Sunteți pe pagina 1din 13

Nicoleta Ghiocel- miercuri, 19 iunie 2019, 15:54

Tema 2.1. pentru portofoliul individual. Competențe la Română

COMPETENTA SPECIFICA CLS a III-a 4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite -
alegerea unor subiecte atractive şi construirea unei „burse a poveştilor” - antrenamente de scriere
creativă - proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi expunerea
acesteia/prezentarea acesteia) - scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai
întâi, apoi, în cele din urmă

COMPETENTA SPECIFICA CLS a IV-a 4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru
redactarea de texte informative şi funcţionale - realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa
pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de profesori sau de clasă - realizarea de afişe pentru
promovarea unor evenimente din şcoală;

Mediul şcolar contribuie decisiv la valorificarea potenţialului creativ. Nu se pune in aceasta


etapa accentul pe produsul elevilor ca valoare socială, ci pe nota de originalitate în soluţiile găsite
pentru rezolvarea unor sarcini. Am costatat dintr-o experienta didactica de peste trei decenii, ca
activităţile desfăşurate corespund şi răspund unor nevoi emoţionale ale elevilor - de a realiza şi de a
se realiza, de a se modela şi împlini ca personalitate autonomă.

Consider ca ciclul primar oferă numeroase posibilităţi de valorificare a creativităţii în cadrul orelor
de limba şi literatura română prin numărul de ore distribuite. Disciplina in cauza urmăreşte
constituirea receptivităţii estetice, cât şi dezvoltarea spiritului creator, care presupune formarea
receptivităţii creatoare, dezvoltarea capacităţii de a restructura într-o viziune proprie elemente
decupate din lectura unei opere, dar şi formarea mijloacelor de autoexprimare.

Pentru stimularea creativităţii micilor scolari în orele de limba romana, am avut în vedere crearea
unei atmosfere pozitive, permisive, constructive, deschise spre inovaţie, stimularea permanentă a
gândirii acestora si încurajarea lor să pună şi să-şi pună întrebări, să problematizeze, să formuleze
probleme, să soluţioneze problemele prin cât mai multe variante. Pot afirma ca este tipul de
activitate cel mai personalizat dintre toate componentele limbii şi literaturii române, pentru că în mai
mare măsură decât în cazul altor activităţi vizează trăsăturile individuale, atât ca premise, cât ca şi
finalităţi.
Concret, in clasa I, predominante fiind activitățile de însușire a scrisului și a cititului, am optat
pentru dezvoltarea creativității mai mult prin exerciții–joc de tipul :

· Găsiți cuvinte care să înceapă cu ...; să se termine cu...; să conțină...;

· Alcătuiți enunțuri care să conțină cuvântul... sau cuvintele....

Din clasa a III-a, elevii au identificat părțile principale ale unei compuneri și au realizat compoziții
literare scurte ca întindere, petru ca mai apoi, la nivelul clasei a IV-a sa poata crea compuneri cu
început sau sfârșit dat, după un plan propriu de idei ori după suport vizual, creatii cu titlu dat sau pe
baza unor cuvinte sau expresii. Toate acestea s-au dovedit a avea un rol evident în cultivarea
capacităților de exprimare a elevilor, contribuind la formarea lor intelectuală, morală și estetică.
Desigur ca operaţiile implicate în exercițiile de compoziţie se constituie ca un proces instructiv-
educativ, al cărui câmp de desfăşurare nu se limitează numai la studierea limbii şi litaraturii române,
ci îmbrăţişează aproape toate disciplinele de învăţământ.

Un prim aspect pe care l-am urmărit prin intermediul exerciţiilor de compoziţie a fost dezvoltarea
spiritului de observaţie. Exerciţiile de compoziţie se combină cu preocuparea pentru cultivarea
curiozităţii, cu formarea deprinderii de a observa. Prin antrenarea elevilor în efectuarea unor
compoziţii se cultivă spiritul de observaţie, în strânsă legătură cu deprinderea de a verbaliza
observaţiile respective.

Dezvoltarea imaginaţiei este un alt aspect al scopului complex al compozițiilor școlare. Exerciţii
pregătitoare precum: povestirea orală sau scrisă a unor evenimente văzute, trăite, auzite sau citite,
rezumatul și altele au contribuit la atingerea acestui scop. Sustin ca multe din creatiile școlare ale
copiilor din clasa mea se pot constitui în punți de legătură între lumea interioară și cea exterioară, în
ele oglindindu-se trăirile, frământările, percepțiile, dorințele sau frustrările copiilor, stimularea
imaginaţiei, afirmarea personalităţii, cultivarea încrederii în forţele proprii.

