EXERSAREA GÂNDIRII CREATIVE PRIN METODA HERMENEUTICĂ – LICITAŢIA DE IDEI

Mariana MARIN,
doctor în pedagogie, I.Ş.E.

Résumé
Lecteur attentif - argumentatif fabricant de textes, réflexive et metaliterary est le concept autour
duquel l'éducation littéraire et artistique a lieu (ELA) comme un tout. Les travaux sur les aspects
scientifiques de la mise en œuvre des domaines spécifiques méthode herméneutique ELA - l'appel à
idées / foire aux idées. L'enseignement du développement des compétences est proposé des conférences
pour les enseignants à développer une approche créative de la langue roumaine et les leçons de la
littérature.

Contactul elevului-cititor cu opera literară generează elevului deschidere pentru autodezvoltare prin
multiplele activităţi ce îi solicită creativitatea. Misiunea profesorului este ca elevul să fie tratat ca subiect al
propriei formări literar-artistice, interpretându-i rezultatele nu numai ca valori imanente, ci şi ca valori
care sunt produse prin activitatea de învăţare, comunicativă şi literară a elevilor (valoarea in actu) [2].
Tehnicile selectate de către profesor transfigurează ideea „statutului de privilegiat al destinatarului” [4, p.
171].
Competenţa de evaluare a operelor literare studiate, de evaluare a textelor elaborate, proprii şi ale
colegilor (valori ale educaţiei literar-artistice) din perspectiva principiului priorităţii receptorului de literatură
şi artă a fost dezideratul pe care l-am urmărit în cadrul lecţiei - licitaţie de idei.
La baza licitaţiei de idei sunt metodele hermeneutice ale educaţiei literar-artistice (ELA) „care au
funcţie de stimulare a producerii valorii in actu a operei literare, angajează acţiuni de manifestare a cititorului
în rol de al doilea subiect creator al operei, în acelaşi rol producându-se subiectul comunicant-profesorul, cu
deosebirea că, pentru profesor, acesta are un rol secund faţă de cel comunicant” [3, p. 137].
Modalitatea de organizare se prezintă ca o imitare a unei licitaţii de bunuri materiale cu excepţia că
la licitaţia didactică nu se propun obiecte care trebuie achiziţionate cu bani, ci idei, opere literare, texte
literare recreate de elevi, ce vor fi procurate cu idei, argumente, justificări, opinii, atitudini. Procedura de
aplicare a licitaţiei de idei ca tehnică de lucru, presupune cel puţin două variante, pe care le vom descrie în
cele ce urmează.
Prima variantă: Se alege un grup de experţi constituit din 3-4 elevi. Se formează grupuri de lucru.
Experţii au funcţia de a analiza ideile lansate de colegi şi de a le ordona descrescător, pornind de la cea mai
originală idee spre cea mai modestă. Moderatorul propune o situaţie - problemă. Examinarea/soluţionarea
situaţiei problemă se va face din perspectiva discernerii de către elevi a valorilor, exprimării opiniilor
personale. Ca repere pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiei de idei ne-au servit sarcinile/situaţiile-
problemă atestate în manualele de limba şi literatura română pentru clasele a X-a şi a XII-a, autori
Constantin Şchiopu şi Marcela Vâlcu-Şchiopu [5; 6]:
a. Susţineţi ori combateţi argumentat afirmaţia lui G. Călinescu despre nuvela „Alexandru
Lăpuşneanul”: ”Numele lui Costache Negruzzi e legat de obicei de nuvela istorică „Alexandru
Lăpuşneanul”, care ar fi devenit o scriere celebră ca şi „Hamlet”, dacă literatura ar fi avut în
ajutor prestigiul unei limbi universale”;
b. „Cum s-ar constitui viaţa lui Hagi Tudose, dacă ar renunţa la crezul său că e destul să te gândeşti ce
poţi face cu banii, ca să guşti bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat?”.
În etapa iniţială, elevii, uniţi în grupuri sau lucrând independent pe fişele repartizate din timp,
argumentele lor, transmiţându-le ulterior grupului de experţi. Aceştia aleg şi „scot la licitaţie” cele mai
originale idei-soluţii. În următoarea etapă, moderatorul propune pentru licitaţie una dintre ideile alese de
experţi. Elevii încearcă să o cumpere, utilizând formule specifice licitaţiei: aş vrea să procur ideea, dat fiind
faptul că; mi-aş dori să achiziţionez ideea, întrucât; voi cumpăra ideea, întrucât; am nevoie de această

