Metode didactice

tradiționale și moderne
Bodros Bogdan Robert
Cls. A-X-a A

1.Coperta de început
2.Cuprins
3-4.CE este metoda didactică?
5.La ce ajută o metoda ?
6.În ce categorii se împart
metodele didactice?
7.Caractersiticile metodelor
didactice tradiționale
8Caracteristicile metodelor
didactice moderne
9-10.Metode didactice
tradiționale
2
=CUPRINS=
11-12.Metode didactice
moderne
13-16.Aplicarea metodelor
. didactice în activități
instructiv-educative
17-18.Cocluzii și opinii
personale
19.Bibliografie
 3

Ce este metoda
didactică?
 4

.Termenul ”metodă„ derivă etimologic din două cuvinte

grecești (odos-”cale” ;metha-”spre”;”către”) și are
înțelesul de ”drum (către)...”,În didactică ,metoda se
referă la calea care e urmată ,drumul ce conduce la
atingerea obiectivelor educaționale .Metodele de instruire
se aseamănă cu metodele de cercetare (ale științei),în
sensul că ambele duc la conturarea unor fapte
,legități,descrieri ,interpretări cât mai aproape de realitate.
Pe scurt.medtoda didactică este o cale eficeintă de
organizare și de desfășurare a predării-învățării și se
corelează cu celelate componente ale instruirii.
 5

La ce ajută o metodă?
Profesorul George Văideanu arată că metoda de învățământ reprezintă calea sau modalitatea
de lucru :
-selecționată de cadrul didactic și pusă în aplicare în lecții sau activități extrașcolare cu
ajutorul și în beneficiul acestora
-care presupune în toate cazurile ,cooperarea între profesor și elevi și participarea acestora
la căutarea soluțiilor ,la distingerea adevărului de eroare,etc.
-care se folosește sub forma unor variante și/saU procedeele selecționate ,combinate și
utilizate în funcție de nivelul și trebuințele sau interesele elevilor ,în vederea asimilării
temeinice a cunoștințelor ,a trăirii valorilor ,a stimulării spiritului creativ etc.Utiliziarea
metodelor nu vizeaza numai asimilarea cunoștințelor
-care-i permite profesorului să se mainfeste ca purtător competeent al conținuturilor
învățământului și ca organizator al proceselor de predare-învățare ;în cursul desfășurării
acestora ,el poare juca rolul de animator,ghid ,evaluator,predarea fiind un aspect al învățării
 6

Metodele didactice se pot împarții în două

categorii :
Tradiționale Moderne
-expunerea didactică -algoritmizarea
-conversația Didactică -modelarea
-demonstrația -problematizarea
-Lucrul manual -instruirea programată
-exercițiul -studiu de caz
-metode de simulare
-învățarea prin descoperire
 7

Caracteristicile metodelor didactice

tradiționale
-pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal, latura
informativă a educaţiei;
-sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut
ca un obiect al instruirii, așadar comunicarea este unidirecțională;
-sunt predominant comunicative,;
-sunt orientate, în principal, spre produsul final, evaluarea fiind de fapt
o reproducere a cunoștințelor;
-au un caracter formal şi stimulează competiția;
-stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;
relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind impusă.
 8

Caracteristicile Metodelor didactice moderne

acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura
formativă a educaţiei;
sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind
subiect al procesului educaţional;
sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;
sunt orientate spre proces;
sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de
autoevaluare la elevi, evaluarea fiind una formativă;
stimulează motivaţia intrinsecă;
relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare,
iar disciplina derivă din modul de organizare a lecţiei.
 9

