TAXONOMIA LUI BLOOM

Benjamin Bloom (1956) a creat acestä taxonomie pentru a categoriza nivelul de

abstractizare a intrebärilor utilizate in mediul educational. Tabelul urmätor contine verbele
tipurile de intrebäri care dezvoltarea competentelor la fiecare nivel, conform
taxonomiei lui Bloom.

ABILITÅTI DOVEDITE, Tip de intrebäri, verbe

ABILITÅTI DOVEDITE
Jobservarea memorarea informa!iei
ßcunoa$erea datelor, evenimentelor, locurilor
ücunoa$erea ideilor principale
Dcunoa$erea desävår*itä a unui domeniu de studii
intrebärile literale sunt acelea care cer informatii faptice (cine?, cånd?, unde? etc.). Ele vor doar
sä reaminteascä anumite date elevii au nevoie doar de cuno$in!e de scurtä duratä a unui continut
specific, pentru a räspunde bine. Räspunsurile la intrebärile literale se gäsesc de obicei tn text,

O Elevii trebuie doar sä repete ceea ce s-a spus inainte.

Sugestiipentru verbe incluse in sarcinile de lucru:
enumerä, define$e, spune, descrie, identificä, aratä, marcheazä, adunä, examineazä, cataloghezä,
citeazä, nume$e

ABILITÅTI DOVEDITE
Citntelegerea informatiei
Gäsirea semnificatiei
D Transpunerea cuno$in!elor intr-un context nou
Olnterpretarea faptelor, compara!ie, diferentä
OOrdonare, glilpare, gäsirea cauzelor
OPreviziune a consecintelor
intrebärile de comprehensiune cer elevului sä punä informa!ia intr-o formä nouä. De exemplu, o
tntrebare de acest tip ti cere elevului sä±i imagineze o situatie, o scenä sau un eveniment despre
care invatä sä descrie rezultatul. intrebärile de comprehensiune (sau intelegere, traducere)
incurajeazä elevii sä restructureze sä transforme informa!ia in diverse imagini.
Elevii trebuie sä discute despre imaginea (vizualä, auditivä, olfactivä, de m$care) pe care o au in
minte atunci cånd citesc/ discutä, precum despre sentimentele declan$ate de citirea unui text/
discutia la care participä. Este nevoie ca elevii sä ajungä la o experientä de tip senzorial apoi sä
foloseascä limbajul pentru a-i informa ii pe ceilal!i despre viziunea lor. Este un proces activ
creativ de participare la inväCare.
intrebärile de interpretare cer elevilor sä descopere conexiuni intre idei, fapte, definitii sau
valori. Elevii trebuie sä se gåndeascä la felul in care ideile 9i conceptele se unesc pentru a cäpäta
sens. Trebuie sä tnteleagä conexiunile intre idei sä construiascä diverse contexte in care acestea
se potrivesc.
Sugestiipentru verbe incluse tn sarcinile de lucru.•

rezumä, descrie, intuvreteazä, gäse$e diferente, spune ce o sä se intåmple, asociazä, distinge,

estimeazä, diferen!iazä, discutä, extinde

1
ABILITÅTI DOVEDITE
üFolosirea informatiei
L]F010sirea metodelor, conceptelor, teoriilor in situatii noi
nRez01varea problemelor prin folosirea abilitä!ilor sau
cuno$tn!elor necesare
intrebärile pentru aplicare Oferä elevilor posibilitatea de a
rezolva probleme sau de a investiga ulterior probleme de logicä sau de rationament, intålnite in
lecturile sau experientele lor de invätare.
Sugestii pentru verbe incluse in sarcinile de lucru:
aplicä, demonstreazä, calculeazä, completeazä, ilustreazä, aratä, rezolvä, examineazä, modificä,
asociazä, schimbä, clasificä, experilnenteazä, descoperä

ABILITÅTI DOVEDITE
1110bservarea tipologiilor
D Organizarea pärtilor
DRecunoa$erea intelesurilor ascunse
Oldentificarea componentelor
intrebärile pentru analizä investigheazä dacä un eveniment
este explicat corect sau dacä alte räspunsuri sau circumstante explicä lucrurile mai bine.
Sugestii pentru verbe incluse in sarcinile de lucru:
analizeazä, separä, ordoneazä, explicä, conecteazä, clasificä, aranjeazä, divide, comparä,
selecteazä, explicä, concluzioneazå