28
idee, deoarece. Ţinând cont de cerinţele şi procedura de desfăşurare, dar şi de obiectivele cercetării noastre,
în experimentul de formare am utilizat procedeul respectiv în procesul predării textului Pedeapsa de Erlend
Loe (clasa a IV-a).
„A procedat corect bunelul, întorcându-le banii băieţilor răufăcători ?”
După o discuţie în grupuri şi o selectare a variantelor de răspunsuri au fost scoase la licitaţie
următoarele idei-soluţii: (a) Bunelul a procedat corect (b) Bunelul nu a procedat corect. (c) Bunelul trebuia să
aleagă o altă pedeapsă. (d) Bunelul trebuia să-i pedepsească pe băieţi, punându-i să muncească. (e) Pedeapsa
este un mijloc care trebuie aplicată oricui şi în orice mod.
Cumpărând o idee sau alta, elevii au adus un şir de argumente şi exemple. Propunem câteva dintre
argumentele elevilor care au cumpărat ideea (a)
· Bunelul le-a întors banii, astfel a vrut să-i ruşineze mai mult.
· Bunelul nu numai că şi-a demonstrat generozitatea, dar şi-a arătat şi inteligenţa.
· Bunelul i-a pedepsit dublu în aşa mod, deoarece bucuria băieţilor de a primi aceşti bani e
aparentă.
· Se vor simţi vinovaţi toată viaţa, dar le va fi de învăţătură.
· În text este un moment unde se spune despre aceea că acum băieţii ar avea şi ei livezi roditoare.
Cât priveşte organizarea licitaţiei de idei vizavi de sarcina „Explică tăcerea pe banca de stejar a
personajelor din opera Întoarcere la mama de N. Labiş”, clasa a IV-a, elevilor li s-au propus următoarele
teze/idei:
a. personajele cad în amintiri;
b. emoţiile, bucuriile sunt prea mari, ca să poată fi stăpânite;
c. bucuria nu are nevoie de cuvinte;
d. personajele îşi adună gândurile şi emoţiile, pentru a şi le împărtăşi liniştit.
S-a cerut elevilor să dea răspunsuri, valorificând limbajul operei. Mai jos propunem câteva dintre
răspunsurile elevilor:
· Susţin ideea (a), pentru că tăcerea presupune multe, mai ales ea îţi răscoleşte amintirile, îţi
deschide lumea copilăriei, te face să-ţi admiri trecutul.
· Aş zice că acea tăcere a eului liric înseamnă bucurie, care, la rândul său, te lasă „mut”, adică fără
cuvinte.
· Păi, bine, dacă ar fi o bucurie, ei ar râde, ar zâmbi, mie-mi pare că totuşi personajele, adică
mama şi feciorul îşi aşează gândurile pe poliţă pentru a le împărtăşi liniştit.
Discuţiile au continuat cu redactarea unei scrisori în numele băiatului plecat de acasă adresată
mamei. Propunem câteva secvenţe din lucrările elevilor.
„ Scumpa mea mămică,
Drumul a fost lung şi plictisitor, dar întâlnirea mea cu matale mi-a făcut să mă simt
fericit. Acum că am plecat am un dor şi mai mare pentru locul copilăriei mele. Mireasma de prune şi
nuci o simt şi acuma. Sper să mă întorc cât de curând ca să-mi potolesc dorul. Te îmbrăţişez, scumpa mea
mămică. Fiul tău Nicolae ”. (Mihaela P, clasa a IV-a)
„Mămica mea frumoasă,
Simt cum pereţii se coşcovesc supuşi acţiunii timpului care trece nemilos. Simt că Tărcuş nu mă va
recunoaşte. Simt că te voi vedea cu părul dalb, când mă voi întoarce acasă. Sunt bolnav, mămico, grav! Mă
apasă dorul pentru casa părintească. Aşteaptă-mă, scumpa mea!
Dulce pupic, al tău Nicolae!” (Xenia P., clasa a IV-a)
„ Mi-e dor de tine, mamă! Îmi amintesc cum lacrimile sărate ca apa mării îţi curgeau pe faţa
rumenă la clipa despărţirii. Plângeai amar, de parcă ai simţi că nu voi veni degrabă. Dar, mamă,... ai
încredere în mine şi în Dumnezeu! Te iubesc enorm! Fiul tău Nic.” (Nicoleta R, clasa a IV-a)
Menţionăm că alt grup de elevi a avut ca sarcină redactarea unei scrisori, adresată mamei la/unei
rude în care să-şi exprime opinia în legătură cu textul studiat la lecţie. Propunem câteva fragmente din
compoziţiile elevilor:

29
 „Mămico,
Vreau să-ţi comunic cât sunt impresionată de un text nou, pe care l-am analizat azi. E vorba de
„Întâlnire cu mama” de N. Labiş. Poezia m-a făcut să cad în amintiri, să mi se trezească dorul pentru
tine...” (Irina L, clasa a IV-a)
„Bunele,
În poemul studiat azi am aflat că eul liric al poeziei „Întoarcere la mama” simţea mireasma de
prună şi de pară. Când mă gândesc la tine, mi-aduc aminte de mireasma grâului şi a porumbului...” (Lucian
L, clasa a IV-a)
„Dragul meu verişor,
Vreau să-mi împărtăşesc sentimentele despre textul studiat azi. Am rămas surprins de felul în care
autorul a scris despre bătrâneţea casei: „s-au coşcovit pereţii îmbătrâniţi de ploi,/ sunt mai tăcute parcă şi
scările de piatră...” (Oleg G, clasa a IV-a)
„Dragă mamă,
Prin poezia studiată am văzut o mamă grijulie, bună, blândă. Nu pot să-nţeleg, de ce timpul e
nemilos şi îmbătrâneşte, oamenii... ? etc. ” (Radu B, clasa a IV-a)
Licitaţia de idei a fost organizată şi în baza compoziţiilor redactate de către elevi, acestea servind
drept surse de discuţie. Devenind cumpărători ai textelor colegilor, elevii au fost puşi în situaţia de a analiza,
de a-şi exprima opiniile. Ca punct de pornire a discuţiei a servit proverbul „ e plăcut nu să munceşti, dar să
nu munceşti degeaba”. După o trecere în revistă a părerilor elevilor referitoare la învăţătura desprinsă de
elevi, a fost propusă spre licitaţie scrisoarea Irinei L. Autoarea trebuia să decidă cui o va vinde, bineînţeles
analizând singură ideile şi argumentele cumpărătorilor.
Argumentele elevilor care au dorit să procure scrisoarea respectivă au fost următoarele: Aş vrea să
„cumpăr” scrisoarea Irinei, pentru că a folosit expresia „a cădea în amintiri”, care impresionează mult
(Lucian L., clasa a IV-a). Aş vrea să „cumpăr” scrisoarea Irinei, pentru faptul că nu a făcut greşeli de
exprimare (Veronica Ş., clasa a IV-a). Ascultând scrisoarea Irinei, mi s-a făcut şi mie dor de mamă. Aş
cumpăra-o ca s-o citesc de nenumărate ori (Mihai M., clasa a IV-a).
Scrisoarea Nicoletei R. a trezit interes deosebit, exprimat astfel: Aş vrea mult să am în colecţia mea
de compuneri scrisoarea Nicoletei, căci a folosit comparaţia „lacrimi sărate ca apa mării”, epitetul „amar”
(Maria F., clasa a IV-a). A impresionat cât de convingător a spus Nicoleta că Nicolae Labiş „nu va mai veni
degrabă”. Doar ştim că acest poet a murit de tânăr. Pentru că scrisoarea este originală, vreau s-o cumpăr
eu! (Cristina R., clasa a IV-a).
Vom constata că în procesul „cumpărării” elevii au valorificat, de fapt, opera literară, relevând stările
trăite de eul liric al poeziei, unele aspecte de limbaj al operei. Caracterul ludic al metodei a asigurat un
interes viu pentru produsul lectoral, unul dintre scopurile urmărite în cadrul acestei activităţi şi a confirmat
prioritatea receptorului de literatură şi artă în propria devenire. Interesul instantaneu a provocat acţiuni
motivate, în urma cărora elevul exprimă atitudini.
Atât analiza lucrărilor elevilor, cât şi argumentele acestora, tipul de comportament în timpul
licitaţiei, ne-a permis să deducem că se observă în discursul elevilor o poziţie convingătoare, axată pe o
lectură calitativă, declanşată de demersul ce solicită libertatea imaginaţiei elevilor.
Contrazicerea constituie nu doar un moft, ci o atitudine manifestată de un spirit critic deosebit. Elevii
trasează corespondenţe între elementele grafice care, după părerea lor, nu corespund descrierii personajului.
Vom menţiona că elevul-cumpărător, fiind pus în situaţia de a cumpăra produsul lectoral măreşte
amplitudinea spiritului de observaţie, fapt ce favorizează lansarea punctului de vedre propriu. Elevul-
vânzător va insista asupra lucrării proprii, prezentând o nouă viziune asupra personajului literar, uneori
contrară celei desprinse din opera literară. Dorinţa de a convinge auditoriul îi provoacă o asemenea poziţie,
descrisă prin expresia „cioara albă”.
Dezbaterile ne atrag atenţia asupra argumentelor cu care operează elevii. Ei insistă asupra propriei
viziuni, asupra poziţiei faţă de personaj, antrenând procesele psihice: gândirea, imaginaţia, memoria.

