Activitatea 1.3.2.

- Proiectarea unei programe de opțional

În prezent se impune adoptarea unui demers didactic centrat pe competențe, pentru al

pregăti pe adultul de mâine să facă față provocărilor şi schimbărilor rapide, să activeze pe o
piață a muncii care va solicita profesii diferite, învățând pe tot parcursul vieții.
Un opțional nu este o activitate extraşcolară. Din momentul în care opționalul a fost
ales, el devine obligatoriu, ca orice disciplină din trunchiul comun şi presupune achiziții pe
care elevii le dobândesc, precum şi evaluarea nivelului acestora.
  Făcând o comparație între vechiul model de proiectare al unei programe şcolare pentru o
disciplină opţională cu actualul model de proiectare din învăţământul gimnazial, se pot
evidenţia câteva aspecte convergente şi divergente între ele.
Aspecte convergente:
-structura a rămas aproape la fel: ambele programe cuprind 6 elemente componente;
-obiectivul / competenţa este comună: sensibilizarea la interculturalitate;
-bibliografia/ resursele educaţionale: sunt relevante pentru domeniul de studiu.
Aspecte divergente:
-denumirile elementelor componente diferă: notă de prezentare vs.argument, competenţe
generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare vs. competenţe specifice şi
conţinuturi, conţinuturi vs. valori şi atitudini, sugestii metodologice, bibliografie;
-în programa veche, argumentul exprimă motivaţia pentru care a fost propus opţionalul,
neprecizându-se statutul disciplinei de studiu, în timp ce nota de prezentare din programa
nouă precizează statutul disciplinei de studiu, făcând trimiteri la contribuţia disciplinei la
profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a şi prezintă pe scurt structura programei
şi semnificaţia termenilor utilizaţi;
- în programa veche, competenţele generale aveau un grad ridicat de generalitate şi
complexitate, iar în programa nouă, acestea se raportează la competenţele generale ale
disciplinei de trunchi comun şi reflectă contribuţia opţionalului la profilul de formare al
absolventului de clasa a VIII-a;
- în programa veche, competenţele specifice erau corelate cu conţinuturile şi erau formulate
după modelul celor din programa naţională, în programa nouă, competenţele specifice apar
corelate cu activităţile de învăţare, ele fiind concepute după modelul programei naţionale,
dar nu identic,;
- exemplele de activităţi de învăţare din noua programă reprezintă sarcini de lucru prin care
se dezvoltă competenţele specifice la elevi;
- în noua programă, conţinuturile includ aspecte care oferă baza de operare pentru formarea
competenţelor;
-în vechea programă, valorile şi atitudinile apăreau separat şi vizau întregul parcurs
educaţional;
-sugestiile metodologice din programa nouă includ recomandări referitoare la strategiile
didactice, tipuri de exerciţii, precum şi modalităţi de evaluare, pe când, în vechea programă,

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
ele făceau referire la desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe formarea de
competenţe;
-bibliografia din programa nouă include resurse RED, lucrări recente şi site-uri utile cadrelor
didactice.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020