Ierarhia tradiţională a proceselor cognitive

În 1956, Benjamin Bloom a scris primul volum al taxonomiei obiectivelor educaţionale:

domeniul cognitiv, iar descrierea sa a proceselor gândirii ierarhizate pe şase niveluri a fost de
atunci adaptată şi utilizată la scară largă, în nenumărate contexte. Lista sa de procese cognitive
este organizată pornind de la cele mai simple, amintirea cunoştinţelor, până la cele mai
complexe, cum ar fi emiterea unei judecăţi cu privire la valoarea unei idei.

Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale (tradiţională)

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

Cunoaştere Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte,
etichetează, recunoaşte, reproduce,
urmăreşte
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui concept rezumă, modifică, parafrazează,
interpretează, dă exemple
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului într-o construieşte, face, formează,
situaţie nouă modelează, prezice, pregăteşte
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a conceptelor în compară/ contrastează, descompune,
părţi pentru a le înţelege mai bine distinge, selectează, separă
Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva nou repartizează pe categorii,
generalizează, reconstruieşte
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică,
argumentează, susţine

Lumea de astăzi este totuşi diferită de cea pe care o reflecta taxonomia lui Bloom în 1956.
Specialiştii în domeniul pedagogiei au învăţat mult mai multe despre cum învaţă elevii şi cum
predau profesorii şi recunosc acum că procesele de predare şi învăţare cuprind mult mai multe
decât cogniția. Aceste procese implică şi sentimentele şi convingerile elevilor şi ale profesorilor,
precum şi mediul social şi cultural al clasei.

Mai mulţi psihologi au lucrat pentru a transforma conceptul de bază al unei taxonomii a
capacităţilor cognitive într-unul mai relevant şi mai apropiat de realitate. Elaborând propria
taxonomie a obiectivelor educaţionale, Marzano (2000) aduce următoarea critică la adresa
taxonomiei lui Bloom: chiar structura taxonomiei, pornind de la nivelul cel mai simplu al
cunoştinţelor şi ajungând la cel mai dificil al evaluării, nu se sprijină pe o cercetare. O taxonomie
ierarhică implică faptul că fiecare capacitate aflată la un nivel superior este compusă din
capacităţile de la nivelurile de mai jos; înţelegerea necesită cunoştinţe; aplicarea necesită
înţelegere şi cunoştinţe şi aşa mai departe. Acest lucru, potrivit lui Marzano, nu este adevărat în
ceea ce priveşte procesele cognitive din taxonomia lui Bloom.

Iniţiatorii teoriei originale a celor şase procese de gândire au presupus că proiectele complexe
necesită unul dintre procese într-o măsură mai mare decât celelalte. O sarcină era în primul rând
una de „analiză” sau una de „evaluare”. Acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat, ceea ce explică
dificultatea pedagogilor în a clasa activităţi de învăţare provocatoare pe baza acestei taxonomii.
Anderson (2000) susţine că în aproape toate activităţile de învăţare complexe sunt implicate mai
multe capacităţi cognitive diferite.

Ca orice model teoretic, taxonomia lui Bloom are punctele sale forte şi slabe. Cel mai important
punct forte al său este acela că a abordat un subiect foarte important, al domeniului cognitiv, şi a
elaborat o structură care poate fi utilizată de cadre didactice. Pe de altă parte, după cum poate
spune oricine care a lucrat cu un grup de pedagogi pentru a clasifica o serie de întrebări şi
activităţi de învăţare după taxonomia lui Bloom, nu prea există consens cu privire la ce înseamnă
termeni în aparenţă foarte clari precum „analiză” sau „evaluare”. În plus, atâtea activităţi care
merită a fi desfăşurate, cum ar fi problemele complexe autentice, din viața reală, sau proiectele
nu pot fi clasificate după taxonomie şi numai încercarea de a le clasifica astfel le-ar diminua
potenţialul de oportunităţi de învăţare.

Taxonomia lui Bloom revizuită

În 1999, Lorin Anderson şi colegii săi au publicat o versiune actualizată a taxonomiei lui Bloom,
care ia în considerare un număr mai mare de factori care au impact asupra predării şi învăţării.
Această taxonomie revizuită încearcă să corecteze unele dintre erorile celei originale. Spre
deosebire de versiunea din 1956, noua taxonomie face diferenţa între „ a şti ce”, conţinutul
gândirii şi „a şti cum”, procedeele utilizate în rezolvarea problemelor.

