Cum organizăm ore de lectură stimulante?

Materialele de mai jos vă sunt utile pentru organizarea unor activități de lectură care să
contribuie la creșterea atractivității acestora. Atractivitatea lecturii crește grație implicării
active a elevilor atât pe plan cognitiv, cât și pe plan emoțional.

Materialele suport de mai jos au fost grupate în trei categorii:

a. Înainte de lectură: Cele care sunt adecvate pentru pregătirea lecturării și care
contribuie la lectura activă conștientă, cu sens;
b. În timpul lecturii: Cele care se pot derula în timpul realizării lecturii și care
contribuie la implicarea cognitivă (monitorizarea comprehensiunii) și afectivă
(reacții emotive) maximă a cititorului pe parcursul lecturii;
c. După lectură: Cele care contribuie la realizarea reflecției pe marginea celor citite,
care contribuie la interpretarea reațiilor personale la cele lecturate și concluzionarea
semnificațiilor personale ale celor lecturate. De asemenea, acest set de activități este
menit să ajute elevii să își dea seama cum anume pot utiliza cele învățate din lectură.

Înainte de lectură

Înainte de a citi un text, pot fi puse în discuție următoarele aspecte:

1. Ce fel de text voi citi?

2. De ce citesc acest text?

3. Care crezi că va fi subiectul acestei cărți răsfoind-o și privind imaginile, coperta etc.?
Predicții.

4. Ce știi despre autor?

5. Ce cunoștințe ai legate de tema /subiectul cărții?

6. Aștept ca această carte să fie o provocare pentru mine deoarece ……………...

7. Aștept ca această carte să-mi ofere informații despre …………………………………..

 În timpul lecturii

Interogarea multiprocesuală şi taxonomia interogării lui Bloom

Întrebările pot stimula gândirea la diferite niveluri şi din diferite perspective, conducând-l pe
elev spre înțelegerea textului citit. Întrebările îl pun să se implice în diferite activităţi de
cercetare, interpretând informaţii, reconstruind şi „traducând” imagini, evaluând sau aplicând
ipoteze. Acestea, pornind de la taxonomia interogării lui Bloom, s-ar putea clasifica în:
1. Întrebări literale: sunt cele care cer informaţii exacte. În mod obişnuit, răspunsurile la
aceste întrebări se află în text. Contribuţia gândirii elevului este neglijabilă, pentru că el nu
face altceva decât să reproducă ceea ce a fost spus de către alţii.
2. Întrebări de transpunere: cer elevulor să restructureze sau să transforme informaţiile în
imagini diferite. Elevii vor descrie imaginea pe care o văd sau sunetele pe care le aud în
timpul lecturii. Elevii trăiesc mental o experienţă senzorială pe care o vor transpune apoi
în limbaj. Acesta este deja un proces creativ care angajează.
3. Întrebările interpretative: cer elevilor să descopere conexiunile dintre idei, fapte, definiţii.
Elevul trebuie să se gândească cum se leagă conceptele sau ideile pentru a avea un
sens.
4. Întrebările aplicative: oferă elevilor ocazia de a rezolva diverse probleme sau de a duce
mai departe probleme de logică sau raţionamente întâlnite în lectura sau în experienţele
lor de învăţare.
5. Întrebările analitice: sunt cele prin care elevul îşi pune întrebări despre motivele acţiunii
unui personaj, despre planul de cercetare a unui experiment sau pune sub semnul
întrebării validitatea deznodământului unei povestiri.
6. Întrebările sintetice: implică rezolvarea de probleme în mod creativ. Dacă întrebările
aplicative îi pun pe elevi să rezolve probleme pe baza unor informaţii pe care le deţin
deja, întrebările sintetice le permit să facă uz de toate cunoştinţele şi experienţele pe care
le deţin pentru a rezolva în mod creativ o problemă. Întrebările sintetice le pot cere elevilor
să creeze scenarii alternative.
7. Întrebările de evaluare: cer elevilor să facă judecăţi de tipul bun/rău, corect/greşit în
funcţie de standardele definite de ei înşişi. Aceste întrebări presupun că elevul înţelege
faptele cu care s-a întâlnit, le integrează într-un sistem personal de convingeri pe baza
căruia poate face judecăţi. Li se poate cere elevilor să judece comportamentul unui
personaj dintr-o povestire, să spună dacă a procedat bine sau
rău, dacă a fost cinstit sau nu în relaţie cu alte personaje.
Acesta, desigur, nu este singurul mod de a clasifica întrebările. Important este ca
profesorul să vadă ce se întâmplă pe măsură ce întrebările evoluează dincolo de nivelul
literal, şi anume, că elevii încep să se implice activ în constituirea sensurilor. Dialogul care se
naşte în urma acestor întrebări îi confruntă pe elevi cu o gamă largă de idei, în exprimări
diferite, care dezvoltă nu numai cadrul conceptual şi capacitatea de construi idei noi şi
creative, ci şi limbajul. Elevii ajung să înţeleagă că nu contează doar cunoştinţele de pe
pagina tipărită a manualului sau cele expuse de către profesor, ci şi ceea ce există în mintea
lor. Este important ca elevii să-şi vadă propria învăţare ca pe un flux continuu de idei,
informaţii, experienţe.
Precauţii luate de profesor în punerea întrebărilor

