realităţii studiate şi ajută, în acelaşi timp, la uşurarea actului
de cunoaştere;
- creează trăiri complexe de natură cognitivă, estetică, profesională, afectivă şi comportamentală;
- perfecţionează procesul de predare-învăţare prin intermediul ilustrării şi explicării intuitive şi
logico-matematice;
- perfecţionează ergonomic procesul predării-învăţării prin raţionalizarea, optimizarea şi
eficientizarea eforturilor educatorilor şi prescolarilor.
Domeniul Om şi societate include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni, re
laţiile cu mediul social, ca modalităţi în care acţiunile umane influenţează evenimentele.
Rolul activităţilor practice este acela de a oferi "situaţii-joc" de învăţare in carre copilul
"munceşte", creează ceva folosindu-se de multiplele cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi dobândite
în celelalte domenii experienţiale. Este momentul în care preşcolarul constată direct (conştient
sau nu) cum se pot aplica în practică anumite cunoştinţe. Implicând copiii activ în aceste
activităţi, dobândesc şi manifestă o serie de capacităţi şi atitudini în învăţare: curiozitate, interes
pentru temă şi materialele de lucru, iniţiativă, creativitate, independenţă în acţiune, perseverenţă
în realizarea lucrării, curaj, răbdare, acurateţe şi disciplină, spirit de ordine.
Activitatea practică, are un element indispensabil, şi anume desfăşurarea integrală pe
baza unui bogat material intuitiv, selectat, evident, în funcţie de temă şi de sarcinile ce necesită
executare. Materialee didactice folosite, pot fi materiale din natură: seminţe, sâmburi, frunze
pene etc., materiale din comerţ: carton, hârtie ( albă şi de culori diferite), lipici, mărgele, fire
textile, aţă, şnur, panglici colorate, materiale textile, beţişoare, şerveţele etc., materiale
refolosibile: ziare, reviste, dopuri, cutii, resturi de piele, ambalaje diverse (de hârtie, carton,
plastic) jucării-unelte etc., alimente: paste, biscuiti etcc.
Un exemplu concret de activitate practică în care se pot utiliza materiale didactice este o
activitate în care se va realiza o machetă cu o grădină de flori. Printre materialele utilizate, se
numără: hartie colorata, hartie creponata, frunze din hartie, betisoare, lipici, foarfeca etc.
Principalul material didactic utilizat aici este hartia. Aceasta prezintă o gamă largă de
utilizări, în general. Prescolarii învată încă de la începutul grădinitei sa îndoaie, să plieze hartia,
 Centrul Educational Cristina

apoi să decupeze, cei pasionati ajungand chiar si la tehnici mai variate precum origami, kirigami
etc.
Astfel, pentru a realiza macheta cu flori, prescolarii vor avea de ales dintr-o gama variata de
hartie colorată, creponată în functie de tipul florilor pe care si-l vor dori sa-l confectioneze.
Astfel, vor avea cateva imagini cu narcise, lalele, ghiocei pe care vor trebui sa le decupeze după
contur. Acestea le vor lipi pe o plansă A3. Totodată, vor trebui să decupeze si frunzele, florile pe
care le vor lipi de-a lungul unor betisoare de urechi, verzi, ce vor avea rolul de tulpină. De
asemenea, prin mototolirea unor bucătele de hartie, se pot realiza semintele florilor ce vor fi
lipite în mijlocul acestora.
Așadar, materialele didactice utilizate în procesul instructiv-educativ, ca si componente
ale strategiei didactice au multiple valente formative, precum înțelegerea de catre prescolar a
noțiunilor abstracte, contribuie la dezvoltarea gândirii, a atenției, la facilitarea procesului de
învățare, la retenția cunoștințelor pe o perioadă mai îndelungată. Materialele didactice reprezintă
un real ajutor în formarea comportamentelor din Curriculum pentru E.T., comportamente care
contribuie la conturarea profilului absolventului din invatamantul prescolar.