Dimensiunea cunoştinţelor este reprezentată de „a şti ce” şi are patru categorii: factuală,
conceptuală, procedurală şi metacognitivă.

Cunoştinţele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi

cunoştinţe despre detalii specifice.

Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi clasificările şi categoriile.

Cunoştinţele procedurale includ algoritmi, euristică sau învăţarea prin descoperire, tehnici şi
metode, precum şi cunoştinţe despre situaţiile în care se folosesc aceste metode şi procedee.

Cunoştinţele metacognitive se referă la cunoştinţele despre procesele de gândire şi informaţii

legate de gândire şi la felul cum pot fi folosite aceste procese în mod eficient.

Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui Bloom revizuită are, ca şi cea originală, şase
capacităţi. Acestea sunt de la cea mai simplă până la cea mai complexă: (a) reamintirea, (b)
înţelegerea, (c) aplicarea, (d) analizarea, (e) evaluarea şi (f) crearea.

Reamintirea constă în recunoaşterea şi „rechemarea” informaţiilor relevante din memoria pe

termen lung. Înţelegerea este abilitatea de a forma propiul înţeles pe baza materialelor
educaţionale, precum lectura şi explicaţiile profesorului. Subcategoriile acestui proces includ
interpretarea, exemplificarea, clasificarea, rezumarea, deducerea, compararea şi explicarea.

Cel de-al treilea proces, aplicarea, se referă la utilizarea unui procedeu învăţat într-o situaţie
familiară sau una nouă.
Următorul proces este analizarea, care constă în descompunerea cunoştinţelor în părţi şi
considerarea relaţiei dintre părţi şi structura generală. Elevii analizează prin diferenţiere,
organizare şi atribuire.

Evaluarea, care reprezintă ultimul nivel al taxonomiei originale, este al cincelea dintre cele şase
procese în versiunea revizuită. Ea include verificarea şi critica.

Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al
noii versiuni. Această abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou.
Pentru a îndeplini sarcini creatoare, cei care învaţă generează, planifică şi produc.

Potrivit acestei taxonomii, fiecărui nivel de cunoştinţe îi poate corespunde un nivel al proceselor
cognitive, astfel că elevul poate să-şi amintească cunoştinţe factuale sau procedurale, să
înţeleagă cunoştinţe conceptuale sau metacognitive sau să analizeze cunoştinţe metacognitive
sau factuale. După Anderson şi colegii săi, „Învăţarea care are sens le oferă elevilor cunoştinţele
şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea rezolva probleme.” (p. 65).

Dimensiunea proceselor cognitive

Procese cognitive  Exemple

Reamintirea – Reproducerea informaţiilor exacte din memorie
Recunoaştere  Identificaţi broaştele dintr-o diagramă cu diferite tipuri de
amfibieni.
 Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.
 Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la întrebări
cu variante de răspuns.

Reamintire  Numiţi trei autoare care au scris în limba engleză în sec. al

XIX-lea.
 Scrieţi înmulţirea.
 Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.

Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a experienţelor

Interpretare  Transpuneţi o problemă dintr-o poveste într-o ecuaţie
algebrică.
 Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.
 Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.

Exemplificare  Desenaţi un paralelogram.

 Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul
conştiinţei.
 Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.

Clasificare  Clasificaţi numerele în pare şi impare.

 Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne din
 Africa.
 Grupaţi animalele indigene pe specii.

Rezumare  Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.

 Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa capitală pe
care le promovează site-ul.

Deducere  Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi formulaţi

o concluzie referitoare la relaţia lor din trecut.
 Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.
 Uitaţi-vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi că va fi
următorul.

Comparare  Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o pompă.

 Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare cu cea a
pionierilor în vest.
 Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în care se
aseamănă şi sunt diferite două cărţi de Charles Dickens.

Explicare  Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum influenţează

presiunea aerului vremea.
 Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia Franceză s-a
produs în acea perioadă şi în felul acela.
 Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează economia.