1. Deoarece profesorul pune întrebările, elevii au tendinţa de a-i răspunde direct lui. Dacă
dorim să avem un dialog real cu clasa este nevoie de o schimbare de comportament care va
ajuta la schimbarea modelului de interacţiune. Profesorul trebuie să renunţe la poziţia lui de
comentator care îl obligă să răspundă fiecărui elev în parte. Mai eficient este rolul de
moderator al discuţiei dintre elevi. Profesorul poate interveni, dar nu ca figură centrală, ci ca
unul dintre participanţii la discuţie.
2. Un al doilea aspect care necesită o schimbare de comportament este cel al evaluatorului
instantaneu. Acest comportament se observă atunci când profesorul emite o judecată în
legătură cu răspunsul elevului de tipul: „da, aşa este”, “nu, nu e bine”. Judecăţile prea nete se
pot înlocui cu: „cine mai vrea să continue?”, „Alţii ce părere au?” Scopul acestor din urmă
comentarii este de a diminua caracterul evaluativ al contextului, oferindu-le da elevilor o mai
mare libertate de exprimare.
3. O altă problemă importantă de care trebuie să ţinem seama este cea a timpului de
aşteptare. S-au făcut numeroase studii care arată că există o relaţie directă între durata
aşteptării profesorului şi nivelul de gândire al elevului. De obicei, profesorii aşteaptă în medie
o secundă. Studiile arată că, dacă timpul de aşteptare creşte la trei secunde, nivelul de
gândire creşte semnificativ.
4. Profesorul trebuie să încurajeze pe toţi elevii să răspundă la întrebări, nominalizându-i pe
cei timizi, ignorându-i pe cei care doresc să răspundă tot timpul

Întrebările şi îndrumarea lecturii

Întrebările cu răspunsuri multiple ghidează lectura elevilor, furnizând un cadru care

generează sensul. Prin intermediul lor se pot realiza următoarele obiective:
 permit elevilor să stabilească un scop pentru lectură;
 menţin motivaţia şi implicarea activă în lectură;
 generează discuţii productive în care elevii îşi exprimă opiniile;
 îi încurajează pe elevi să-şi pună propriile întrebări;
 stimulează empatia elevilor faţă de personaje;
 creează un cadru propice pentru reflecţia asupra valorilor;
 facilitează gândirea critică la diferite niveluri.
 Structurarea întrebărilor pe baza taxonomiei lui L. Bloom

Nivel Cuvinte cheie Întrebări Comportament

observat
cunoaştere întrebări literale
elevul recunoaşte şi definiţie, cantitate, Ce/Cine este..? Cum Elevii definesc,
reproduce nume, listă, date, este..? Când a avut localizează în spaţiu,
informaţia, ideile, coordonate, cine, loc..? Cum este în timp, observă,
principiile în forma când, cum, care, descris…? Aţi putea identifică, recunosc,
aproximativă în care unde etc. enumera…? Cine selectează,
au fost învăţate este cel mai…? enumeră, relatează
etc.
înţelegere (în întrebări de
adaptarea lui cum, de ce, interpretare Elevii organizează,
Sanders: nivelul se asemănare, contrast, Cum ai expune prin compară, traduc în
divide în transpunere cauză, consecinţă, cuvintele tale…? imagini senzoriale,
şi interpretare) ilustrare, imagine, Cum explici…? Ce interpretează,
elevul demonstrează relaţie etc. poţi spune parafrazează,
înţelegerea ideilor şi despre…? Cu ce rezumă, găsesc
datelor din text prin compari…? Cum ai conexiuni între idei,
transpunerea în parafraza sensul…? fapte
imagini senzoriale, De ce acesta
interpretează este…? Care este
informaţia pe baza cauza…? Ce va
învăţării anterioare urma…?
aplicare întrebări de
elevul selectează, ce, cum, cât, soluţie, aplicare Elevii aplică,
transferă şi foloseşte model, alegere, Cum ai utiliza în…? calculează,
date şi principii identificare, Ce exemple ai completează,
pentru a rezolva o experimentare, pentru…? Cum ai demonstrează,
problemă cu un utilizare, aplicare, afla… dacă ai ilustrează,
minimum de ajutor modificare etc. utiliza…? Ce ai examinează,
transforma/modifica modifică, descoperă,
pentru…? Cum ai experimentează etc.
planifica altfel…?
Care ar fi
modelul…? Ce
întrebări ai adresa
într-un interviu cu…?
analiza întrebări de analiză
elevul descompune care, cum, oare, ce, cum, cât, soluţie, elevii analizează,
informaţia în părţile asemănare, model, alegere, compară, descoperă,
componente şi o distincţie, trăsătură, identificare, disting, separă,
examinează din funcţie, relaţie experimentare, determină etc.
diferite puncte de utilizare, aplicare,
vedere modificare etc? Care
este caracteristica
comună…? Ce
relaţie există
între…şi…? Care
sunt
componentele…? Ce
distincţie ai face
între…? Care este
funcţia/rolul…? Ce
idei justifică
faptul…?
sinteză întrebări de sinteză
Elevul rezolvă care, cum, Ce schimbări ai face elevii combină,
problemele în mod combinare, pentru…? Cum ai integrează, modifică,
creativ, combină propunere, perfecţiona…? Ce s- rearanjează,
elemente într-un problemă, original, ar fi întâmplat planifică, substituie,
produs nou eliminare, dacă…? Cum inventează,
schimbare, estimezi rezultatele generalizează,
pentru…? Ce date ai compun, formulează
putea adăuga…? Să
presupunem că… ce
ai face…? Cum ai
putea adapta…?
 După lectură