Compunerea este considerată o activitate cu grad sporit de dificultate, fapt datorat unei
presupuse experienţe cognitive în timp (cunoştinţe, activităţi practice, impresii), juxtapus cu
implicarea intr-o prezentare personală a unui obiect determinat (proces, imagine, succesiune de
imagine).
Activitatea propriu-zisă de elaborare a compunerilor a fost precedată de pregătirea elevilor
pentru aceasta (activităţi asupra modelului, respectiv analiza şi imitarea lui). Întâi scolarii au învaţat
să descopere organizarea internă a unui text, iar apoi au trecut la elaborarea textului personal.

Ţinând cont de tematica orei, am pornit de regulă de la cuantumul de cunoştinţe deţinut de elevi,
canalizând discuţiile, interpretările de text sau povestirile spre cunoştinţele dobândite prin inter-
relaţiile disciplinare, făcând loc, totodată, interpretării personale a fiecărui copil în parte. Asa am
aprobat că „soarele este albastru de atâta stat pe cer” ori ca „fulgii de nea sunt păpădiile ierbii” !

La clasele la care predau, le-am recomandat copiilor mei să se țină cont de următoarele
indicaţii, pentru elaborarea unei creatii literare:

• Citiţi cu atenţie titlul sau cerinţa temei, până la deplina înţelegere a înţelesului fiecărui
cuvânt, precum şi a enunţului complet;

• Gândiţi-vă intens ce cunoştinţe puteţi folosi în această compunere – cunoştinţe


dobândite prin: experienţa personală, lecturi, studiu, informaţii radio-TV;

• Alegeţi din cunoştinţele potrivite cu tema, pe cele mai interesante şi mai semnificative;

• Ordonaţi cunoştinţele alese într-un plan de idei, într-o ordine logică;

• Realizaţi compunerea, dezvoltând ideile din plan şi păstrând armonia între titlu şi
conţinut, precum şi între părţile compunerii;

Pregătirea elevilor din clasa mea pentru a ajunge la capacitatea de a redacta în mod independent
compuneri s-a realizat într-un interval mai mare de timp, ca orice proces prin care se urmăreşte
formarea unei deprinderi. Pentru o eficienţă sporită a orei de compunere, am acordat atenţia
cuvenită exerciţiilor – joc în care elevii aveau o sarcină să creeze un mic text în legătură cu un anumit
subiect. Exerciţiul – joc, ca modalitate de exprimare artistic, a devenit pasul spre elementul de
creativitate, necesar să apară ca punct aparte în componenţa personalităţii elevilor din clasele
primare.
Primele realizări ale copiilor au fost mai sărace în expresii deosebite ca plasticitate, dar bogate
în fabulaţii. Ca punct de sprijin, le-am dat ca sarcină să asculte cu atenţie ceea ce li se povesteşte şi
să-şi imagineze ce s-ar fi putut întâmpla sau ce s-ar mai putea întâmpla. Deci, am insistat pe
„compuneri cu început dat”. În aceste situaţii, elevii s-au desprins cu rigorile ştiute, au creat
momente, chiar şi dintre cele mai năstruşnice. Am remarcat si elevi care nu s-au desprins de şablon,
dar şi pe altii care şi-au imaginat şi au redat manifestări contrare, de la râs la dojană şi supărări.

Exemplele surprind variate modele de exprimare unde, neîngrădit, se creează lumi aparte şi
cărora poate, nu oricine le găseşte înţeles. Exemplific in continuare cu cateva exerciții pentru
stimularea creativității verbale, pe care le-am utilzat la clasa:

-Combinati literele (a,d,g,n,o,f,e,l,u,s,z,p,v) pentru a forma cât mai multe cuvinte.

-Din silabele date (me,mi,re,ne,a,ra,mu), compuneti cât mai multe cuvinte.

-Folosind literele cuvântului ,,ninsoare” scrieti cât mai multe cuvinte.

-Înlăturati o literă sau o silabă din fața cuvintelor date, pentru a descoperi cuvinte noi.

-Găsiți cuvinte care conțin grupul eau

-Alcătuiți propoziții despre jucăria preferată

-Creați dialoguri scurte intitulate, de pilda “De vorbă cu președintele țării”, “Eu și extraterestrul”

-Puneti o pată de cerneală pe o bucată de hârtie, îndoiti repede foaia , apoi scrieti 10 obiecte care
seamănă cu pata .

