Dragi studente/Dragi studenţi

În acest material am sintetizat etapele realizării Proiectului didactic pe care trebuie să îl elaboraţi fiecare
până la penultimul seminar.

Termen de predare în format scris: 9 si 10 ianuarie 2018.

Vă rog să începeţi să elaboraţi ca să putem corecta împreună până atunci şi să luaţi note bune la seminar.

Cine nu a susţinut secventa de predare, vă rog să veniti saptamana aceasta si cealaltă.

In ianuarie facem recapitulare pentru examen.

Vă rog să citiţi in vacanţă ca să veniti pregatiti!

De asemenea, vă rog sa stabiliti data de examen.

LA INCEPUTUL sesiunii, vă rog!

Propun data de 20 ianuarie, sâmbătă, prima zi de sesiune de la ora 12.

SPOR BUN SI SARBĂTORI MINUNATE CU FAMILIA!

Etapele realizarii unui proiect didactic

1.Proiectarea demersului didactic presupune parcurgerea de către student/profesor a următorilor paşi:

 lectura programei şcolare;

 identificarea unităţilor de învăţare, care stau la baza realizării planificării calendaristice;
 elaborarea planificării calendaristice
 proiectarea unităţilor de învăţare

2. Proiectarea unităţilor de învăţare

 Etape care corespund abordării procesului didactic într-o succesiune logică:

 În ce scop voi face? Ce voi face? Cât s-a realizat? Cu ce/cine voi face? Cum voi face?
 Identificarea competenţelor/ Selectarea conţinuturilor/ Stabilirea instrumentelor de evaluare/ Analiza
resurselor/ Determinarea activităţilor de învăţare
 3. Proiectul unei unităţi de învăţare
 Conţinuturi (detalieri)
 Competenţe specifice
 Activităţi de învăţare
 Resurse
 Evaluare
 [se menţionează detalieri de conţinut care explicitează anumite parcursuri] [se precizează
competenţele specifice din programa şcolară] [vizate/recomandate de programa şcolară sau altele
adecvate pentru realizarea competenţelor specifice]
 [se precizează resurse de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei]
 [se menţionează instrumentele sau modalităţile de evaluare utilizate]
 O unitate de învăţare este o structură didactică:
 •deschisă şi flexibilă,
 •unitară din punct de vedere tematic (capitol)
 •se desfăşoară pe o perioadă determinată de timp,
 •determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor competenţe
specifice
 •se finalizează prin evaluare

4. Tipuri de lecţii

1. Lecţia de comunicare/dobândire a cunoştinţelor

2. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor (sau lecţia de munca independentă)

3. Lecţia de recapitulare şi sistematizare (sau lecţia de fixare şi consolidare a cunoştinţelor)

4. Lecţia de evaluare a performanţelor şcolare (verificare şi apreciere a cunoştinţelor)

 5. Lecţia mixtă (sau combinată)

De reţinut: Competenţele generale corespund ciclurilor de învăţare (gimnazial/liceal,etc)

Competenţele specifice corespund unui an şcolar

Obiective operaţionale- ale fiecărei lecţii(3-4 ca să fie realizabile)

(Proiectele lecţiilor vor conţine obiective operaţionale , specifice tipurilor de lecţii alese şi le veţi
formula dumneavoastră cu verbe de acţiune, pe care le aveti mai jos, dar şi în materiale, orientându-
vă după obiectivele/competenţele generale şi obiectivele/competenţele specifice din programele
şcolare: www.ise.ro )

 5. Formularea obiectivelor operaţionale se va face apelând la verbe de acţiune: „La sfârşitul orei, elevii
vor fi capabili”/ “Elevii să devină capabili.... (“să indice”, “să recunoască”,” să enumere”, “să
denumească”, “să descrie”, “să explice”, “să definească”, “să clasifice”, “să demonstreze” “să
compare”, “să realizeze”, să redacteze” “să deseneze”, “să ilustreze” etc.) Formularea standard a
unui obiectiv operaţional poate fi următoarea: “La sfârşitul activităţii, elevii puşi în situaţia de
……../având acces la ….…./ după citirea textului ..….../ utilizând …… etc., De evitat verbe care se referă
la stări interioare care nu pot fi observate şi evaluate direct: “să ştie”, “să cunoască” , să înţeleagă, să-
şi dea seama” s.a. Problema este ce anume vor trebui să facă elevii pentru a dovedi că “ştiu”, “au
înţeles”, “cunosc” .... un lucru
 RECAPITULĂM:

(1)Analiza generală a lecției prin consultarea programei, a manualului sau a altor materiale bibliografice;

(2) Determinarea obiectivului general, a celor specifice și formularea obiectivelor operaționale prin
decelarea capacităților umane ce pot fi identificate, măsurate, exprimate ;

(3) Selectarea și organizarea conținutului învățării în unități şi teme principale, care să fie convergente și să
slujească obiectivele fixate;

(4) Alegerea şi combinarea metodelor şi procedeelor didactice pentru situațiile concrete, în acord cu
secvențele de conținut, particularitățile elevilor, obiectivele lecției;

(5) Selectarea unor mijloace de învățământ sau proiectarea unor materiale cerute de fiecare eveniment al
instruirii;

(6) Stabilirea modalităților de activitate cu elevii (activitate frontală, abordare individualizată, lucrul în
grupuri sau pe grupe de nivel, activitate combinată);

(7) Alegerea metodelor și a instrumentelor de evaluare corespunzătoare pentru a constata nivelul

realizării obiectivelor propuse.
Proiectul de lecție se compune dintr-o parte introductivă, care fixează un număr de elemente comune
oricărei lecții, şi anume :

Şcoala:
Propunător
Mentor:
Data:
Clasa:
Obiectul:
Subiectul lecției:
Scopul (obiectivul fundamental):
Tipul de lecție:
Obiective operaționale
 Taxonomia lui Bloom Bloom (1956) a obiectivelor educaţionale (tradiţională)
Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie
Cunoaştere Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte, etichetează,
recunoaşte, reproduce, urmăreşte
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui concept rezumă, modifică, apară, parafrazează,
interpretează, dă exemple
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului într-o construieşte, face, formează, modelează, prezice,
situaţie nouă pregăteşte
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a conceptelor în compară/ contrastează, descompune, distinge,
părţi pentru a le înţelege mai bine selectează, separă
Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva nou repartizează pe categorii, generalizează,
reconstruieşte
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică, argumentează,
susţine
  Taxonomia revizuită a lui Lorin Anderson (1999):

Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al noii versiuni. Această
abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini creatoare, cei
care învaţă generează, planifică şi produc.

Potrivit acestei taxonomii, fiecărui nivel de cunoştinţe îi poate corespunde un nivel al proceselor cognitive, astfel că
elevul poate să-şi amintească cunoştinţe factuale sau procedurale, să înţeleagă cunoştinţe conceptuale sau metacognitive
sau să analizeze cunoştinţe metacognitive sau factuale. După Anderson şi colegii săi, „Învăţarea care are sens le oferă
elevilor cunoştinţele şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea rezolva probleme.” (p. 65).

Dimensiunea proceselor cognitive

Procese cognitive Exemple

Reamintirea – Producerea informaţiilor exacte din memorie
Recunoaştere  Identificaţi broaştele dintr-o diagramă cu diferite tipuri de amfibieni.
 Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.
 Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la întrebări cu variante
de răspuns.

Reamintire  Numiţi trei lanţuri muntoase.

 Scrieţi înmulţirea.
 Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.

Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a experienţelor

Interpretare  Transpuneţi o problemă dintr-o poveste într-o ecuaţie algebrică.
 Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.
 Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.

Exemplificare  Desenaţi un paralelogram.

 Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul conştiinţei.
 Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.

Clasificare  Clasificaţi numerele în pare şi impare.

 Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne din Africa.
 Grupaţi animalele indigene pe specii.

Rezumare  Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.

 Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa capitală pe care le
promovează site-ul...

Deducere  Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi formulaţi o

concluzie referitoare la relaţia lor din trecut.
 Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.
 Uitaţi-vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi că va fi următorul.

Comparare  Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o pompă.

 Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare cu cea a pionierilor
în vest.
 Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în care se aseamănă
şi sunt diferite două cărţi de Charles Dickens.