Metode didactice
tradiționale

Comunicarea
este o metodă de transmitere a informaţiei căreia i
se poate imprima un caracter activ, chiar în cadrul
modelului inductiv tradiţional. În acest caz,
activitatea elevilor este dirijată pas cu pas de
cuvântul profesorului şi constă în rezolvarea unor
sarcini mici, înlănţiute „într-o succesiune dată de
raţionamentul inductiv al pedagogului..La
concluziile parţiale şi finale elevii ajung sub
îndrumarea profesorului, care le-a oferit pe parcurs
situaţiile tuturor premiselor necesare, în ordinea
gândită de el.
Dacă elevii, din diferite motive legate de
capacităţile lor de înţelegere, nu pot ajunge să
formuleze concluziile parţiale sau finale sugerate
de demersul inductiv al profesorului, atunci el este
acela care comunică generalizările, concluziile
parţiale sau finale.
Demonstrația
este o metodă didactică frecvent folosită în
practica didactică tradiţională. Întrucât
utilizarea ei în învăţământul tradiţional se
înfăptuia în aşa fel încât ea nu reuşea să
favorizeze, plenar, întrebuinţarea datelor
concrete, intuitive, într-o perspectivă
euristică,( activizantă din perspectiva
elevilor), demonstraţia este supusă, în
contextul modernizării tehnologiei didactice
contemporane, unui proces de renovare
procedurală, pentru implicarea elevilor în
acţiunea de clarificare a unor fapte de limbă
cu grad sporit de dificultate, pentru a înţelege
resorturile raţionale ale conţinutului lor.
10
Conversația
este metoda cu un rol preponderent în
practica didactică a studierii limbii în
şcoală, şi aceasta datorită faptului că
înlesneşte antrenarea elevilor în
cercetarea faptelor de limbă, în
descoperirea regulilor, le cultivă gândirea
logică, posibilităţile de exprimare,
încrederea în capacităţile proprii,
priceperea de a folosi dialogul în vederea
unei comunicări vii şi clare.
 11

Metode didactice
moderne

Metoda Ciorchinelui
Este o metodă de brainstorming neliniară
care stimulează găsirea conexiunilor dintre
idei. Poate fi utilizat atât în evocare, prin
inventarierea cunoştinţelor elevilor, cât şi
în etapa de reflexie.
Este bine ca tema propusă să le fie
familiară elevilor, mai ales atunci când
ciorchinele se utilizează individual.
Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe,
iar ciorchinele individual poate fi
comunicat fie unui partener, fie grupului.
În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi
reorganizat.
Învățare prin cooperare
Învățarea prin cooperare (ÎPC) reprezintă
modul de organizare a activităţii didactice
pe grupuri mici, astfel încât – lucrând
împreună – elevii îşi maximizează atât
propria învăţare, cât şi a celorlalţi colegi.
Cercetările arată că elevii care realizează
sarcini de învăţare prin cooperare în grup
tind să aibă:
performanţe şcolare mai bune;
un număr mai mare de competenţe sociale
pozitive;
o mai bună înţelegere a conţinuturilor şi
deprinderilor pe care şi le formează.
12
Metoda R.A.I
Metoda R.A.I. vizează „stimularea şi
dezvoltarea capacităţilor elevilor de a
comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea
ce tocmai au învăţat.” (Oprea, 2006, 269).
Denumirea acestei metode provine de la
asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde –
Aruncă – Interoghează.
Poate fi utilizată în orice moment al
activităţii didactice, în cadrul unei activităţi
frontale sau de grup
 13

Aplicarea metodelor
didactice în activități
instructiv-educative
 14

În cadrul orei de Comunicare în Limba română se poate aborda următoarea metodă

didactica(exemplu pe baza poveștii Ursul păcălit de vulpe)
Se expune conţinutul poveştii, folosindu-se inflexiunile vocii, mimica şi gestica
corespunzătoare pentru a trezi emoţii şi pentru a asigura motivaţia învăţării.
Obtinerea performantei:
Fixarea cunoştinţelor se va face prin intermediul metodei R.A.I. (răspunde-aruncă-
interoghează). Se vor fixa rezultatele obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc
de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un copil la altul. Cel care aruncă mingea
trebuie să adreseze o întrebare din ceea ce a reţinut din poveste, celui care o prinde.
Copilul care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg,
adresând o nouă întrebare.
Vor fi sugerate următoarele întrebări:
- Cum s-a numit povestea?
- Ce voia să prindă ursul?
- De ce s-a prefăcut vulpea moartă în mijlocul drumului?
- Unde l-a trimis vulpea pe urs?
Ce l-a învăţat vulpea pe urs să facă pentru a prinde peşte şi el?
DE asemenea sunt folosite și metode tradiționale cum ar fi:comunicarea ,Conversația
 15