Ca dascăl, a fost necesar să țin cont, în preocuparea proprie pentru dezvoltarea potențialului
creator prin intermediul compunerilor școlare de:

a) alegerea temei şi stabilirea conţinutului compunerii (vezi particularităţile de vârstă ale copiilor,
preocupările lor etc.;)
b) gradarea efortului elevilor (a desfăşura activitatea conform acestei cerinţe înseamnă a pleca
de la simplu la complex)

c) tehnica elaborării (presupune orientarea elevilor în adunarea materialului corespunzător


titlului indicat, distribuirea acestui material pe cele trei părţi ale compunerii. Ca invăţător a trebuit să
asigure înţelegerea de către elevi a temei care urmează a fi prezentată. Stabilirea unui titlu potrivit
uşurează elevilor sarcina redactării compunerii, pentru că le organizează gândirea şi imaginaţia în
jurul unei idei clare.)

d) strângerea materialului necesar pentru elaborarea compunerii – este o operaţie dificilă pentru
elevi, care presupune stabilirea a ceea ce va cuprinde textul compunerii, procurarea materialului şi
organizarea acestui material în conformitate cu un plan simpu de idei.

e) redactarea compunerii – accentul se pune pe cuvânt, ca mijloc de exprimare a ideii.


Compunerile şcolare reprezintă cel mai generos prilej de a valorifica experinţa de viaţă, de
manifestarea a imaginaţie creatoare a elevilor. În elaborarea unei compuneri, redactarea este actul
creativ cel mai semnificativ.

De reţinut, in mod deosebit ca si strategii didacticeutilizate: problematizarea, învăţarea prin


descoperire, brainstorming-ului (asaltul de idei), sinectica (metoda analogilor), tehnica listei de
atribute (s-a cerut elevilor sa denumească atributele importante ale unui obiect: forma, culoare,
mărime si apoi, gândind schimbări ale fiecărei calităţi se poate obţine o mare varietate de obiecte) si
testele de creativitate, folosite intr-un antrenament specific si jocul – metoda cu multiple valenţe
informative si formative.

Compunerea cu început dat se caracterizează printr-un mare grad de independenţă oferit


elevilor. Lor li se dă începutul compunerii, urmând să continuie într-o direcţie propusă sau inventată
de ei (“Într-o zi, când afară se stârnise un vânt puternic, o broscuță hop-hop! sări într-un
ulcior aruncat lângă un tufiș... .....................................................................................)

Compunerile narative în care se introduce dialogul se bazează pe experienţa personală a elevilor,


pe lecturi sau pe capacitatea lor de a inventa. Exemple de compuneri narative: relatarea unui fapt, a
unei întâmplări reale sau imaginare, a unei pățanii hazlii, reportaj jurnalistic.
Din experienta personala: le-am dat elevilor mei de facut o compunere în care sa introduca
dialogul. Am emis următoarea urmatoarea cerință: 1.Pregătește o expediție la Polul Sud sau în
adâncul oceanului. Introdu în povestire secvențe de dialog. Planul de idei e următorul: Motivul
expediției/Alegerea echipajului/Întocmirea traseului/Echipamentul necesar/Drumul/Misiune
îndeplinită!

Au ramas memorabile pentru mine si compunerile narative libere, creatii ale copiilor. Ca
provocari, acestea au avut titluri precum Gâlceava notelor, Prietenia, Amintiri din școala primară, La
pescuit, Petrecerea e

Pentru a putea să relizeze o creatie liberă, elevii trebuie să fie pregătiţi şi obiectivul poate deveni
posibil numai ca rezultat al activităţii creatoare. Am constatat ca originile compunerii libere sunt
povestirile întâmplărilor în care elevii au fost implicați sau au fost martori. Multe din compuneri au
fost urmate de imagini grafice bogat ilustrate de elevi printr-o tentă de personalitate.

Orele dedicate compunerilor oferă condiţii optime pentru punerea elevilor în situaţii de a
exersa, în mod sistematic, actul de creaţie. Actul de creaţie este diferit de la elev la elev, el reflectă
inteligenţa, gândirea creatoare, nivelul de cunoştinţe al acestora, încercările, căutările lor, iar datoria
dascălului este de a-i îndruma cu dragoste şi înţelepciune pe tot parcursul anilor de şcoală primară.

Cuvintele reprezintă o comoară inestimabilă cu care împodobim estetic conținutul


comunicării. Ne punem întrebarea cum să-i determinăm pe micii școlari să-și însușească cât mai bine
această tehnică de a se exprima cât mai bine? Compunerea școlară este o activitate migăloasă, ce
presupune o atenție sporită și un efort intelectual consistent din partea elevului. Valorificând orice
prilej pentru stimularea și dezvoltarea creativității elevilor, dascălul este în măsură să–l pregătească
pe elev pentru ca exprimarea lui să devină cât mai interesantă, plină de imaginație și de sensibilitate.