Explicare  Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum influenţează presiunea

aerului vremea.
 Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia Franceză s-a produs în
acea perioadă şi în felul acela.
  Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează economia.

Aplicarea – Folosirea unui procedeu

Execuţie  Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.
 Citiţi cu voce tare un pasaj într-o limbă străină.
 Faceţi o aruncare de încercare.

Implementare  Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc plantele în diferite

tipuri de soluri. Verificaţi o lucrare scrisă. Creaţi un buget.

Analiza – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste părţi şi întreg
Diferenţiere  Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei probleme de
matematică şi tăiaţi informaţiile neimportante. Desenaţi o diagramă care
să arate care sunt personajele principale şi secundare ale unui roman.

Organizare  Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii. Alcătuiţi o listă a

figurilor de stil folosite frecvent şi explicaţi efectul lor. Realizaţi o
diagramă care să arate cum interacţionează plantele şi animalele din
zona voatră.

Atribuire  Citiţi scrisorile către editor pentru a determina punctele de vedere ale
autorilor faţă de o problemă locală. Determinaţi care este motivaţia unui
personaj dintr-un roman sau o poveste. Uitaţi-vă la broşurile
candidaţilor politici şi emiteţi ipoteze cu privire la punctele lor de
vedere asupro problemelor.

Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde

Verificare  Participaţi la un grup de scriere, oferindu-le colegilor feedback cu
privire la organizarea şi logica argumentelor. Ascultaţi un discurs
politic şi faceţi o listă cu contradicţiile care apar în discurs. Revizuiţi un
 plan de proiect pentru a vedea dacă sunt incluse toate etapele necesare.

Analiză critică  După ce aţi participat la elaborarea unei grile de evaluare criterială a
unui proiect, apreciaţi măsura în care proiectul îndeplineşte criteriile.
Alegeţi cea mai bună metodă pentru rezolvarea unei probleme
complexe de matematică. Apreciaţi validitatea argumentelor pro şi
împotriva astrologiei.

Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoaşterea componentelor
unei noi structuri.
Generare  Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni pentru
îmbunătăţirea relaţiilor rasiale în şcoală. Formulaţi câteva ipoteze
ştiinţifice pentru a explica de ce plantele au nevoie de soare. Propuneţi o
serie de alternative pentru reducerea dependenţei de combustibilii fosili,
care să abordeze atât aspecte economice, cât şi de mediu. Formulaţi
ipoteze alternative pe baza unor criterii.

Planificare  Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia despre insecte.

Prezentaţi o lucrare despre opiniile lui Mark Twain cu privire la religie.
Planificaţi un studiu ştiinţific pentru a testa efectul diferitelor tipuri de
muzică asupra producţiei de ouă la păsări.

Producere  Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat al confederaţiei

sau unionist. Construiţi un habitat pentru păsările de apă locale. Puneţi
în scenă o piesă pe baza unui capitol dintr-un roman pe care l-aţi citit.

Dimensiunea cunoştinţelor

Cunoştinţe factuale – informaţii de bază

Cunoştinţe legate de terminologie Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet
Cunoştinţe legate de detalii şi Componentele piramidei alimentelor, numele reprezentanţilor în Congres,
elemente specifice bătălii importante din cel de-al doilea război mondial
Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca acestea să funcţioneze
împreună
Cunoştinţe despre clasificări şi Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele geologice
categorii
Cunoştinţe despre principii şi Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui Newton, principiile
generalizări democraţiei
Cunoştinţe despre teorii, modele Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
şi structuri
Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva
Cunoştinţe despre abilităţi şi Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor vopselelor, servirea
algoritmi specifice disciplinei mingii la volei
Cunoştinţe despre tehnici şi Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de rezolvare o
metode specifice disciplinei problemelor de matematică
Cunoştinţe despre criteriile de Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente, procedee de analiză
determinare a procedeelor statistică utilizate în diferite situaţii, standarde pentru diferite tipuri de scriere
adecvate
Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea personală în special
Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui text pentru
înţelegere, metode de planificare a unui site
Cunoştinţe despre sarcinile Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură; gândirea prospectivă
cognitive, inclusiv cunoştinţe înainte de utilizarea unei baze de date electronice; diferenţele dintre scrierea
contextuale şi despre condiţionare unui mesaj electronic şi scrierea unei scrisori de afaceri
adecvate
Cunoştinţe despre sine (auto- Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru înţelegerea proceselor
cunoaştere) complexe, o înţelegere mai bună în medii în care este linişte, nevoia de a
discuta ideile cu cineva înainte de a scrie un eseu
Reamintire → Înţelegere → Aplicare → Analiză → Evaluare → Creare