Aplicarea – Folosirea unui procedeu

Execuţie  Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.
 Citiţi cu voce tare un pasaj într-o limbă străină.
 Faceţi o aruncare de încercare.

Implementare  Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc plantele

în diferite tipuri de soluri. Verificaţi o lucrare scrisă. Creaţi
un buget.

Analizarea – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste părţi şi
întreg
Diferenţiere  Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei
probleme de matematică şi tăiaţi informaţiile neimportante.
Desenaţi o diagramă care să arate care sunt personajele
principale şi secundare ale unui roman.

Organizare  Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii. Alcătuiţi o

listă a figurilor de stil folosite frecvent şi explicaţi efectul
lor. Realizaţi o diagramă care să arate cum interacţionează
 plantele şi animalele din zona voatră.

Atribuire  Citiţi scrisorile către editor pentru a determina punctele de

vedere ale autorilor faţă de o problemă locală. Determinaţi
care este motivaţia unui personaj dintr-un roman sau o
poveste. Uitaţi-vă la broşurile candidaţilor politici şi emiteţi
ipoteze cu privire la punctele lor de vedere asupro
problemelor.

Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde

Verificare  Participaţi la un grup de scriere, oferindu-le colegilor
feedback cu privire la organizarea şi logica argumentelor.
Ascultaţi un discurs politic şi faceţi o listă cu contradicţiile
care apar în discurs. Revizuiţi un plan de proiect pentru a
vedea dacă sunt incluse toate etapele necesare.

Analiză critică  După ce aţi participat la elaborarea unei grile de evaluare

criterială a unui proiect, apreciaţi măsura în care proiectul
îndeplineşte criteriile. Alegeţi cea mai bună metodă pentru
rezolvarea unei probleme complexe de matematică.
Apreciaţi validitatea argumentelor pro şi împotriva
astrologiei.

Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoaşterea
componentelor unei noi structuri.
Generare  Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni pentru
îmbunătăţirea relaţiilor rasiale în şcoală. Formulaţi câteva
ipoteze ştiinţifice pentru a explica de ce plantele au nevoie
de soare. Propuneţi o serie de alternative pentru reducerea
dependenţei de combustibilii fosili, care să abordeze atât
aspecte economice, cât şi de mediu. Formulaţi ipoteze
alternative pe baza unor criterii.

Planificare  Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia despre

insecte. Prezentaţi o lucrare despre opiniile lui Mark Twain
cu privire la religie. Planificaţi un studiu ştiinţific pentru a
testa efectul diferitelor tipuri de muzică asupra producţiei de
ouă la păsări.

Producere  Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat al

confederaţiei sau unionist. Construiţi un habitat pentru
păsările de apă locale. Puneţi în scenă o piesă pe baza unui
capitol dintr-un roman pe care l-aţi citit.
Dimensiunea cunoştinţelor

Cunoştinţe factuale – informaţii de bază

Cunoştinţe legate de terminologie Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet
Cunoştinţe legate de detalii şi Componentele piramidei alimentelor, numele
elemente specifice reprezentanţilor în Congres, bătălii importante din cel de-al
doilea război mondial
Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca
acestea să funcţioneze împreună
Cunoştinţe despre clasificări şi Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele
categorii geologice
Cunoştinţe despre principii şi Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui
generalizări Newton, principiile democraţiei
Cunoştinţe despre teorii, modele Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
şi structuri
Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva
Cunoştinţe despre abilităţi şi Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor
algoritmi specifice disciplinei vopselelor, servirea mingii la volei
Cunoştinţe despre tehnici şi Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de
metode specifice disciplinei rezolvare o problemelor de matematică
Cunoştinţe despre criteriile de Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente,
determinare a procedeelor procedee de analiză statistică utilizate în diferite situaţii,
adecvate standarde pentru diferite tipuri de scriere
Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea personală în
special
Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui
text pentru înţelegere, metode de planificare a unui site
Cunoştinţe despre sarcinile Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură;
cognitive, inclusiv cunoştinţe gândirea prospectivă înainte de utilizarea unei baze de date
contextuale şi despre condiţionare electronice; diferenţele dintre scrierea unui mesaj electronic
adecvate şi scrierea unei scrisori de afaceri
Cunoştinţe despre sine (auto- Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru
cunoaştere) înţelegerea proceselor complexe, o înţelegere mai bună în
medii în care este linişte, nevoia de a discuta ideile cu
cineva înainte de a scrie un eseu