ABILITÅTI DOVEDITE
üF010sirea vechilor idei pentru a crea unele noi
CIGenera1izarea pornind de la fapte date
C Corelarea cuno$intelor din mai multe domenii
DPredicVie, tragerea concluziilor
intrebärile de sintezi incurajeazä rezolvarea problemelor
creative folosind gandirea originalä.
In timp ce problemele pentru aplicare cer elevilor sä rezolve problemele pornind de la infonnatia
disponibilä, intrebärile de sintezä le dau posibilitatea de a-ii folosi toatä gama de cuno$inte de
experiente pentru a da solutii creative.
Sugestii pentru verbe incluse in sarcinile de lucru:

combinä? integreazä, modificä, rearatljeazä, substituie, planificä, creeazä, proiecteazä, inventeazä,

compune, formuleazä, pregäte$e, generalizeazä, rescrie

ABILITÅTI DOVEDITE
L] Comparatia intre idei

3Eva1uarea valorii teoriilor, prezentärilor

JAIegere bazatä pe un argument rational
G Verificarea valorii probelor
CRecunoa$erea subiectivitä!ii
intrebärile pentru evaluare cer elevilor sä emitä judecäti despre bine räu, conform
standardelor pe care ei le definesc. Ele cer ca elevul sä inteleagä noutatea s-o integreze intr-un
sistem de credin!e personal de la care poate porni pentru a emite judecäti.
Este nevoie de un proces complex de integrare ii de intelegere, care personalizeazä invätarea ii

permite elevului sä adopte noi idei concepte.

Sugestii pentru verbe incluse in sarcinile de lucru: evalueazä, decide, ierarhizeazä, testeazä,
mäsoarä, recomandä, convinge, selecteazä, judecä, explicä, distinge, sprijinä, conchide, comparä,
rezumä

2
 Important!
intrebärile sunt modalitäti de a declar»a diferite tipuri de gåndire la diferite nivele de
rafinament.
Toate tipurile de intrebäri sunt importante, deoarece conduc spre moduri diferite de
gåndire, in cadrul unei largi arii de cadre conceptuale, procese de gåndire experiente de
invätare.
Fiecare tip de intrebare reprezintä un mod de a gåndi care permite accesul la diverse

proiectii, care, la råndul lor, pot contribui la o intelegere mai aprofundatä.

Scopul educärii ar trebui sä fie sprijinirea elevilor in trecerea lor de la nivelul inferior de
gåndire la unul superior. pot ajunge sä facä uz de cuno$inte 9i idei.

Dacä tntrebärile ii gåndirea räman la nivelul literalitätii sau al memoriei, cuno$intele

sunt similare informatiei stocate intr-o enciclopedie sau pe rafturile unei biblioteci.
intrebärile care necesitä un nivel superior de gåndire le cer elevilor sä interpreteze
informatia, sä sintetizeze ideile, sä analizeze informatia, sä reconstruiascä sä interpreteze
imaginile 9i sä evalueze sau sä aplice propriile constructe la tnvätarea ulterioarä.
Trecånd peste nivelul intrebärilor literale, demonstrati cä investiti cu valoare gåndirea
elevilor dvs.. Ace$ia tnteleg cä invätarea informatiei faptice este doar un tip de invätare, pe
care trebuie sä o integreze, sä o analizeze 9i sä o utilizeze cu un scop, pentru a nu-i pierde
semnifica!ia. Elevii inteleg totodatä cä a nu inseamnä sä repeti ce se gäse$e pe o paginä de
carte sau sä repeti cu propriile cuvinte, Cuno$intele valoroase sunt acelea care se gäsesc in
mintea Ior.Acele cuno$inte capätä inteles doar in mäsura in care noile idei 9i concepte sunt
integrate in universul de cunoa$ere anterior dobåndit.
Copiii de toate vårstele *tiu sä punä intrebäri la nivelul tuturor dimensiunilor
mentionate mai sus. Multi profesori se pot gåndi cä ele nu sunt potrivite decat pentru elevii de
vårstä mai mare 9i mai experimentati. Nimic mai neadevärat. Aceste intrebäri nu sunt tipice
pentru un anumit stadiu de dezvoltare. Doar continutul räspunsurilor elevilor se supune
acestei reguli (de exemplu, un copil la grädinilä va sä evalueze dacä ursuletul din este
preferabil fatä de cu telecomandä sau invers, dar nu va 9ti sä evalueze sistemul
parlamentar bicameral comparativ cu un alt sistem), Copiii de grädinitä pot 9i vor räspunde
fiecärui tip de intrebare descris. Räspunsurile vor diferi in termeni de complexitate, dar fiecare
copil, in functie de nivelul de dezvoltare, este capabil sä genereze räspunsuri adecvate pentru
fiecare tip de intrebare, De fapt, copiii de toate vårstele pun aceste tipuri de intrebäri celor din
mediul social din care provin. Sunt dornici sä intrebe 9i sä le afle räspunsurile 9i ar trebui sä li

se dea posibilitatea sä facä acest lucru 9i in clasä.