1.Profesorul formează pe tablă „ciorchinele” , în baza

ideilor expuse de elevi, care
sunt sistematizate şi structurate cu ajutorul clasei,
pornind de la operaţii cu numere raţionale.
Se va ajunge la o structură ca în figura următoare:
2. Se completează ciorchinele cu noile cunoştinţe.
Se împarte fişa de evaluare individuală. Profesorul
urmăreşte activitatea elevilor, reţinând
exerciţiile la care elevii întâmpină eventuale dificultăţi.
Se adună fişele, care vor fi corectate ulterior, pentru a şti
care tipuri de reguli nu au fost
asimilate de către elevi.
Se rezolvă la tablă exerciţiile care au fost mai dificile
pentru elevi, precum şi altele
asemănătoare.
 16

O metodă didactică tradițională utilizată la orele de limba română este explicaţia gramaticală.
Aceasta urmăreşte lămurirea şi clarificarea unor noţiuni, principii, legi prin relevarea notelor
esenţiale, a legăturilor cauzale dintre obiecte şi fenomene, prin surprinderea genezei şi devenirii
lor. Explicaţia solicită operaţiile gândirii. Apelează la procedeele inductiv şi deductiv, la
comparaţie şi analogie.
Explicaţia gramaticală poate fi utilizată pentru definirea noţiunilor, pentru stabilirea regulilor
gramaticale sub îndrumarea profesorului în desfăşurarea proceselor de gândire necesare.
Explicaţia gramaticală ca formă demonstrativă a expunerii are ca trăsături:
- caracterul sistematic, logic al prezentării faptelor;
- gradarea elementelor constitutive ale noţiunii ce urmează a fi predată.
Explicaţia gramaticală se îmbină permanent cu conversaţia euristică, pentru ca elevii să poată
urmări logica şi gradarea faptelor de limbă expuse, să răspundă folosind cunoştinţele căpătate, să
extragă regulile, concluziile care se impun. Poate fi însoţită de mijloace conexe: tabele, scheme,
grafice, acestea conducând raţionamentul elevilor spre înţelegerea noţiunii gramaticale expuse.
Exemplific metodele moderne prin metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat. Aceasta este o
metodă didactică de predare modernă aplicabilă unor grupuri mici sau întregii clase. Se trece în
revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se
aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie. Poate fi utilizată în cadrul lecţiei de consolidare a
cunoştinţelor.
Etapele aplicate de profesor sunt următoarele:
# Se cere la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema ce
urmează a fi discutată. În acest timp, se construieşte pe tablă un tabel cu următoarele coloane:

Ştiu Vreau sa ştiu Am învăţat

 17

Concluzii si opinii
personale
 18

Didactica tradițională se bazează pe informație și transmiterea învățării ,iar didactica

modernă se bazeaza mai mult pe procesarea și înțelegerea informației.
Conceptul de dezvolatare vine odată cu trecerea în timp,în ideea didacticii promovate în
România se observa metode tradiționale ,ca structuri de bază ,iar cele moderne fiind un
adaos pe lângă acestea.De asemena metodele moderne care ne sunt prezentate sunt destul de
puține și greu de aplicat la lectiile predate ,întrucât programa este realizata pe baza unor
lectii realizate în mare parte cu ajutorul didacticii tradiționale.
În opinia mea ,în sistemul educațional actual este momentul de a aborda cât mai multe
metode didactice moderne și să nu se mai puna accentul pe partea de ”acumulare de
informație enciclopedică” care stă la baza didiacticii tradiționale.
 19

Bibliografie

Cerghit, I., - Metode de învăţare, Editura Polirom, Iaşi, 2006

Eftenie, N., - Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45,Bucureşti, 2001
Parfene, C., - Metodica studierii limbii române în şcoală, Bucureşti, Editura Polirom, 1999.
Păcurari, O., - Strategii didactice inovative, Editura Sigma, 2003.
Constantin Cucoș-Pedagogie,ediția a-III-a revizuită,Polirom 2014
Ioan Nicola-Tratat de pedagogie școlară,Aramis 2003
Psihologia copilului-H.Rudolph Schaffer,ASCR 2015
 20

MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE! 