ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1

CUVÂNT

ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi : 1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2

CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie. Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ . Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici: - este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ; - este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora , - este preponderent intuitiv şi formativ. Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”. I.2.Proiectarea didactică Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim: a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare 3

învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare. Din această perspectivă. Din punct de vedere teoretic. din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor. d.) stabilirea strategiilor didactice. să 4 .) anual. în acest fel ei se obişnuiesc să judece. ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice . accidental. b. Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1. Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare. în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje. c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut . portofolii). Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse. în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment. c. prin acţiunea ca atare. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică. d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei . detaliu fără semnificaţie. făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului. proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul.v a r ia n te Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său. el reprezentând latura teoretică. miniexpoziţii tematice.b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale . Deci. 4.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării: conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului.) tematic. demersurile pedagogice dobândesc eficienţă. Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat.) definirea clară a obiectivelor. 2. 3. Proiectul didactic se dimensionează astfel: a. P r o ie c te d id a c tic e . de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial. un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii.) evaluarea performanţelor. Din punct de vedere practic. Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului. prin intermediul proiectului.) curent. proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru. în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar. una din condiţiile determinante este proiectarea .) semestrial.

lucreze gândind în imagini vizuale artistice. fie alegând o temă asemănătoare. fie repetând tema. în felul acesta. să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă. 5 . Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări. să compare. dar se descoperă şi lacunele. dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi. putem interveni la timp.

1oră /săptămână Nr.îndoire şi pliere .1. 2.2. ore 8 Săpt 15-22 Obs 2 Materiale combinate 1. 3. de învăţare de referinţă 1.2. Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare . .vopsire . 2.1. 1 Materiale din natură Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.c rt.realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi.c Unitatea Obiective rt.Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum . 1.stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare . Planificare calendaristică orientativă – secvenţe Exemplul 1 Clasa I . mărime.asamblare în compoziţii sau jucării Nr. ore 10 Săpt 8-17 Obs 1. fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă .2.lipire pe suport .1 Conţinuturi Caracteristicile hârtiei Tehnici de lucru : . 1. 1 Hârtia 2.3. 2.1.lipire pe suport . 3. . este necesar să fie parcurse etapele : .1 2.rupere pe contur Evaluare sumativă. 1.tăiere . 2.3. .3.1. În elaborarea planificării calendaristice . Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate . 3. 3.2.2. 2.2.1 Conţinuturi Grupate după diferite criterii: formă.alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare. Tehnici de lucru : 6 11 18-28 .1. 4.1.rupere liberă . Tehnici de lucru: . 2.2.2. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar . culoare. 4.împărţirea în unităţi de învăţare. Nr.decupare . . materiale diverse ) 7 23-29 Exemplul 2 Clasa a II-a .2. 4.1oră /săptămână Nr.2.

1 Compoziţii cu 3.c Unitatea Obiective rt. de învăţare de referinţă 1. 3. 4. aţă.1 11 18-28 Exemplul 4 Clasa a IV. 4. elasticitate.lipire pe suport . 2. 3. 3.coaserea nasturilor . ore 8 Săpt 7-14 Obs 2 Fire şi textile materiale 1. tipare. ace. Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămână Nr. 2.c Unitatea Obiective rt. 1. 4.1.a .1 .ţesere cu benzi de hârtie .1.1. comportare la ardere etc.2. 3.2. Nr.2.2.2. ore 7 Săpt 11-17 Obs 2 Fire şi materiale textile 12. citirea tiparului ).tehnica peticitului. 2. foarfecă. 3.2.1. 3.2. 2.1.1 oră /săptămână Nr. 3.1. degetar) 7 18-27 .1.trasare după şablon . 2.însăilatul .2.decupare după conturul trasat .confecţionare de jucării Evaluare sumativă.3.punctul de tighel .1. 2. Cusături utilitare .2. Evaluare sumativă. 4. de învăţare de referinţă 1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia 1.2.1 Conţinuturi Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice) Nr.rupere şi mototolire . materiale . 4.1 Materiale textile :tehnici de 10 lucru (luarea măsurilor . instrumente şi materiale ( masa de lucru .2 Hârtia 2.1 materiale din natură Conţinuturi Aranjamente florale Compoziţii după natură Compoziţii decorative Evaluare sumativă Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere .

.este unitară din punct de vedere tematic. „Evantaiul”.1 2. Observarea unor compoziţii . Jocuri de descoperire a 8 Resurse Activitate frontală. care are caracteristicile: .. năsturei. Activitate individuală Coli colorate. observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie. pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru. Conţinuturi -detalieriCaracteristicile hârtiei O. Evaluare sumativă. Lalele”. . Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I . învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică . beţişoare de îngheţată . markere sau creioane.Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material.Îndoire şi pliere . (şablon). capsator.Lipire pe suport 2. Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă .determină formarea la elevi a unui comportament specific . peisaje . „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea – Soarelui”etc.2 • • Activitate frontală.carton.tablou – „Anotimpurile”.1 1. decuparea după contur . activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”. Activitate Probă . Foarfecă. .2 • Observare sistematică a elevilor • Tehnici de lucru: .1 • • Activităţi de învăţare identificarea hârtiei dintrun grup de materiale date. Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare .se finalizează prin evaluare.se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp . asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. În acest mod . Evaluare Probă practică • 1.R. trasarea conturului după tipar. lipici . 1. „Fluturaş din palme „.

markere sau creioane.2 4.Tăiere . Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate.1 3. capsator. 9 ..carton. individuală practică Coli colorate.1 • • • etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare.Rupere liberă .. beţişoare de îngheţată .Rupere pe contur 3. Exprimarea orală . Foarfecă. lipici . Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat . autoevaluare năsturei. în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate .

Ele vizează cunoştinţele. Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. În învăţământul primar. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. bine (b. de la informativ la formativul operaţional. Procesul de învăţământ este un proces formativ.1 Noţiuni generale Evoluţia şcolii româneşti. Potrivit acestuia. urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. 10 . evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă.b. impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului.). Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II.) şi insuficient (i.).). notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f. precum şi idealul şcolii româneşti. funcţional. evaluarea va avea un profund caracter formativ. suficient (s.

2. 4. S4. precum şi itemii necesari probelor de evaluare. ci. S6. S2. selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare. 11 . Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul. 3. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse . S1.Obiective cadru Standarde 1. Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta. dovedirea competenţelor formate. mai ales. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază. Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. 2. S3. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă. Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple. Proiectarea . Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. Este necesar să avem în vedere: 1. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale . Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup . Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. confecţionarea şi evaluarea unor produse simple . Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea. Dezvoltarea simţului practic S5.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător. a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile . Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial.

când şi în ce scop se face evaluarea. . pe care le pot atinge elevii. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse. . .cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev. 2. Organizarea clasei pentru lecţie. beneficiind de ea fiecare şcolar).care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară.anunţarea temei care urmează a fi evaluată. .care sunt performanţele minime. pe care trebuie să le realizeze elevii.activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei). pentru a demonstra că au atins aceste obiective.alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării. medii şi superioare. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi. Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice: a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare.conţinutul tematic ce urmează a fi verificat. b)urmăreşte: . . 12 . Aprecieri asupra desfăşurării activităţii.precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă. .aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor. . pe tablă sau pe o coală xeroxată.3. Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape: Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale: 1.explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor. . este prevăzută o oră de evaluare sumativă.care este specificul colectivului de elevi. cum se va proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate. . 3. astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă. capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile. În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim: .2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare. etapă care cuprinde: . Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta. .cu ce instrumente se realizează evaluarea. c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate. II. 4. la final.

Exerciţii de recuperare prin exersare. 6. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora. 4. 2. 3. 13 . Afişarea descriptorilor de performanţă.. În urma comentării rezultatelor evaluării. Motivarea calificativului primit. Distribuirea lucrărilor notate. descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată. 7. 5. Încheierea activităţii.Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate. elevii conştientizează greşelile comise. câştigă încredere în propriile forţe. 1. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale: Organizarea clasei pentru lecţie. conştientizează calificativul primit. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise. 8. Observarea. îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii.

să fie bine ascuţit . Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie . Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt: Foarfecăle obişnuit. dar. hârtia pentru desen. Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor . netezimea. elevii pot executa cele mai variate lucrări. uneori însă făcând uz de foarfecă . copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile. Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar. de la stânga la dreapta . lipici. hârtia colorată. hârtia de staniol.CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. de obicei prin simple operaţii manuale . tăierea pe liniile trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn. Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie . hârtia ambalaj. la coordonarea mişcărilor acestora .atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte . fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ . iar în celălalt inel degetul mijlociu . pentru lucrările din carton . hârtia de scris. mai cu seamă . Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . până ce reuşim să pătrundem cartonul. demicartonul.1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare . fără să apăsăm. culoarea şi alte caracteristici . Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa. densitatea. asupra utilităţii lui. a importanţei unui asemenea obiect . a deprinderilor de a scrie. care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate . să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului. În cazul tăierii cartonului .2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării . Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ). operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . Din hârtie . La 14 . cartonul colorat.învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv . Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . Cunoscând proprietăţile fiecăruia . de a desena. cuţitaş . III. cartonul alb. elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. sau asprimea suprafeţei . Cu ajutorul acestor unelte foarte simple . treptat. cartonul cenuşiu gros. grosimea . creion.