REFLECTIE
Mai presus de nestiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei
care refin; mai presus de cei care refin sunt cei care in/eleg; mai presus de cei care in/eleg
sunt cei activi.

Bohtlingk
Cum infelegeti mesajul maximei?
Ce credefi cä mai ave(i de intreprins pentru a deveni cu adevärat activi ?

3
 A}adar, conform nivelurilor sau tipurilor de intrebäri prezentate in taxonomia lui Bloom,
gama tipurilor de gåndire pe care elevii le pot efectua poate fl descrisä dupä cum urmeazä:

1. Cunoastere Abilitatea de a repeta o idee importantä in forma tn care a fost

rezentatä
2. Intelegere Abilitatea de a reformula ideea cu propriile cuvinte sau de a o pune
intr-o nouä formä
3. Aplicare Stabilirea relevantei unei idei in legäturä cu un alt caz
Rezolvarea unei noi probleme prin folosirea unei strategii pertinente pe
care elevul si-a asimilat-o
4. Analizä Aflarea cauzelor a efectelor, precum a subdiviziunilor unei idei

complexe
5. Sintezä Combinarea mai multor idei pentru a obline una nouä
Crearea unei noi versium a unei idei
Scoaterea unei idei dintr-un domeniu 9i translatarea ei intr-unul nou
Solutionarea unei probleme complexe lecånd de la cåteva idei.

6. Evaluare Aprecierea acurate!ei unei anumite idei sau a unui izvor pentru
e licarea unui eveniment.

Exemple de sarcini de lucru

1. Cunoastere de retinut Ce tnseamnä adunarea?/ Definiti adunarea.

2. in!elegere
de inteles Explica!i adunarea cu cuvintele voastre.

3. Aplicare de aplicat Calculati suma numerelor date.

4. Analizä de analizat Explicati colegilor algoritmul de adunare a douä numere

folosit in modelul dat.

5. Sintezä de creat Formula!i beneficiile calculului scris efectuat in rezolvarea

unei adunäri cu trecere peste ordin.

6. Evaluare de evaluat Formula(i argumente pentru a susfine cä adunarea este

importantä in via/a de zi cu zi.

4
 Operationalizarea obiectivelor

Obiectivele operationale vizeazä comportamente observabile 'i misurabile. Ideal ar fi ca

unele dintre ele (nu neapärat toate) sä implice un nivel superior de conceptualizare.

Procedura de operationalizare a lui Rober Mager

3 etape Exemplu de obiectiv operational

1. Comportamentul final care se a$eaptä de la elev Pe parcursul 'i la sfåmyitul lecfiei,

fiecare elev vafi capabil sd
identifice,

2. Conditiile de realizare a comportamentului dintr-un 'ir defiguri geometrice,

3. Criterii de performantä cel pulin 3 dreptunghiuri.

Procedura de operationalizare a lui Gilbert De Landsheere

5 etape Exemplu de obiectiv operational

Pe parcursul 'i la sfår$tul lecfiei,

1. Cine va produce compoffamentul dorit? fiecare elev (vafi capabil)

2. Ce comportament observabil va dovedi cä sä deseneze

obiectivul este atins?

3. Care va fi produsul acestui comportament 3 dreptunghiuri,

(performanta)?

4. in ce conditii trebuie sä aibä loc comportamentul? fblosind creionul, echerul 'i

liniatura caietului de matematicä.

5. Ce criterii conduc la concluzia cä produsul este Dreptunghiurile trebuie sä aibä o

satisfäcätor? ayezare diferitä tn paginä, respectiv
1 orizontal, 1vertical, 1 oblic.

Concret, obiectivul operationalizat trebuie sä räspundä la urmätoarele tntrebäri:

Cine? (elevul, grupul de elevi, clasa)

Ce sä facä?(va da exemple, va indica formele, va aplica formula, va rezolva, va propune,

va explica)
tn ce condi!ii? Unde cånd? (la sfår$tul activitätii/ temei/ capitolului/ fiecare elev vor
putea sä.. ., va cäuta singur informatii)
Cåt de bine? in ce cantitate? in cat timp? (va rezolva corect trei exercitii din patnl,
dupä cate ore)

5
O1 S1 I1
... ... ...