Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul Tehnic Feroviar din Bălți

Temă de comunicare în cadrul CATEDREI de LITERE și DISCIPLINI S-U

« Activități de stimulare a creativității

la ora de Limba și literatura română »

Adela Toderică- profesoară de lb și lit. română GDD

și disciplini de specialitate

09.02.2023
BĂLȚI
Motto : » Oricine are un potenţial creativ şi, din momentul în care îţi exprimi acest potenţial
creativ, ai şansa să schimbi lumea.” Paulo Coelho

Scopul central al stimulării creativităţii la clasă nu constă în crearea de genii creative şi pentru
cadrele didactice care doresc să stimuleze creativitatea nu este necesar ca acestea să-şi îndrepte
privirea către realizarea vreunei revoluţii ştiinţifice, tehnologice, literare, artistice sau de altă
natură.
În cadrul disciplinei Limba şi literatura română se urmăreşte dezvoltarea a două abilităţi de bază,
şi anume abilitatea de a comunica oral şi în scris. Înainte ca elevii să poată crea propriile lor
compoziţii literare, aceştia trebuie pregătiţi să înţeleagă modul în care să descopere elementele
principale dintr-un anumit fragment literar, să le restructureze şi să le transforme pentru a obţine
noi creaţii, să înţeleagă elemente precum tema, stilul literar, tipologia personajelor, structura şi
desfăşurarea acţiunii unei opere. Toate aceste abilităţi pot fi formate şi dezvoltate prin intermediul
unor sarcini în care elevii să examineze ideile şi sentimentele care reies dintr-o poveste pe care o
ascultă; să creeze liste de cuvinte care ar transmite cititorului senzaţii de teamă sau de bucurie; să
discute motivele pentru care un scriitor ar alege să scrie drame sau, din contră, comedii. Într-un
cuvânt, să devină ei înşişi scriitori, teoretic vorbind să găsească acele elemente care să le inspire
încrederea şi dorinţa de a crea şi de a emite sub o formă orală sau scrisă propriile idei.
Unul din elementele esenţiale ale creativităţii în orice sferă de activitate este inspiraţia.
Elevii trebuie să înţeleagă că în procesul creativ este important să cunoască structura de
desfăşurare a unei povestiri, să cunoască modul în care sunt încadrate personajele şi cum pot fi
diversificate pentru a da cursivitate şi realism povestirii, să descifreze limbajul acestora,
modalităţi de îmbogăţire a descrierilor prin intermediul figurilor de stil etc. Toate aceste elemente
nu pot fi înţelese decât sub îndrumarea cadrului didactic care doreşte să le transmită elevilor
modul în care se manifestă un scriitor într-un context real.
De asemenea, o modalitate prin care elevii pot crea ceva aparte, nou şi unic în cadrul orelor de
limbă şi literatură, porneşte de la ideea de a intui conţinutul unei povestiri sau unui fragment
de text. Această abilitate poate fi obţinută prin examinarea directă a textelor literare printr-un
proces de citire sub supravegherea cadrului didactic. Astfel, elevii pot discuta despre tipul poveştii
încercând să identifice elementele specifice unei opere fantastice de genul basmului şi uneia
realiste, în care personajele, chiar dacă sunt fictive, reprezintă situaţii din viaţa reală. Pot analiza
locaţia şi intriga acţiunii, ca la final să li se ceară să se gândească la un nou sfârşit al poveştii şi
să susţină cum ar fi afectată creaţia datorită noului deznodământ.
Cadrul didactic trebuie să ofere elevului flexibilitatea de a alege un subiect, o temă sau o
problemă de interes personal sau să aleagă temele de aşa natură încât să permită elevului să
decidă ce va scrie, modul în care va identifica sursele de informare şi mijloacele prin care va
finaliza tema sau proiectul de creaţie stabilit de cadrul didactic. Astfel elevul trebuie ghidat să
caute modele de inspiraţie în diverse formate de expunere a textului, precum: poezii, romane,
nuvele, pamflete, reclame şi chiar versurile unor melodii. Este important ca elevul să poată alege
subiecte care să îl motiveze intrinsec, care să îi satisfacă nevoia de cunoaştere, pentru care doreşte
să îşi dedice timpul necesar culegerii de informaţii, ca mai apoi să înceapă procesul efectiv de
observare a detaliilor, elementelor componente precum personaje, locuri şi perioade de
desfăşurare a întâmplărilor. După culegerea informaţiei, elevul trece la sortarea acelor teme
sau subiecte pe care le consideră viabile pentru un proiect de genul unei compuneri sau portofoliu,
efectuând un proces de filtrare a datelor, eliminând ceea ce este de prisos şi păstrând doar ceea
ce consideră că poate constitui materialul unei creaţii originale şi interesante.
O tehnică prin care elevii pot deprinde capacitatea de a crea o serie de combinaţii originale şi
expresive cu ajutorul căreia aceştia îşi pot îmbogăţi stilistic orice creaţie literară constă în
folosirea cât mai frecventă a gândirii metaforice bazată pe analogii. Prin intermediul
metaforelor elevii reuşesc să compare, să asocieze idei dintr-un context pe care le transferă către
altul pentru a descoperi asemănări şi perspective noi.
O strategie facilă constă în utilizarea metodei descoperirii care invită elevii la explorare, la
cercetarea alternativelor şi formularea ipotezelor, la induc¬ţii, dar şi la deducţii, la observare
sistematică în ansamblu (care selecţio¬nează faptele relevante pentru adevăr), la clasificări
multiple, la depăşi¬rea învăţării spontane şi la realizarea unei învăţări raţionale şi suple care
conduce în mod direct la dezvoltarea creativităţii elevilor prin predarea gramaticii.