The original levels by Bloom et al. (1956) were ordered as follows: Knowledge,
Comprehension, Application, Analysis, Synthesis, and Evaluation.  The taxonomy is presented
below with sample verbs and a sample behavior statement for each level.
 LEVEL DEFINITION SAMPLE SAMPLE
VERBS BEHAVIORS
KNOWLEDGE Student recalls Write The student will
or List define
recognizes Label the 6 levels of
information, Name Bloom's
ideas, and State taxonomy of the
principles Define cognitive
in the domain.
approximate
form in which
they
were learned.
COMPREHENSION Student Explain The student will
translates, Summarize explain
comprehends, or Paraphrase the purpose of
interprets Describe Bloom's
information Illustrate taxonomy of the
based on prior cognitive
learning. domain.
APPLICATION Student selects, Use The student will
trans- Compute write an
fers, and uses Solve instructional
data Demonstrate objective for
and principles to Apply each
complete a Construct level of Bloom's
problem taxonomy.
or task with a
mini-
mum of
direction.
ANALYSIS Student Analyze The student will
distinguishes, Categorize compare and
classifies, and Compare contrast
relates Contrast the cognitive and
the assumptions, Separate affective
hypotheses, domains.
evidence,
or structure of a
statement or
question.
SYNTHESIS Student Create The student will
originates, Design design a
integrates, and Hypothesize classification
combines ideas Invent scheme for
into a Develop writing
 product, plan or educational
proposal that is objectives
new that combines
to him or her. the
cognitive,
affective,
and psychomotor
domains.
EVALUATION Student Judge The student will
appraises, Recommend judge the
assesses, or Critique effective-
critiques Justify ness of writing
on a basis of objectives using
specific Bloom's
standards and taxonomy.
criteria.

Anderson and Krathwohl (2001) revised Bloom's taxonomy to fit the more outcome-focused
modern education objectives, including switching the names of the levels from nouns to active
verbs, and reversing the order of the highest two levels (see Krathwohl, 2002 for an overview). 
The lowest-order level (Knowledge) became Remembering, in which the student is asked to
recall or remember information. Comprehension, became Understanding, in which the student
would explain or describe concepts. Application became Applying, or using the information in
some new way, such as choosing, writing, or interpreting. Analysis was revised to become
Analyzing, requiring the student to differentiate between different components or relationships,
demonstrating the ability to compare and contrast. These four levels remain the same as Bloom
et al.’s (1956) original hierarchy.  In general, research over the last 40 years has confirmed these
levels as a hierarchy (Anderson & Krathwohl).  In addition to revising the taxonomy, Anderson
and Krathwohl added a conceptualization of knowledge dimensions within which these
processing levels are used (factual, conceptual, procedural, and metacognition).

COGNITIVE PROCESS DIMENSION

KNOWLEDGE Remember Understand Apply Analyze Evaluate Create
DIMENSION
Interpret
Terminology
Factual Label map paragraph Use math Categorize Create short
Elements & Critique article
Knowledge List names Summarize algorithm words story
Components
book
Define Write Differentiate
Categories Describe Create new
Conceptual levels of objectives levels of Critique written
Principles taxonomy in classification
Knowledge cognitive using cognitive objectives
Theories own words system
taxonomy taxonomy taxonomy
Use
Specific Paraphrase Critique Develop
problem Compare
Skills & List steps in problem appropriateness original
Procedural solving convergent
Techniques problem solving of techniques approach to
Knowledge process for and divergent
Criteria for solving process in used in case problem
assigned techniques
Use own words analysis solving
task
Critique
List Develop Compare
General Describe appropriateness Create an
Meta- elements of study skills elements of
Knowledge implications of particular original
Cognitive personal appropriate dimensions
Self of learning learning style learning style
Knowledge learning to learning in learning
Knowledge style theory to own theory
style style style
learning

Bloom's Taxonomy of Learning Domains

Bloom's Taxonomy was created in 1956 under the leadership of educational psychologist Dr
Benjamin Bloom in order to promote higher forms of thinking in education, such as analyzing
and evaluating concepts, processes, procedures, and principles, rather than just remembering
facts (rote learning). It is most often used when designing educational, training, and learning
processes.

