COMPUNEREA-FORMA DE CREATIVITATE A ELEVILOR

,,Copiii sunt creativi în mod natural şi doar aşteaptă

atmosfera propice pentru a-şi manifesta creativitatea”
(J.C.Gowan,G.D. Demos)

Cea mai înaltă formă de manifestare a creativităţii literare a elevilor

este compunerea. Ea este "tipul cel mai personalizat dintre toate
componentele limbii române" (C. Parfene, 1980, p.29)
Exprimarea corectă, orală şi scrisă – obiectiv important al procesului de
învăţământ în ciclul primar – constituie unul din instrumentele de bază ale
muncii intelectuale, faţă de care nu poate fi concepută dezvoltarea intelectuală
viitoare a elevilor. Ca şi în cazul învăţării celorlalte instrumente ale muncii
intelectuale: a cititului, a scrisului, a calcului aritmetic, capacitatea de exprimare
se formează şi se perfecţionează prin solicitarea efortului intelectual al elevilor.
Compunerile realizează pe de o parte o sinteză a ceea ce învaţă elevii la
disciplina limba şi literatura română, iar pe de altă parte, ele constituie cel mai
potrivit prilej de valorificare a experienţei de viaţă a elevilor, de manifestare a
imaginaţiei şi a fanteziei lor creatoare.
Pătrunzând în universul comunicării creative şi încercând să
împărtăşească celor din jur adevaratele valori, copilul va avea sentimentul
libertăţii, al propriei satisfacţii, al plăcerii vii de a crea.
Se spune că o creaţie a copilului, oricât de simplă ar fi ea, este un ECRAN
al eului său interior.
CUM şi CÂT poate fi descifrată lumea subiectivă a şcolarului mic prin
creaţie proprie?
CE MESAJE ascunse, conştientizate sunt exprimate în produsele creaţiei
elevilor? Sunt întrebari care mereu ne frământă pe noi, dascalii, şi al căror
răspuns este dat şi de valoarea simbolică a creaţiilor lor.
Prin Curriculumul-ul actual, se pune un accent deosebit pe formarea
competenţei de comunicare textuală. Indiscutabil, textul – comunicarea propriu-
zisă – este apreciat “drept expresie generală a comunicării scrise”.
Prin compuneri se face transfer de cunoştinţe, se realizează o sinteză a tot
ceea ce au învăţat elevii la orele de limba şi literatura română, dar şi la alte
discipline, acestea fiind de fapt – compoziţii interdisciplinare-.
Obiectivul central al activităţilor didactice consacrate comunicării
elaborate, trebuie să rămână dezvoltarea creativităţii şi originalităţii
Pornind de la ideea că orice şcolar îşi doreşte să scrie cele mai frumoase
compuneri, se ştie că e o mare bucurie să simtă că este ascultat cu plăcere de
către colegi, că atunci când îşi citesc compunerea nu se aude niciun foşnet de
caiet, că toată lumea ascultă..
Astfel, ei învaţă cât de important este să se exprime corect, plăcut şi
nuanţat, învaţă să preţuiască efortul propriu creativ, devin conştienţi că trebuie
să aibă un limbaj adecvat pentru a putea transmite eficient mesajul dorit.
1
 .

,,Citeşte! Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator de

idei şi imagini!"
(M. Eminescu);

CARTEA VRĂJITĂ - ,,CUVINTE FĂRĂ MAMĂ”

În sertarul cu minuni al bunicii am găsit într-o seară de iarnă o carte cu
pagini albe. M-am tot gândit la ce îi foloseşte bunicii acest obiect. Mi se părea
totuşi cunoscută…

Mi-am amintit de serile când această fiinţă dragă mi-a dăruit cele mai
frumoase poveşti. Era aceeaşi carte. Dar unde sunt poveştile atât de dragi mie?