15 . decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte. Exemple : 1. regiune etc. d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă. e) în rezolvarea unor scopuri practice .sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite. Materiale necesare : • • • • • • • • Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru. pentru serbările şcolare .Folosiţi cartonul colorat negru. acuarelă şi carton. Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev. Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator Opţional – năsturei pentru ochi 1. b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici. O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală. Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate : a) ca materiale didactice la lecţii.GĂRGĂRIŢA Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie. a camerei de locuit. c) pentru înfrumuseţarea clasei .

Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) .Nu capsaţi partea de jos a buburuzei.2. 16 . Tăiaţi partea necapsată. 3. Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii. astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor . Capsaţi picioarele de cercurile decupate. Decupaţi două cercuri . Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza. 4.

şi în apă se introduce cutia cea mică. Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) . Clei sau lipici ( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . în care am pus cleiul pisat . Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei). împiedicând solidificarea. 2. Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. Lăsaţi să se usuce acuarela .) 1. Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp cald . Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute. Tăiaţi cojile de ouă în zigzag . Materiale necesare : • • • • Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere .2. LALELE Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă . Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul . 3. 17 .

Folosind markerul sau creionul . 18 . 4.3.Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime . 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm . faceţi ochii.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii . 2. Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii.OMIDA (jucărie sau animăluţ ) Materiale necesare : • • • • Hârtie glasată verde Foarfecă Lipici Marker negru Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ ) 1. Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt .( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul).

Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă . Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii. folosind-o drept animăluţ. 19 .

acestea vor constitui coarnele. 2.Lipim palmele de partea de sus a tălpii . din hârtia portocalie. Acest ren va servi drept decor de Crăciun . Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro . Decupaţi după contur palmele copiilor . 5.CURCAN 20 . făcute din hârtie colorată. 3.REN construit din palme şi tălpi Materiale necesare: • • • • • Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional) 1. gura şi ochii . După aceea lipim nasul .4.

Creion Foarfecă Lipici Nasturi pentru ochi (opţional) 1. portocalie si galbenă . 21 .Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le . Lipiţi moţul . roşie . ciocul si ochii pe capul curcanului . Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) . Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului . Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului . Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . Materiale necesare : • • • • Hârtie maro. 2. Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie. 4.construit din palme si tălpi Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie. 3. portocalie si galbenă.

câine .6. rămurele. Nu este chiar atât de scump . Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie . Panda.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei 2. gură . Lipici. iepure . şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi hârtie colorată. gura. părul. 7. Resturi de materiale . Puteţi face un raccoon. porc . 1.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi. picioarele.GĂZA Această gâză se face din carton de ouă . picioare . şoarece . urechile. sau broască. Materiale necesare: • • • O cupă din cartonul de ouă. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii . dar este excelent pentru a încuraja creativitatea.ANIMĂLUŢE din pungi de hârtie 22 . Lipiţi-le de cartonul de ouă . pisică . păr şi alte părţi ale corpului.

ochii şi nasul. Lipiţi două mâini şi două fundul pungii lipiţi de gura picioare lungi simetric şi de hârtie . ochii şi lăbuţele. Câine Tăiaţi urechile .Materiale necesare : • • • • • Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi Broasca: Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde . Raccoon . Lipiţi ochii . nasul şi urechile pe faţa câinelui. Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul . Le lipiţi pe faţa racconului. Tăiaţi o limbă lungă Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca. S-a format capul animalului. Raccoon Tăiaţi două urechi .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe . tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt). decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi . Ursuleţ Tăiaţi urechile. Lipiţi limba înăuntrul gurii . ochii şi nasul şi limba. Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) . Le lipiţi pe ursuleţ . 23 . broscuţei. câine sau ursuleţ : Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie .

. Porc Ursul Polar Tăiaţi urechile. nasul şi lăbuţele. ochii. Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura. Porc sau Urs Polar: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Aţi format capul animalului. Le lipim pe capul şoarecelui.Le lipiţi pe capul pisicii. . Le lipiţi pe ursuleţ. Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe. ochii şi râtul şi lăbuţele. Lipiţi-le pe iepuraş. Iepurele Tăiaţi două urechi de culoare roz. nasul şi mustăţile . Panda Tăiaţi ochii. ochii. Panda. Le lipim pe porcuşor. urechile. lipiţi pe ursuleţ. Am format capul animalului.Iepure . ochii. Le lăbuţele din hârtie albă .. Tăiaţi urechile. Şoarece sau Pisică: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Şoarece Tăiaţi urechile. 24 Pisică Tăiaţi urechile. nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră. nasul lăbuţele şi mustăţile .