The Three Domains of Learning

The committee identified three domains of educational activities or learning (Bloom, et al.
1956):

 Cognitive: mental skills (knowledge)

 Affective: growth in feelings or emotional areas (attitude or self)
 Psychomotor: manual or physical skills (skills)

Since the work was produced by higher education, the words tend to be a little bigger than we
normally use. Domains may be thought of as categories. Instructional designers, trainers, and
educators often refer to these three categories as KSA (Knowledge [cognitive], Skills
[psychomotor], and Attitudes [affective]). This taxonomy of learning behaviors may be thought
of as “the goals of the learning process.” That is, after a learning episode, the learner should have
acquired a new skill, knowledge, and/or attitude.

While the committee produced an elaborate compilation for the cognitive and affective domains,
they omitted the psychomotor domain. Their explanation for this oversight was that they have
little experience in teaching manual skills within the college level. However, there have been at
least three psychomotor models created by other researchers.

Their compilation divides the three domains into subdivisions, starting from the simplest
cognitive process or behavior to the most complex. The divisions outlined are not absolutes and
there are other systems or hierarchies that have been devised, such as the Structure of Observed
Learning Outcome (SOLO). However, Bloom's taxonomy is easily understood and is probably
the most widely applied one in use today.

Cognitive Domain

The cognitive domain involves knowledge and the development of intellectual skills (Bloom,
1956). This includes the recall or recognition of specific facts, procedural patterns, and concepts
that serve in the development of intellectual abilities and skills. There are six major categories of
cognitive an processes, starting from the simplest to the most complex (see the table below for an
in-depth coverage of each category):

 Knowledge
 Comprehension
 Application
 Analysis
 Synthesis
 Evaluation
The categories can be thought of as degrees of difficulties. That is, the first ones must normally
be mastered before the next one can take place.

Bloom's Revised Taxonomy

Lorin Anderson, a former student of Bloom, and David Krathwohl revisited the cognitive
domain in the mid-nineties and made some changes, with perhaps the three most prominent ones
being (Anderson, Krathwohl, Airasian, Cruikshank, Mayer, Pintrich, Raths, Wittrock, 2000):

 changing the names in the six categories from noun to verb forms
 rearranging them as shown in the chart below
 creating a processes and levels of knowledge matrix

The chart shown below compares the original taxonomy with the revised one:

 This new taxonomy reflects a more active form of thinking and is perhaps more accurate. The new
version of Bloom's Taxonomy, with examples and keywords is shown below, while the old version may
be found here

Table of the Revised Cognitive Domain

Category Examples, key words (verbs), and technologies for learning
(activities)
Remembering: Recall or retrieve previous Examples: Recite a policy. Quote prices from memory to a
learned information. customer. Recite the safety rules.

Key Words: defines, describes, identifies, knows, labels, lists,

matches, names, outlines, recalls, recognizes, reproduces,
selects, states

Technologies: book marking, flash cards, rote learning based

Understanding: Comprehending the meaning,
translation, interpolation, and interpretation of
instructions and problems. State a problem in
one's own words.
on repetition, reading
Examples: Rewrite the principles of test writing. Explain in
one's own words the steps for performing a complex task.
Translate an equation into a computer spreadsheet.
Key Words: comprehends, converts, defends, distinguishes,