Tehnica lui Gilbert de Landsheere implică cinci etape - cinci întrebări la care profesorul trebuie să
răspundă pentru a formula un obiectiv operaţional:

 Cine (toți elevii);

 Când (pe parcursul lecţiilor – mixtă, de consolidare, recapitulare - sau la sfârsitul activităţilor –
de transmitere, formare de priceperi și deprinderi);
 Ce (comportamentul elevului);
 Cum (strategia didactică);
 Care (performanţa minim acceptată – nr., procent, greșeli acceptate).

Tehnica propusă de R. Mager

 include un singur comportament caracterizat prin trei indicatori:

- specificarea comportamentului final (ce trebuie să realizeze elevul) în termeni observabili;

- descrierea condiţiilor de realizare,

- specificarea nivelului de reuşită minimală (nr. minim de răspunsuri corecte sau numărul maxim de
greşeli tolerate şi interval de timp maxim oferit pentru rezolvarea sarcinii).
Metode și procedee didactice : mijloace de învățământ, material bibliografic:

Partea a doua a proiectului cuprinde desfășurarea propriu-zisă a lecției, în care se indică momentele
(evenimentele) lecției, se prezintă detaliat secvențele de conținut, se descriu acțiunile întreprinse de
profesor și elevi, se precizează mai atent metodele, procedeele și mijloacele care intră succesiv în scenă și
se stabilesc elementele de feed-back care intervin pe parcursul lecției.

Lecţia eficace este aceea care oferă elevilor prilejul

 să formuleze întrebări şi şi să identifice probleme;

 să emită ipoteze, să ofere rezolvări, soluţii;
 să facă asociaţii de idei, asociaţii de experienţe proprii şi să ţină cont de experienţe efectuate de
cercetători;
 să elaboreze modele, planuri, fişe, sinteze, rezumate;
 să angajeze discuţii pentru clarificarea unor noţiuni/concepte;
 să formuleze concluzii;
 să exerseze dialogul, munca în echipă;
 să cultive forme pozitive de conduită, atitudini constructive etc.”
Structura – exemplu pe Lecția mixtă:

 Moment organizatoric;
 Verificarea conținuturilor însușite anterior;
 Pregătirea elevilor pentru receptare;
 Enunțarea titlului și a unor obiective;
 Comunicarea și însusirea de noi cunoștințe;
 Fixarea și sistematizarea;
 Explicații pentru continuarea învățării și tema pentru acasă

Etapele lecţiei Activitatea Activitatea Strategii

profesorului elevului didactice

1. Moment Notează absenţele/ Se pregăteşte Metode, tehnici, mijloace

organzatoric creează situaţii pentru lecţie specifice etapei
motivaţionale

2. Evaluarea Solicită răspunsuri Răspunde Metode, tehnici, mijloace

cunoştinţelor la întrebări specifice etapei
referitoare la tema de acasă
3.Prezentarea Propune Solicită alte Metode, tehnici, mijloace
temei noi conţinuturi noi explicaţii suplimentare specifice etapei

4.Consolidarea şi Propune alte exerciţii Rezolvă Metode, tehnici, mijloace

generalizarea şi apreciază modul exerciţii specifice etapei
cunoştinţelor ‚ feed-back de rezolvare asemănătoare

5. Evaluarea Apreciază elevii şi recomandă Prezintă carnetele pentru Metode, tehnici, mijloace
elevilor şi recomandarea sarcini de lucru pentru acasă semnare şi notează specifice etapei
temei pentru acasă sarcinile de lucru.

