Activitate 1.3.2.

Proiectarea unei programe de opțional (120 min)

Comparați modelul de proiectare al unei programe școlare pentru o disciplină opțională cu

actualul model de proiectare utilizat în învățământul gimnazial, evidențiind aspectele
convergente și divergente cu acesta.

Comparând vechiul model de proiectare al unei programe şcolare pentru o disciplină

opţională cu actualul model de proiectare din învăţământul gimnazial, se pot evidenţia câteva
aspecte convergente şi divergente între ele.

Aspecte convergente:
-structura a rămas aproape la fel: ambele programe cuprind 6 elemente componente;
-obiectivul / competenţa este comună: sensibilizarea la interculturalitate;
-bibliografia/ resursele educaţionale: sunt relevante pentru domeniul de studiu.

Aspecte divergente:
-denumirile elementelor componente diferă: notă de prezentare vs.argument, competenţe
generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare vs. competenţe specifice şi
conţinuturi, conţinuturi vs. valori şi atitudini, sugestii metodologice, bibliografie;
-în programa veche, argumentul exprimă motivaţia pentru care a fost propus opţionalul,
neprecizându-se statutul disciplinei de studiu, în timp ce nota de prezentare din programa
nouă precizează statutul disciplinei de studiu, făcând trimiteri la contribuţia disciplinei la
profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a şi prezintă pe scurt structura programei
şi semnificaţia termenilor utilizaţi;
- în programa veche, competenţele generale aveau un grad ridicat de generalitate şi
complexitate, se refereau la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice, erau abstracte, iar
în programa nouă, acestea se raportează la competenţele generale ale disciplinei de trunchi
comun şi reflectă contribuţia opţionalului la profilul de formare al absolventului de clasa a
VIII-a;
- în programa veche, competenţele specifice erau corelate cu conţinuturile şi erau formulate
după modelul celor din programa naţională, fără a le relua întocmai, acestea văzând propriile
obiective, în programa nouă, competenţele specifice apar corelate cu activităţile de
învăţare, ele fiind concepute după modelul programei naţionale, dar nu identic, ci definind
rezultatul aşteptat al învăţării;
-în programa nouă, competenţele specifice sunt formulate după modelul celor din programele
şcolare pentru disciplinele de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora; dacă
opţionalul ar repeta competenţe specifice ale programei şcolare pentru o disciplină de trunchi
comun, atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al rezultatelor
aşteptate ale învăţării;
-exemplele de activităţi de învăţare din noua programă reprezintă sarcini de lucru prin care
se dezvoltă competenţele specifice la elevi;
- în noua programă, conţinuturile includ aspecte care oferă baza de operare pentru formarea
competenţelor; ele nu sunt un scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea
competenţelor;
-în vechea programă, valorile şi atitudinile apăreau separat şi vizau întregul parcurs
educaţional;
-sugestiile metodologice din programa nouă includ recomandări referitoare la strategiile
didactice, tipuri de exerciţii, precum şi modalităţi de evaluare, pe când, în vechea programă,
ele făceau referire la desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe formarea de
competenţe;
-bibliografia din programa nouă include resurse RED, lucrări recente şi site-uri utile cadrelor
didactice.