învățământul primar şi gimnazial – conceptualizări necesare
TEMA II. Noul Curriculum naţional - o perspectivă asupra documentelor curriculare
II.2. Noile programe școlare pentru primar şi gimnaziu în relație cu
profilul de formare al absolventului Programa școlară este primul document pe care orice profesor, de la orice disciplină trebuie să-l cunoască! Ce trebuie să urmăresc în mod specific în activitățile de învățare cu elevii mei? De ce trebuie să urmăresc aceste ținte? Cum ajung în mod eficient acolo, cum mă asigur că fiecare elev al meu poate reuși? Cum știu dacă ceea ce mi-am propus a fost atins? Noile programe școlare pentru primar şi gimnaziu Primar - experiența unui ciclu complet de aplicare a noilor programe școlare (aprobate în 2013-2014, au înlocuit programele elaborate pe obiective şi aprobate în perioada 2003-2005) Gimnaziu - noi programe școlare aprobate în 2017, aplicate progresiv: - în prezent sunt aplicate la clasele a V-a şi a VI-a - începând cu anul şcolar 2019-2020, sunt aplicate, la clasa a VII-a - din anul şcolar 2020-2021, la clasa a VIII-a În prezent, la clasa a VIII-a sunt în uz programele aprobate prin OMEC nr. 5097/ 09.09.2009 Învăţământ primar, gimnazial Programa şcolară – elaborată pe baza unui model de proiectare curriculară pe competenţe Semnificaţia competenţei - ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse Structura programei școlare - componente Notă de prezentare Competenţe generale Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare Conţinuturi Sugestii metodologice Structura programei școlare – structură unitară în primar şi gimnaziu Notă de prezentare precizează statutul disciplinei de studiu în planul-cadru, alocări orare indică documente care întemeiază studiul disciplinei evidențiază contribuția disciplinei pentru dezvoltarea competențelor din profilul de formare al absolventului precizează structura programei şcolare şi semnificaţia termenilor utilizaţi Competenţe generale Sunt competențele disciplinei pentru durata în care aceasta este studiată Reflectă profilul de formare al absolventului și specificul domeniului care fundamentează disciplina de studiu Structura programei școlare Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare Competenţe specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora se formează pe parcursul unui an școlar sunt formulate cu ajutorul unor verbe acţionale, evaluabile Exemple de activităţi de învăţare sunt modalități de organizare a activității didactice, sarcini de lucru pentru formarea competențelor vizează activitatea elevului (nu a profesorului) Structura programei școlare Conţinuturile învăţării reprezintă baza de operare (mijloacele informaţionale) prin care se structurează competenţele specifice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare- învățare-evaluare includ recomandări de strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă Provocări privind contribuţia disciplinei la profilul de formare înţelegerea modului de structurare a contribuţiei disciplinei la profilul de formare, prin: - competenţe - activităţi de învăţare - metode - teme pentru acasă - proiecte de grup - autoevaluare înţelegerea modului în care se sprijină reciproc competenţele cheie urmărite printr-o disciplină de studiu