Proiect didactic după MODELUL ERRE

 I. Evocarea

 Valorificarea cunoştinţelor anterioare

 Implicarea activă a elevilor

 Motivarea, trezirea interesului

 Crearea contextului pentru formularea scopurilor proprii de învăţare

 La această etapă elevul realizează sarcini de tipul: *Implică-te!

 II . Realizarea sensului

 Stabilirea contactului cu informaţia nouă

 Prelucrarea informaţiei

 Monitorizarea propriei înţelegeri

 Menţinerea implicării şi a interesului.

 Sarcini de tipul:

 1.Informează-te! (lectură, ascultare activă)

 2.Procesează informaţia!

 (reproducerea, traducerea, interpretarea, aplicarea, analiza materialului nou).

III. Reflecţia

 Schimb de idei cu referinţă la cele studiate

 Crearea contextului pentru manifestarea atitudinilor faţă de cele învăţate

 Aprecierea utilităţii temei noi

 Asigurarea învăţării durabile

 Evocare, motivarea pentru studiu independent

  Tema pentru acasă

 Elevilor li se propun sarcini de tipul: Comunică şi decide!

 (în unele situaţii, în funcţie de sarcina didactică, acest pas este și aplicaţi-l şi la etapa de realizare a sensului.

Apreciază!

 IV. Extinderea

 Elevii realizează un transfer de cunoaştere:

 Aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate.

 Aplică cele însuşite în situaţii de integrare autentică.

 Îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite, fireşti.

 Elevilor li se propun sarcini de tipul:

Acţionează! (simularea, exersarea competenţelor necesare la locul de muncă, sarcini care îi pun în situaţia de a ieşi
din cadrul clasei, orei şcolii în comunitate, la o întreprindere, în familie, cămin etc.)

Evaluarea eficienţei lecţiei

În mod curent, se realizează de către profesor şi elevi după criterii variabile.

1. Reuşita lecţiei trebuie judecată nu atît prin raportare la proiectul elaborat, ci la modul concret,
eficient de rezolvare a situaţiilor create, care au favorizat învăţarea de calitate.
Proiectarea curriculară presupune centrarea pe obiective.

2. Eficacitatea lecţiei depinde de capacitatea profesorului de a prevedea, a crea şi a gândi în termeni de

strategii didactice acţiunile sale în diverse situaţii de instruire.

3. Evaluarea calităţii proiectului didactic prsupune a decide în ce măsură: sînt precizate obiectivele
operaţionale, se respectă corespondenţa obiective-continut-metodologie-evaluare; este adecvat
contextului educaţional; este suficient de flexibil; prevede condiţiile de aplicare.

4. Eficienţa comportamentului profesional al cadrului didactic depinde de gradul de dezvoltare a

competenţelor sale psihipedagogice.

6.Analiza calităţii activităţii didactice şi a conduitei profesionale a cadrului didactic permit evaluarea măsurii
în care profesorul îşi exercită rolurile sale.

Operaţiile evaluării

 Măsurarea desemnează procedeele prin care sunt culese informaţiile şi prin care se stabileşte o
relaţie între un ansamblu de evenimente, caracteristici şi anumite simboluri (cifre, litere, expresii).

 Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării; implică o
atitudine axiologică, deci o raportare a rezultatelor la un sistem de valori (criterii).
  Decizia exprimă scopul evaluării şi implică evaluatorul în roluri de factor decizional: stabilirea
obiectului evaluării (ce se doreşte a fi evaluat) în concordanţă cu obiectivele deciziilor care urmează să
fie adoptate, adoptarea de măsuri amelioratorii pentru etapele următoare ale procesului de
învăţământ

 Eficienţa – Rezultate obţinute

Condiţii, resurse

 Eficacitatea – Rezultate obţinute________

Rezultate dorite (Obiective/Competenţe)

 Progresul şcolar – Situaţia de la începutul programului

Rezultatele la sfârşitul programului

 Randamentul şcolar – nivelul desfăşurării activităţii apreciat în termeni de eficacitate şi defineşte

rezultate raportate la obiective; randamentul şcolar optim se exprimă în termeni de performanţă
pozitivă.

Puteţi folosi şi alte modele, important este să respectaţi etapele, şi să realizaţi un proiect bun şi, evident o
lecţie reuşită!

SUCCES!