Am găsit răspunsul după ce mi-am amintit că bunica îmi spunea tot

timpul că toate cuvintele sunt copii care îşi caută o mamă . Abia atunci am
înţeles că ea, minunata mea bunică, în fiecare seară, le căuta cuvintelor mamă.
Purta şi un nume:,,POVESTEA”

M-am hotărât să fac şi eu acest lucru. Am adunat pe o pagină câteva

cuvinte, expresii, le-am găsit persoana care să le fie MAMĂ. I-am dat un nume
şi am respectat toate regulile creaţiei . A fost prima mea poveste, a fost primul
moment în care am simţit că fac o faptă bună.

Vreţi şi noi să scriem o poveste în Cartea Vrăjită!

• Pasul 1
Alegem un cuvânt cheie
• Pasul 2
Cautăm fraţii şi surorile cuvântului anterior
• Pasul 3
Alegem personajele, timpul şi spaţiul acţiunii
• Pasul 4
Realizăm planul compunerii respectând introducerea, cuprinsul,
încheierea
Iar apoi …adunăm creaţiile noaste… într-o ,, carte vrăjită ” a noastră...
2
 COMPUNEREA -FORMA DE CREATIVITATE A ELEVILOR
Învăţarea creativă, în cadrul lecţiilor de limbă si literatură română,
reprezintă acea formă a învăţării, care are ca scop final realizarea unor
comportamente individuale şi colective orientate spre căutarea, aflarea şi
aplicarea noului. Elevii învaţă să fie creativi prin intermediul jocurilor de
cuvinte pe care le putem organiza sub forma unor concursuri, cum ar fi: crearea
unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu aceeaşi literă; găsirea cât
mai multor cuvinte care încep cu o anumită literă sau care să aibă un anumit
număr de litere; crearea unor cuvinte noi prin posibila combinare a unor litere
date etc.
Pentru dezvoltarea creativităţii gândirii le-am cerut elevilor să-şi
imagineze fapte şi întâmplări diferite. De pildă:
a) Imaginaţi-vă discuţia dintre moşneag şi brad, înainte de a fi tăiat( textul
„Vreau să trăiesc printre stele”- clasa a III-a);
b) Imaginaţi-vă un dialog între ciocănitoare şi veveriţă( textul „Cioc!Cioc!
Cioc!” de Emil Gârleanu- clasa a II-a);
c) Imaginaţi-vă un dialog purtat cu Moş Crăciun;
d) Imaginează-ţi că eşti în locul Lizucăi, iar răchita refuză să-ţi ofere adăpost
( textul ,,Dumbrava minunată”- clasa a III-a);
e) Motivează de ce Colţ-Alb poate fi considerat un prieten
credincios( textul„Colţ-Alb”-clasa a IV-a).
Exerciţiile lexicale contribuie la îmbogăţirea vocabularului, la
dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima. Formarea unui limbaj care
să fie expresia unei gândiri logice şi ordonate poate fi un instrument de lucru
extrem de eficace în formarea capacităţilor creatoare.
Copilul, fiind obişnuit să utilizeze un limbaj factual, poate fi pus în
situaţii concrete de lucru, ca apoi, printr-o dirijare ştiinţifică, acesta să resimtă
nevoia unui limbaj exact, adică se produce o deplasare de la real la posibil.
Se ajunge la o îmbogăţire a realităţii cu trăsături presupuse,
raţionamentul copilului devenind ipotetico-deductiv. Am desfăşurat astfel
exerciţii lexicale pornind de la concret spre abstract, în vederea pregătirii
capacităţilor necesare pentru creaţia literară. Iată câteva exemple:
1. Se dau substantive pentru care li se cere elevilor să găsească cele mai
frumoase adjective-epitete:
gust amar(adjectiv)
suflet amar(epitet);
2. Lângă cuvinte neînsufleţite se cere elevilor să găsească acţiuni săvârşite
de oameni(personificări):
norii se ascund, se înfurie;
3. Se cere elevilor să creeze comparaţii deosebite:
fulgi de nea ca nişte steluţe sclipitoare;
muşchi moale ca plapuma