Textul își propune să scoată în evidență importanța stimulării creativității elevilor în cadrul
orelor de Limba și literatura română, mai ales că avem la îndemână materialul necesar, literatura,
care poate fi utilizată în diferite moduri: în cadrul unor ateliere, concursuri, activități
interdisciplinare.

Se spune că nu poți rămâne fără creativitate, deoarece cu cât folosești mai multă, cu atât ai mai
mult din ea iar în cadrul orelor de limba și literatura română găsim suficiente resurse pentru a
pune în valoare imaginația copiilor. Așa cum o spune și programa școlară, „scopul studierii
disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma
progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din
jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii exprimându-şi gânduri, stări, sentimente,
opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod
eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi,
să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare“.

Orele de Limba și literatura română oferă reale posibilități de organizare și desfășurare a unor
activități ce pot dezvolta capacitatea de creație a elevilor, cum ar fi: povestirea cu schimbarea
formei sau a finalului, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea textelor literare prin
jocul de rol, realizarea compunerilor, crearea de poezii, ghicitori, alcătuirea unor dialoguri
plecând de la o situație dată. Eforturile depuse de elevi pentru transpunerea acțiunilor, faptelor
într-o altă modalitate de comunicare implică procese și operații mintale, trăiri afectiv-emoționale
și capacități expresionale care se înscriu cu contribuții importante la dezvoltarea potențialului
creativ al elevilor.

Am încercat să stimulez activitatea creativă a elevilor prin organizarea unor ateliere în care
pornind de la o imagine, un cuvânt cheie sau o emoție, elevii au fost puși în rolul unor autori,
realizând poezii, compuneri, eseuri și ghicitori.

Atelierul de pictură reprezintă o altă încercare de a valorifica creativitatea elevilor .

Plecând de la ideea că orice operă literară, indiferent de gen, poate fi înțeleasă nu numai din
cuvinte, ori de câte ori timpul ne permite, organizez ateliere de lectură în care elevilor li se dă
ocazia să transpună în imagini ceea ce au învățat.

Jocul de rol reprezintă o metodă deja consacrată de dezvoltare a creativității elevilor. Puși
în pielea personajelor despre care au învățat pot înțelege mult mai ușor sentimentele pe care
autorul a dorit să le transmită. La fel ca atunci când citesc o carte sau văd un film, se pot
transpune în lumea operei literare, se regăsesc în situații imprevizibile, sunt puși în fața unor
noi descoperiri. Scurtele dramatizări ale unor texte literare au devenit deja tradiție pentru
orele noastre de Limba și literatura română iar mulți copiii au demonstrat un talent actoricesc
nativ, ceea ce mă face să cred că obiectivele mele, acelea de a stimula creativitatea, nu numai
că și-au atins scopul, ci chiar l-au depășit.

Toate aceste activități, centrate pe elevi, promovează o învățare activă, îi ajută să-și
descopere potențialul creator, gustul pentru frumos dar și înțelegerea unor noțiuni dintr-o altă
perspectivă, pentru că așa cum spunea și Paulo Coelho „oricine are un potențial creativ, și
din momentul în care îți exprimi acest potențial creativ, ai șansa să schimbi lumea ”.

Bibliografie:

--Internet
– Amabile, T.M., 1997, Creativitatea ca mod de viață, Editura Știința și Tehnica,
București.
– Cerghit, I., 2006, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași.
– Moraru, I., 1997, Psihologia creativității, Editura Victor, București.
– Roco, M., 2004, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Plirom, Iași