CADRANELE

1. Explicaţi titlul: 2. Ce conexiuni(legături) ai făcut atunci

când ai citit textul?
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………….......
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………

3. Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele 4.Scrie cinci întrebări legate de conținutul

explicate la vocabular : textului. Pune aceste întrebări colegilor
din grupul tău :

…………………………………………….. ………………………………………….

………………………………………………
…………………………………………

………………………………………………
……………………………………………

……………………………………………. ……………………………………………..
 SCHELETUL DE RECENZIE

• 1. Exprimaţi într-o propoziţie despre ce este vorba în textul citit:

……………………………………………………………………………………………………
…
……………………………………………………………
• Alegeţi o expresie semnificativă pentru mesajul textului:
……………………………………………………………………………………………………
…
……………………………………………………………
• Rezumaţi, într-un cuvânt, esenţa textului:
…………………………………………………………………
• Alegeţi “culoarea” textului:
…………………………………………………………………

• Fă un desen potrivit textului:

 HARTA POVESTIRII

Titlul:
Autorul:
Subiectul :
Scrie un scurt rezumat al povestirii

Personajele:
Descrie personajele principale:

Acțiunea:
Povestește o scenă palpitantă:

Evaluare:
Crezi că povestirea merită citită? Motivează:
 PIRAMIDA POVESTIRII

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

1. Numele personajului principal.

2. Doua cuvinte ce descriu personajul.
3.Trei cuvinte ce descriu cadrul.
4. Patru cuvinte ce expun problema.
5. Cinci cuvinte ce descriu primul eveniment.
6. Șase cuvinte ce descriu al doilea eveniment.
7. Șapte cuvinte ce descriu al treilea eveniment.
8. Opt cuvinte ce conțin soluția.
 Ce sarcini de învățare putem formula după lectura unei cărți/ povestiri?

1. Realizați o copertǎ/învelitoare pentru carte.

2. Redactați o recenzie despre carte.

4. Pregǎtiţi o pantomimǎ care ‚relateazǎ’ o parte din poveste.
5. Scrieţi o scrisoare autorului în care să-i spuneţi cât de mult v-a plǎcut cartea.

6. Costumaţi-vǎ într-un personaj al cǎrţii şi interpretaţi o scenǎ din carte.

7. Organizaţi un joc „Cine ştie câştigǎ”.
8. Citiți expresiv fragmente selectate din text.
9. Realizați un afiș de promovare a cărții.
10. Interpretaţi rolul unui agent de vânzǎri şi „vindeţi” cartea.
11. Faceţi un tablou care ilustreazǎ o parte din carte.
12. Citiţi o serie de fragmente descriptive din carte.
13. Scrieţi o scrisoare unui prieten recomandându-i cartea.
14. Pregǎtiţi o ecranizare a povestirii pentru colegi/parinti.
15. Scrieţi o scrisoare oficială unui bibliotecar/ explicându-i de ce ar
trebui achiziţionatǎ cartea.
16. Scrieţi jurnalul unui personaj din carte.
17. Realizați un set de benzi desenate pentru poveste.
18. Compuneţi un cântec care spune povestea.
19. Confecționați o pǎpuşǎ care reprezintǎ personajul principal al poveştii.
20. Realizați un teatru de pǎpuși cu scene din poveste.