Applying: Use a concept in a new situation or
unprompted use of an abstraction. Applies what
was learned in the classroom into novel
situations in the work place.
Analyzing: Separates material or concepts into
component parts so that its organizational
structure may be understood. Distinguishes
between facts and inferences.
Evaluating: Make judgments about the value of
ideas or materials.
Creating: Builds a structure or pattern from
diverse elements. Put parts together to form a
whole, with emphasis on creating a new
meaning or structure.
estimates, explains, extends, generalizes, gives an example,
infers, interprets, paraphrases, predicts, rewrites, summarizes,
translates
Technologies: create an analogy, participating in cooperative
learning, taking notes, storytelling, Internet search
Examples: Use a manual to calculate an employee's vacation
time. Apply laws of statistics to evaluate the reliability of a
written test.
Key Words: applies, changes, computes, constructs,
demonstrates, discovers, manipulates, modifies, operates,
predicts, prepares, produces, relates, shows, solves, uses
Technologies: collaborative learning, create a process, blog,
practice
Examples: Troubleshoot a piece of equipment by using
logical deduction. Recognize logical fallacies in
reasoning. Gathers information from a department and selects
the required tasks for training.
Key Words: analyzes, breaks down, compares,
contrasts, diagrams, deconstructs, differentiates, discriminates,
distinguishes, identifies, illustrates, infers, outlines, relates,
selects, separates
Technologies: Fishbowls, debating, questioning what
happened, run a test
Examples: Select the most effective solution. Hire the most
qualified candidate. Explain and justify a new budget.
Key Words: appraises, compares, concludes, contrasts,
criticizes, critiques, defends, describes, discriminates,
evaluates, explains, interprets, justifies, relates, summarizes,
supports
Technologies: survey, blogging
Examples: Write a company operations or process manual.
Design a machine to perform a specific task. Integrates
training from several sources to solve a problem. Revises and
process to improve the outcome.
Key Words: categorizes, combines, compiles, composes,
creates, devises, designs, explains, generates, modifies,
organizes, plans, rearranges, reconstructs, relates, reorganizes,
revises, rewrites, summarizes, tells, writes
Technologies: Create a new model, write an essay, network
with others
 
Cognitive Processes and Levels of Knowledge Matrix

Bloom's Revised Taxonomy not only improved the usability of it by using action words, but
added a cognitive and knowledge matrix.

While Bloom's original cognitive taxonomy did mention three levels of knowledge or products
that could be processed, they were not discussed very much and remained one-dimensional:

 Factual - The basic elements students must know to be acquainted with a discipline or solve
problems.
 Conceptual – The interrelationships among the basic elements within a larger structure that
enable them to function together.
 Procedural - How to do something, methods of inquiry, and criteria for using skills, algorithms,
techniques, and methods.

In Krathwohl and Anderson's revised version, the authors combine the cognitive processes with
the above three levels of knowledge to form a matrix. In addition, they added another level of
knowledge - metacognition:

 Metacognitive – Knowledge of cognition in general, as well as awareness and knowledge of

one’s own cognition. 

When the cognitive and knowledge dimensions are arranged in a matrix, as shown below, it
makes a nice performance aid for creating performance objectives:

          The Cognitive Dimension

The Knowledge Dimension Remember Under-stand Apply Analyze Evaluate Create

Factual            

Conceptual            

Procedural            

Metacognitive            

However, others have identified five contents or artifacts (Clark, Chopeta, 2004; Clark, Mayer,
2007):
  Facts - Specific and unique data or instance.
 Concepts - A class of items, words, or ideas that are known by a common name, includes
multiple specific examples, shares common features. There are two types of concepts: concrete
and abstract.
 Processes - A flow of events or activities that describe how things work rather than how to do
things. There are normally two types: business processes that describe work flows and technical
processes that describe how things work in equipment or nature. They may be thought of as the
big picture, of how something works.
 Procedures - A series of step-by-step actions and decisions that result in the achievement of a
task. There are two types of actions: linear and branched.
 Principles - Guidelines, rules, and parameters that govern. It includes not only what should be
done, but also what should not be done. Principles allow one to make predictions and draw
implications. Given an effect, one can infer the cause of a phenomena. Principles are the basic
building blocks of causal models or theoretical models (theories).

Thus, the new matrix would look similar to this:

The Cognitive Dimension

The Knowledge Dimension Remember Under-stand Apply Analyze Evaluate Create

Facts            

Concepts            

Processes            

Procedures            

Principles            

Metacognitive            

An example matrix that has been filled in might look something like this:

The Knowledge Dimension Remember Under-stand Apply Analyze Evaluate Create

Facts list para-phrase classify outline rank categorize

Concepts recall explains show contrast criticize modify

Processes outline estimate produce diagram defend design

Procedures reproduce give an example relate identify critique plan

Principles state converts solve differentiates conclude revise

Meta-cognitive proper use interpret discover infer predict actualize