3
 4. Se cere elevilor să găsească propoziţii în care să se exagereze anumite
însuşiri(hiperbolă):
era un om voinic cât muntele;
copacul era înalt , până la cer.
5. Exerciţii de depistare a metaforelor, a cuvintelor simbol sau a repetiţiei:
metafore: ochi de apă- lacul;
împărătie a păsărilor- pădurea;
cuvinte simbol : alb- puritate, pace, candoare;
vultur- putere, măreţie;
repetiţii : mic,mic de tot;
curat, curat ca lacrima.
Este de preferat să promovăm atât aspectul limbajului, cât şi stimularea
creativităţii, urmărind permanent dezvoltarea capacităţilor de lectură şi
înţelegere ale fiecărui copil. Să învăţăm elevii noştri să recepteze frumosul, să-l
guste şi să-l comunice altora, să descopere bogăţia de idei şi sentimente, să
cunoască viaţa, lumea, societatea.
Activitatea creatoare reprezintă într-o mare măsură multe abilităţi învăţate
anterior. În majoritatea cazurilor de intervenţie în vederea stimulării creativităţii,
este evidentă componenta imaginativă.
În aceste activităţi de stimulare a creativităţii, o condiţie esenţială este
instaurarea unui climat favorabil, o relaţie învăţător-elev bazată pe cooperare în
procesul de predare-învăţare-evaluare. Elevii trebuie astfel stimulaţi să
formuleze întrebări pentru clarificarea propriilor idei, să-şi exprime mereu
punctul propriu de vedere. Un cadru didactic creativ îi îndeamnă pe copii să
caute noi conexiuni între date, să asocieze, să-şi imagineze, să admită idei, să
perfecţioneze ideile altora şi să orienteze aceste idei în direcţii noi. Aşa va putea
să realizeze, cu tact şi simţ de răspundere, transferul setului de valori proprii
creativităţii de la învăţător la elevi.
În cadrul lecţiilor de limbă şi literatură română se pot face povestiri cu
elevii, sarcina învăţătorului fiind de a prezenta fie începutul, fie planul de idei la
tablă sau sub formă de ilustraţii. Elevul este astfel liber să interpreteze faptele
aşa cum doreşte el, să-şi imagineze întâmplarea şi să le expună în mod personal.
În rândul componentelor limbii române, ca disciplină, compunerea
constituie cadrul cel mai potrivit capacităţilor de exprimare şi de creaţie a
elevilor.
Compunerile realizează o sinteză a tot ceea ce învaţă elevii, sub raportul
corectitudinii exprimării; constituie prilej de valorificare a experienţei de viaţă a
elevului, manifestare a imaginaţiei şi fanteziei creatoare.
Se pot alcătui compuneri orale, dar şi scrise, insistându-se pe respectarea
etapelor conceperii unei compuneri, cât şi pe folosirea unor cuvinte şi expresii
frumoase.

prof. înv. primar,

IȘTOC SILVIA MIRELA

4
 Realizarea unei reviste a clasei are o influenţă deosebită asupre
dezvoltării personalităţii elevilor, le îmbogăţeşte orizontul cultural, le conferă
încredere în forţele proprii, le înlesneşte comunicarea cu ceilalaţi, dezvoltă
spiritul de echipă şi deprinderi de muncă în colectiv, îi familiarizează cu tehnica
modernă (calculatorul) şi îi poate orienta spre alegerea unei profesii interesante,
aceea de ziarist.

1. Dezvoltarea capacităţilor de comunicare (orală şi scrisă);

2. Dezvoltarea capacităţilor creatoare, de explorare-investigare a
realităţii, de documentare prin folosirea unor proceduri
adecvate;
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă;
4. Formarea capacităţii de tehnoredactare computerizată a textelor.

