Boacă (căs.

Vadana) Iuliana
PIPP, AN I
Rezolvare subiecte titularizare educatori
Subiectul II
Redactați un eseu structurat, de maximum două pagini, în care să prezentați importanța
predării, ca ofertă de experiență de învățare.
În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele aspecte:
- definirea conceptului de predare;
- descrierea succintă a trei caracteristici ale predării, ca element component al
procesului de învățământ;
prezentarea opiniei cu privire la importanța predării, ca ofertă de experiență de învățare.

Eseu
Importanța predării

Predarea tradițională constă în prelegere, a face o demonstrație, a povesti – de multe ori,

devine un monolog, iar elevul are rolul de a urmări, nu de a participa activ la activitățile propuse
pentru învățare. Este foarte puțin pentru a putea vorbi de învățare eficientă. Pentru a construi
cunoașterea, elevul trebuie să testeze cunoștințele noi sau să le explice altcuiva.

Procesul de învățământ este un ansamblu de activități organizate si dirijate care se

desfășoară etapizat, în cadrul unor instituții specializate, sub îndrumarea unor persoana
pregătite în acest scop, în vederea îndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative. In cadrul
procesului de învățământ se desfășoară mai multe tipuri de activități primordiale fiind cele de
predare – învățare-evaluare.

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile
folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea,
lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile,
deprinderile şi capacitățile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii
transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi
personalitatea.

În cazul predării tradiționale, profesorii obligă elevii să gândească ca ei, să adopte modul
lor de a gândi. Profesorii decurg prea des la explicații și demonstrații de genul „hai-să-ți-arăt-
acum-și-hai-să-vedem-ce-se-întâmplă-dacă”. Prezentarea/ demonstrația poate fi foarte bună și
să impresioneze pe moment elevul, dar dacă nu are o memorie excepțională elevul reține puține
informații. Elevii trebuie să-și organizeze ceea ce au auzit sau au văzut. În cazul în care elevilor
nu li se oferă ocazia discuției, a investigației și a acțiunii, învățarea nu are loc. Învățarea
presupune înțelegerea, iar asta înseamnă mai mult decât cunoașterea faptelor.
 Elevii trebuie să fie capabili: să asigure conducerea grupului, să coordoneze comunicarea,
să poată lua decizii, să asigure un climat de încredere, să medieze conflicte, să fie motivați, să
poată lucra conform cerințelor profesorului.
Metoda de predare-învățare reciprocă este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor
de studiere a unui text. După ce sunt familiarizaţi cu metoda, elevii interpretează rolul
profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dezvoltare a dialogului elev – elev. Se poate
desfășura pe grupuri / echipe sau toată clasa. Metoda învățării reciproce este folosit de oricine
care face un studiu de text pe teme sociale, științifice sau un text narativ. Strategiile sunt:
rezumarea, punerea de întrebări, clarificarea datelor, precizarea. Etapele de lucru sunt:
explicarea scopului și descrierea metodei și a celor patru strategii, împărțirea rolurilor
elevilor, organizarea pe grupe, lucru pe text, realizarea învățării reciproce, aprecieri,
completări, comentarii.

Metoda Brainstorming-ului, în traducere liberă „furtună în creier” sau „asalt de idei”, este
o metoda de stimulare a creativității ce constă în enunțarea spontană a mai multor idei pentru
soluționarea unei probleme. Obiectivul metodei constă în exersarea capacitații creatoare a
copiilor în procesul didactic care să conducă la formarea unor elevi activi.

Eficacitatea metodelor interactive în învățământul românesc și nu numai este dovedită de

utilizarea acestora atât la nivelul învățământului primar, gimnazial, cât și la nivelul
învățământului liceal. Elevul nu este un simplu actant sau participant al demersului didactic, ci
devine propriul formator.