Cheia creativității este atunci când elevul poate să emită judecăți independente, atunci când
sesizează probleme acolo unde alții au găsit răspunsuri satisfăcătoare. Rod al unor activităţi
independente şi de creaţie ale elevilor, rezultat al unui efort intelectual propriu, compunerile
contribuie la formarea capacităţilor şi deprinderilor de exprimare fluentă, corectă şi estetică. Şi acolo
unde dascălul observă acea sclipire doar de el văzută, cuvântul şi culoarea pot lua drumul unui cerc
de literatură, presă pentru copii, concursuri şi olimpiade şcolare.

Învingători sunt cu toţii : cei care creează , cei care îi audiază!


e iuliana sanda- miercuri, 19 iunie 2019, 12:03

Temă 2.1.A. pentru portofoliul individual. Reflecție

Cliseu - Examenele, reper fundamental

Conform acestei teorii, anumite discipline sunt marginalizate sau ignorate deoarece nu sunt luate in
calcul la examene.

re Pompilia Bugan- miercuri, 19 iunie 2019, 11:35

Temă 2.1.A. pentru portofoliul individual. Reflecție

Cliseu - obligativitatea manualului

Rutina conform careuia manualul este adevarul absolut blocheaza flexibilitatea actului
didactic, necesar adaptarii la particularitatile individuale si de grup ale elevilor.

de către Simona Petcu- mar?i, 18 iunie 2019, 17:08

COMPETENTA SPECIFICA SI ACTIVITATI DE INVATARE

CLASA PREGATITOARE

DISCIPLINA:COMUNICARE IN LIMBA ROMANA

Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii
rostite clar şi rar

A1 -indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme,
ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc.
A2 -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt

A3 -stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte

A4 -punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită

A5 -identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi

A6 -rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate-audierea unor înregistrări
cu sunete din mediul înconjurător

A7 -discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte

A8 -interpretarea unor cântece care conţin onomatopee

A9 -construirea de rime pornind de la cuvinte date

A10 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet

A11-sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite criterii (sunet
iniţial/ final, număr de silabe etc.)

A12 -desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie
iniţială sau finală) sunetul specificat

La clasa pregatitoare elevii cu varsta mai mica au despartit cuvintele cu mana pozitionata sub
barbie,numarand de cate ori mana este atinsa -A1,A6.
Pentru a numara cuvintele dintr-un enunt am pus elevii in situatia de a numara atat cuvintele dintr-
un enunt rostit,dar si scris ,cerandu-le sa realizeze un desen mic,reprezentativ, dupa fiecare cuvant al
enuntului scris pentru a evidentia numarul acestora sau sa incercuiasca fiecare cuvant-A2,A4.

In scopul stabilirii pozitiei unui anumit cuvant in propozitie am cerut rostirea mai accentuata a
acestuia fata de celelalte-A3.

Pentru stabilirea succesiunii cuvintelor am selectat un numar de copii egal cu nr.cuvintelor ,apoi am
stabilit ce cuvant reprezinta fiecare copil ,pentru ca in final elevii sa fie pusi in situatia de a se aseza in
ordinea corecta-A3.

In vederea intuirii sensului unui cuvant ,am creat alt context in afara celui oferit in caietul de lucru
,cerandu-le eleviilor sa il inlocuiasca printr-un cavant cu sens apropiat-A5.

Elevilor le-a fost mai usor sa discrimineze sunetele dintr-un cuvant sau sa stabileasca locul lor in
cuvant in momentul in care au realizat corespondenta sunet-litera si au avut ca suport si cuvantul
scris-A7,A10.

Copiii din clasa au selectat din mediul inconjurator (din clasa,din curtea scolii )obiecte elemente a
caror denumire contine sunetul specificat in pozitia indicata ,apoi li s-a propus sa reprezinte printr-un
desen elementele respective-A11,A12.

e Maria-Corina Scriculeac- luni, 17 iunie 2019, 18:12

Tema 2.1.A

3. Lectura integrală şi personalizată a programei CLR/LLR

a) Una dintre practicile stereotipe care vizează modul de realizare a lecturii programei şcolare la
Comunicare în limba română/Limba şi literatura română este citirea cu atenţie doar a conţinuturilor,
dând astfel cea mai mare importanţă conţinuturilor, în defavoarea competenţelor şi a activităţilor
corelate atingerii acestora. În felul acesta nu se ţine seama de faptul că rolul conţinuturilor este unul
operaţional, cu ele operăm în atingerea competenţelor.

b) Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare este necesară deoarece:

- Ajută cadrul didactic să selecteze sau să conceapă acele activităţi care duc la formarea
competenţelor, folosindu-se de conţinuturile vizate şi oferă sugestii metodologice foarte utile în
proiectarea activităţii didactice.