30
 Similitudinile stabilite de elevi ne fixează atenţia asupra depăşirii tiparului textual. Elevii realizează
conexiuni, bazate pe experienţa de viaţă sau lectorală a lor.
Totodată, argumentele elevilor demonstrează o poziţie sigură, mai ales că se recurge la argumentarea
literală. Convingerea nu este seacă, opacă, ci una constructivă, marcată de o atitudine deosebită a cititorului
faţă de personajul literar.
Se spune că numai cititorii desăvârşesc opera şi închid lumea pe care aceasta o deschide, dar fiecare
(cititor) o face într-un mod diferit. Întrucât fiecare lector îşi constituie propria sa reţea de indicii, nu se citeşte
acelaşi text (chiar dacă este acelaşi!) de către persoane diferite. Variaţiile semantice şi de percepţie
demonstrează creativitatea lectorilor şi vitalitatea literaturii, care, asemenea păsării Phoenix, renaşte din
semnele sale o dată cu fiecare lectură. Un text se multiplică într-o infinitate de texte care poartă, fiecare,
urma singularităţii lectorului. Din cele relatate mai sus putem conchide că subiectul-cititor/lectorul,
subiectivitatea acestuia, sunt veriga solidă care face legătura între text şi valorificarea atitudinală a acestuia.

Bibliografie
1. Onojescu M. Lecturiada. Cercurile de lectură. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
2. Pâslaru Vl. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice. Chişinău: Editura Museum, 2001.
3. Pâslaru Vl. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare (rezumat). În: Limba română, 1995, nr. 5, p.
126-129.
4. Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Albatros, 1978.
5. Şchiopu C.,Vâlcu-Şchiopu M. Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Chişinău:
Editura Litera Educaţional, 2005.
6. Şchiopu C., Cimpoi M. Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Chişinău: Editura
Litera Educaţional, 2001.

MODALITĂŢI DE FORMARE A CULTURII VOCALE

LA ELEVII DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ

Emilia MORARU,
doctor în studiul artelor, conferenţiar universitar,
Academia de muzică, teatru şi arte plastice

Abstract
Singing vocal-choral activity at the lesson of musical education has a key role in training and
education of pupil personality. Knowledge and proper application of choral vocal skills contribute to the
development of hearing and voice of pupils, musical memory, musicality and sensitivity, qualities that allow
addressing a wide repertoire of songs with a broad theme and a musical complexity.

Formarea culturii vocal-corale la elevii de vârstă şcolară mică este un proces anevoios, care solicită
atenţie sporită şi implicare atât din partea profesorului de educaţie muzicală, cât şi din partea elevilor.
Cunoscând parametrii culturii vocal-corale ne vom axa, în cele ce urmează, pe dezvăluirea unor modalităţi de
dezvoltare a lor, selectate din experienţa unor remarcabili muzicieni-pedagogi, care s-au ocupat de problema
în discuţie.
Astfel, pentru însuşirea corectă a respiraţiei costo-diafragmale se recomandă să se facă următoarele
exerciţii:
Ø exerciţii fără cântat (pe mut);
Ø exerciţii cântate (realizate pe diferite intervale, cu ajutorul silabelor, vocalelor).
O bună respiraţie asigură redarea cu stricteţe a semnelor dinamice ale partiturii, încât, cuvintele şi
frazele capătă sensul dorit, de aceea formarea deprinderii de a respira, potrivit cerinţelor cântului, trebuie

31

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)