5
 1. Dezvoltarea capacităţilor de comunicare (orală şi scrisă):
2.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1.1. să formuleze enunţuri pro şi - exerciţii de relatare obiectivă a unor
contra în legătură cu întâmplări şi evenimente trăite sau mediatizate;
fapte relatate de ceilalţi; - desfăşurarea unor procese literare pe baza
unor texte citite;
1.2. să exprime păreri proprii - dezbaterea unor cazuri prezentate de
obiective în legătură cu un mass-media;
eveniment ; - exerciţii de argumentare a afirmaţiilor şi a
judecăţilor de valoare, exemplificate cu
fapte, întâmplări;
- compararea propriilor opinii cu ale
celorlalţi pentru a aprecia obiectivitatea
propriilor afirmaţii
1.3. să recepteze corect mesajul în - înregistrarea aspectelor esenţiale dintr-un
funcţie de condiţiile comunicării; mesaj (cine, unde, când, cum sau de ce);
1.4. să elaboreze scurte texte în - exerciţii de elaborare a unor scurte
proză sau în versuri integrând compoziţii originale în versuri sau proză;
expresii artistice construite şi/sau - exerciţii de integrare a expresiilor artistice
identificate în textele literare în povestire;
citite; - exerciţii de redactare a articolelor şi de
analiză a lor.

6
 3. Dezvoltarea capacităţilor creatoare, de explorare-investigare a
realităţii, de documentare prin folosirea unor proceduri adecvate;
4.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. să manifeste interes pentru crearea - exerciţii de delimitare a realităţii
unor texte literare originale; de ficţiune;
- exerciţii de căutare a rimelor
pentru versuri (creaţie proprie);
- identificarea unor teme de larg
interes.
2.2. să analizeze şi să aprecieze - analiza unor cazuri mediatizate;
obiectiv o situaţie dată; - comentarea unor ştiri accesibile
elevilor preluate din mass-media.

2.3. să descopere evenimente - redactarea de creaţii despre

deosebite, cazuri speciale din lumea evenimente deosebite din viaţa
înconjurătoare; şcolii, a cartierului sau oraşului;

3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Obiective de referinta - Activitati de invatare
3.1. sa citeasca, texte (de - exercitii de citire a unor texte (din
intindere medie pentru a cunoaste surse: carti, auxiliare, ziare, reviste, de
obiecte, vietati, fapte, intamplari) pe calculator, etc.);

- exercitii de relatare a unor fapte si

intamplari, aflate din textele citite –
oral si scris;

exercitii de structurare a celor

3.2 sa manifeste interes privind
exprimarea nuantata, completa,
originala ( in scris)
prezentate dupa o logica a ideilor, a
desfasurarii actiunii;
- exercitii de selectarea a unor cuvinte
deosebite, expresii literare;
- exercitii de transcriere a lor
7

3.3. sa formuleze intrebari si
raspunsuri legate de texte litereare
studiate sau preluate de la la
colegi
3.4. Sa manifeste creativitatea in
comunicarea scrisa
- jocuri didactice de integrare a acestora
intr-un sistem logic de comunicare –
oral si scris;
- exercitii competitive de stabilire a
insusirilor fiintelor, lucrurilor,
fenomenelor naturii;
- jocul sinonimelor si antonimelor;
exercitii de construire a unor “expresii
poetice” personalizate, pornind de la
expresii selectate din teste sau din
“creatiile” colegior;
- Dramatizari, joc de rol;
- Exercitii de “caracterizare” a unor
personaje pornind de la anumite
intrebari adresate de invatator;
- Sistematizarea scrisa a trasaturilor
pozitive sau negative prin completarea
unor scheme, tabele.
- Exercitii de logica in stablizarea
demersului privind realizarea unei
“creatii” (text);
- Exercitii de structurare a partilor
componente ale unei “compuneri”;
- Exercitii de modificare a continutului
unor parti dintr-o creatie data;
- Folosirea jocului de rol (in scris)
pentru completarea unei compuneri;
- Conversatii in grupe pe anumite teme
si sintetizarea acestora in scris;
- Exercitii de creare a unor rime
(versuri) pe baza unor jocuri de
cuvinte;
Exercitii de “creatie” in scris pe teme
date (cu suport vizual, auditiv) sau la
libera alegere
8

3.5. Sa foloseasca competentele
dobândite in competiiti pe teme
de creatie
- Folosirea jocului de rol (in scris)
pentru completarea unei compuneri;
- Conversatii in grupe pe anumite teme
si sintetizarea acestora in scris;
- Exercitii de creare a unor rime
(versuri) pe baza unor jocuri de
cuvinte;
- Exercitii de “creatie” in scris pe teme
date (cu suport vizual, auditiv) sau la
libera alegere
- Exercitii de redactare a unor creatii
(versuri, proza, etc.) pe diverse teme
si sub diverse moduri de organizare;
- Exercitii de evaluare a redactarii
corecte si ingrijite a unor texte proprii
sau celel ale colegilor;
9
 4. Formarea capacităţii de tehnoredactare computerizată a textelor:

