Încrederea în propriile capacități de învățare

Activitatea ce urmează a fi prezentată se va desfășura la clasa a VIII-a și

urmărește să dezvolte următoarele competențe:

CG3: Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres

în învățare

CS: 3.1 Gestionarea eficientă a motivației, timpului și efortului pentru

învățare în contexte variate

3.2 Manifestarea interesului pentru învățare, ca proces personal, autonom

și continuu, în contexte formale, nonformale și informale

Pentru a dezvolta competențele amintite mai sus, se propune o activitate care va

porni de la vizionarea unui film care se numește O materie care nu se predă la
școală: eșecul. https://www.youtube.com/watch?v=eLq9VfJ5I2w

După vizionarea filmului și discutarea primelor impresii, elevii vor primi o fișă
de autoevaluare, pe care să o completeze și să o prezinte.
 Fișă de autoevaluare a interesului, timpului și efortului pentru propria
învățare

1.Cât de mulțumit ești de rezultatele tale școlare?

.............................................................................................................................

2.Care crezi că sunt cauzele care au condus la această situație?

...............................................................................................................................

3.Împarte cadranul de mai jos în cinci secțiuni corespunzătoare următoarelor

activități- familie, distracție, odihnă, învățare, alte activități decât cele numite
anterior- și scrie în dreptul fiecăruia numărul de ore zilnic pe care îl acorzi
activităților indicate.

Familie Odihnă

Distracție .................... Învățare

Altele:........................................................

4.Poți trage o concluzie rapidă privind cadranul construit de tine? Care este
aceasta?

.....................................................................................................................................
.............................................................................................................................

5.Consideri că numărul de ore acordat învățării este suficient? Te mulțumește?

.............................................................................................................................

6.Numește o situație din experiența ta de elev pe care o poți considera eșec. Care
crezi că au fost cauzele care au dus la această situație?

.....................................................................................................................................
.............................................................................................................................

Ca următor pas, elevii vor primi o fișă de lucru în care să își stabilească unu-
două obiective pentru viitorul apropiat și să creeze un plan de învățare pe care să îl
pună în aplicare.

Ca metodă de inter-evaluare, elevii vor schimba fișele între ei, vor analiza
obiectivele și planurile colegilor și își vor spune părerea despre reușita acestor
planuri, îmbunătățind eventual cu sfaturi, idei, strategii planurile citite.

Ora se va încheia sub motto-ul transmis în filmulețul vizionat: Urmărește-ți

cel mai mare vis, pentru că nu vei da greș!

Elevii sunt rugati sa acceseze linkurile de mai jos pentru dezbateri viitoare.

http://ajjuliani.com/7-lessons-every-kid-learn-school-nothing-curriculum/

https://jamesclear.com/failure-scientist
Atitudinea fata de matematica este rezultanta interactiunii stabilite între elev,
matematica si atitudinea elevului fata de sine. Spre deosebire de vârstele anterioare (când
aceste relatii erau concrete, simple), în adolescenta relatiile devin complexe, cu nivele de
trecere de la orientare la autoorientare, de la evaluare la autoevaluare, de la educatie la
autoeducatie, etc. Atitudinea fata de sine este sensibil influentata datorita unui progres în
exersarea cu judecati evaluative; acest progres se manifesta printr-o orientare matura în
judecarea diferitelor situatii educationale si printr-o perceptie evoluata a situatiilor
problematice. Studiile efectuate ( , p.90-92) dovedesc ca, în timpul claselor gimnaziale:
-indicatorii intensitatii atitudinale privind autoaprecierea situatiei scolare ocupa o pozitie
medie
-atitudinea fata de sine tinde sa devina mai exigenta pe masura ce elevii ajung în clasa a
VIII-a
-nu exista diferente statistice semnificative între autoaprecierea la baieti fata de fete.
Anumite tipuri de atitudini legate de sine pot influenta performantele scolare: atunci când
elevul are o buna parere despre sine el este dispus sa investeasca mari cantitati de timp si
energie în activitatile de învatare; în caz contrar, chiar daca are aceasta capacitate
intelectuala de achizitionare, el poate esua. Totusi, conceptie despre sine pozitiva nu
reprezinta garantia dobândirii de cunostinte de nivel înalt. Odata ce copilul "se convinge"
ca nu poate învata la o anumita disciplina, sarcina profesorului devine aproape
imposibila. O asemenea conceptie este aproape la fel de greu de surmontat ca si un
handicap fizic, cu atât mai mult cu cât – cel mai adesea – este ascunsa observatorului
neantrenat. În plus este necesar sa distingem între conceptia generala despre sine si
conceptia despre sine legata de o anumita disciplina scolara. Asa se face ca putem întâlni
elevi cu o slaba încredere în sine legata de matematica însa cu o buna conceptie despre
sine, altii care au încredere în ei însisi în ceea ce priveste matematica dar nu o alta
disciplina, etc
În rândul elevilor cu insuccese scolare la matematica întâlnim adesea cazuri de
instabilitate emotionala (caracterizata uneori prin discontinuitate si agitatie psihomotorie,
activitatea se desfasoara cu mari intermitente si cu dificultati de concentrare a atentiei
asupra ei, capacitatea de adaptare la mediu este mai redusa, etc.). De obicei aceasta
trebuie sa scada odata cu vârsta însa problemele familiale ale elevului pot prelungi sau
chiar accentua aceasta instabilitate. Înca din scoala generala la elevii cu rezultate slabe la
matematica exista sentimente de insucces, de incapacitate, de neîncredere în sine, care
duc la stari de nesiguranta, la formarea unui nivel scazut de aspiratie, la sentimente de
teama legata de insucces; în timp, acestea duc la formarea unei atitudini negative fata de
activitatea scolara în general, fata de matematica sau fata de profesor.