-Oferă o imagine de ansamblu a întregului demers didactic pe care cadrul didactic trebuie să-l
planifice pe parcursul întregului an şcolar.

TEMA 2.1.A

Separarea activităților de scriere de cele de lectură a unui text

Unul dintre clișeele didactice identificate este separarea activităților de scriere de cele de lectură a
unui text.

Promovarea predării integrate atât la disciplina Comunicare în limba română cât și la Limba și
literatura română constituie soluția optima pentru combaterea acestui clișeu didactic.

Elevul nu mai este nevoit să citească, apoi să scrie, iar prin alternarea acestor activități se elimina
monotonia și oboseala, elevul fiind element activ în desfasurarea demersului didactic.

Pe lângă faptul că sunt formate și dezvoltate competențe specifice atribuite domeniilor cunoscute
(scriere, citire, lectură și compunere), predarea integrata stimulează creativitatea, elevii acționând ca
subiecți activi în procesul didactic.
Este firesc să alternăm metodele tradiționale cu cele moderne, iar proiectarea integrată, presupune
corelarea conținuturilor, stabilirea unor conexiuni între idei și concepte, între temele abordate în
școală cu cele din afara ei, astfel încât fiecare etapă de dezvoltare a elevului să se coreleze cu
precedenta.

Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților de învățare
cu cerințele societății și atragerea copiilor inactivitatile didactice.

Evitarea acestui clișeu didactic se realizeaza prin lectura cu atenție a programei, participarea la
cursuri de formare și perfecționare, schimbul de experiențe și bune practici, acțiuni ce duc la
dezvoltarea continuă menită să imbunatateasca activitatea la catedră pentru a putea face față
tuturor provocărilor.

tre Stefan Camelia- duminică, 9 iunie 2019, 19:02

Unele cadre didactice realizează în clasa pregătitoare scrierea pe mai multe randuri a literei predate.
Acest lucru este total greșit deoarece copilul de 6 ani nu are mușchii mici ai mâinii suficient de
dezvoltați pentru a performa astfel de activităţi. Aceştia nu trebuie forţaţi sa scrie 10 randuri cu litera
data, ci, dimpotrivă, în această perioadă ei trebuie antrenaţi şi stimulaţi prin activităţi
corespunzătoare.

Trasarea elementelor grafice și a conturului literelor, cu scopul exersării musculaturii fine a


mâinii şi a îmbunătățirii coordonării mişcărilor, nu înseamnă același lucru cu scrierea literelor! Elevii
pot fi antrenati si stimulati prin diverse activitati, cum ar fi:

· lipirea diverselor materiale în conturul litere;

· jocul Detectivul de litere- identificarea si colorarea literei;

· realizarea literelor/cifrelor din plastilină sau sârmă.


e Claudia Ristea- duminică, 9 iunie 2019, 10:27

CLASA I-COMPETENȚĂ SPECIFICĂ ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Identificarea semnificației unui mesaj oral,pe teme accesibile,rostit cu claritate

-Realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat;

-Formularea unor titluri potrivite textului audiat;

-Formularea de răspunsuri la întrebarea: ,,Despre ce este vorba...?” în acest fragment/poveste;

-Utilizarea imaginilor pentru așezarea întâmplărilor în ordinea desfășurării lor;

-Jocuri de rol-Crearea unor scute dialoguri între personaje din poveste.

către Roxana Zaharia- luni, 3 iunie 2019, 21:26

3 a. Un exemplu de practică stereotipă care vizează modul de realizare a lecturii programei școlare la
disciplina Comunicare în limba română/ Limba și literatura română, este acela pe care probabil l-a
adoptat marea majoritate a cadrelor didactice, și anume citirea cu interes doar a paginilor în care
sunt prezentate activitățile de învățare. Un alt exemplu ar putea fi lecturarea doar a conținuturilor de
învățare.

b. Lectura integrală și personalizată a intregii programe școlare este absolut necesară deoarece:

Ajută cadrul didactic să aibă o viziune de ansamblu a demersurilor didactice planificate într-un an;
Ajută cadrul didactic să selecteze cu atenție activitățile de invătare sau chiar să conceapă el altele
pentru formarea unei anumite competențe:

Oferă o imagine clară asupra modului de încadrare în timp a temelor și a competențelor specifice
asociate.