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să utilizeze corect elementele - enumerarea elementelor constituiente
componente ale calculatorului ale unui P.C. cu specificarea rolului
personal; fiecăreia;
- exerciţii de dactilografiere (cu ambele
mâini);
- memorarea diferitelor comenzi
efectuate din tastatură;
- exerciţii de utilizare a mous-ului.
4.2. să redacteze texte utilizând - deschiderea programului Microsoft
programul Microsoft Word; Word;
- utilizarea corectă a barei cu instrumente
de lucru Standard şi a barei cu
instrumente de lucru pentru formatare;
- deschiderea, salvarea, ştergerea,
inserarea, transferul documentelor
(fişierelor şi folderelor).
4.3. să ilustreze textele redactate - utilizarea programului Paint;
- importarea imaginilor din fişierul Clip
Art al programului Microsoft Word;
- importarea imaginilor de pe CD-uri sau
dischete;
- utilizarea scanerului pentru imprimarea
unor fotografii, ilustraţii, etc.

10
 CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Creaţiile copiilor vor fi grupate în funcţie de anotimpuri şi sărbătorile

specifice acestora:

1. TOAMNA – ÎNTRE FRUMUSEŢE ŞI LACRIMI...

 Crearea de expresii frumoase folosind metode activ
participative
 Realizarea de diferite tipuri de compuneri
 Redactarea compunerilor şi realizarea revistei

2. IARNA – BUCURIE ÎNVEŞMÂNTATĂ ÎN ALB

 Crearea de expresii frumoase folosind metode activ

participative
 Realizarea de diferite tipuri de compuneri
 Redactarea compunerilor şi realizarea reviste

3. PRIMĂVARA – GÂNDURI DRAGI PENTRU MAMA,

ÎNTR-O LUME PLINĂ DE LUMINĂ ŞI VERDE CRUD

 Crearea de expresii frumoase folosind metode activ

participative
 Realizarea de diferite tipuri de compuneri
 Redactarea compunerilor şi realizarea revistei

4. VARA- BUCURIA VACANŢEI

 Crearea de expresii frumoase folosind metode activ

participative
 Realizarea de diferite tipuri de compuneri
 Redactarea compunerilor şi realizarea revistei

11
 Chestionare
 Eseuri
 Ilustrarea drepturilor copilului in imagini
 Realizarea unor produse(- expozitie de colaje,
desene, afişe)
 Portofoliul clasei
 Portofoliul individual al fiecărui elev
 Concursuri pe tema drepturilorcopilului între clase care au
acelaşi opţional
 Realizarea unei reviste a clasei( lunar) ce urmează a fi
distribuită colegilor din şcoală

 Portofoliul clasei
 Observarea sistematica
 Discutii pe baza lucrarilor;
 Portofoliul individual al fiecărui elev
 Concursuri
 Realizarea unei reviste a clasei ce urmează a fi distribuită
colegilor din şcoală

12
BIBLIOGRAFIE

 MEC – Ghidul programului de informarea – formarea a institutorilor si

invatatorilor- CURRICULUM PENTRU CLASA A III A – Bucuresti
2004
 E. Petroaia, D. Paraiala – Discipline optionale la clasele I – IV – Editura
POLIROM – 2000
 L. Anucuta, P. Anucuta – Jocurile de creativitate – Editura EXCELSIOR
– Timisoara 1997
 D. Gherghina, I. Danila, C. Novac – Indrumator metodic- Comunicarea
scrisa elaborata- Editura DIDACTICA NOVA- Craiova 2002
 Marcela Penes – Bucuria de a scrie... compuneri – Editura Aramis 1998
 A. Stoica – Evaluarea progresului scolar – de la teorie la practica- Editura
HUMANITAS – Bucuresti 2003
 www. didactic.ro

13