25 .

8.FELINARE

• • • • •

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA 26

japoneză în miniatură Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă. Materiale necesare : • O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . • Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . • Carton de ouă . • Lipici • Foarfecă • Marker sau creion

Prundiş 1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

27

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ 28

clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă.Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv . Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) . ) Instrucţiuni : Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . pânză apretată etc. BUBURUZA 29 . Lipici ( adeziv. 11.cu Floarea –Soarelui Materiale necesare: • • • • • • • • • • 8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde . Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce . sfoară etc.

Desenaţi ochii cu alb . CUIBUL 30 .roşie şi albă lipici foarfecă Instrucţiuni : 1.Spălaţi bine coaja de nucă . Lipiţi baza de corpul buburuzei . făcându-i capul şi buline negre pe spate .Materiale necesare: • • • • • 1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră . lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu . 12.Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine . 2. apoi o coloraţi cu negru .

FLOARE 31 .păsărilor Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă .de asemenea şi îi coloraţi. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor). 3. Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii . 2. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă .Din bucata de sac faceţi cuibul . 4. Iar pe margini coaseţi beţişoarele . Materiale necesare: • • • • • o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele beţişoare foarfecă Instrucţiuni : 1. Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii . 13.

FLUTURAŞ din palme Materiale necesare: 32 . Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . 3. Materiale necesare: • • • • • nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde Instrucţiuni : 1. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină. 2.Aceasta va forma tulpina florii. 14. Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos .Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor . Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture .

Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate . Decupaţi-le! 2. Acestea vor fi aripile fluturaşului. capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional) Beţişoare cu gămălie 1. 33 . si un cerculeţ la unul din capete ).Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval . in total şase.• • • • • • • Coli colorate Creion Foarfecă Lipici .

Acestea vor constitui antenele fluturaşului. 4.3. 34 . Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa . Decoraţi penele cu creionul. Lipiţi nasturii care vor constitui ochii .Lipiţi beţişoarele .Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului..Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului . 5. Degetele vor fi în exterior .

2.15. Degetele vor constitui petalele florii. • • • • Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator ) 1. FLOARE Materiale necesare: Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor . degetele rămânând în afara cercului . 35 . Lipiţi în cerc palmele . Decupaţi 10 palme din hârtia colorată .

Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii . Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului .6. 36 . 5.

I maginaţia copiilor de Crăciun 1. GHIRLANDĂ Faceţi o ghirlandă . folosind ca şablon palma .Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă .16. 2. astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin . 17. fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie ) Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici. Decupaţi-o ! Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă . CROCODILUL 37 . 3.Construiţi conturul palmei pe hârtia verde .Lipiţi pe ghirlanda formată .

Desenaţi un corp lung. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime. îndoitura va fi spatele crocodilului. două picioare . Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior . 2. Desenează o gura . o tai zimţată si un ochi crocodilului . Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi . Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui . 5.Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. 3. 38 . Desfaceţi hârtia . 4. Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde . Materiale necesare : • • • O coala de hârtie verde Creion Foarfecă 1.

Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală . obţinând un triunghi . Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării.dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . CAȚELUŞUL O felicitare pentru iubitorii de câini. 2.18. Materiale necesare : • • • • Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional) 1. Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii. 39 . Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui . 3.

19. 6. Decupaţi fata . 2. 40 . Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce . Lipiţi-le pe tub . Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica . 5. Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe . 4. 3. ochii si gura . COLINDĂTORII Materiale necesare : • • • • • • • • • 3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru lipici Îndrumări : 1. Puneţi căciulitele pe tub . Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică.

11"x17" 1 coala de culoare gri 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine: 1 dreptunghi 5"x6" 2 dreptunghiuri . CASTELUL PRINTESEI 41 .5" 4 pătrate . Lipiţi figurile geometrice . 1"x1" 1coala de hârtie maro . 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 1"x2" Acuarele. 1. fiecare parte având 1.5" 2 triunghiuri . 2"x3" 2 dreptunghiuri .20. fiecare parte având 2. 21. CASTELUL Materiale necesare : • • • • • • 1 coala de hârtie . 2. Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi . 3. Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .5"x2" 2 triunghiuri . markere si/sau creioane Lipici Instrucţiuni : 1. 2"x6" 2 dreptunghiuri .

5"x2" 4 triunghiuri . Lipici 42 .5" 1coala de hârtie purpurie .5"x6" 2dreptunghiuri . 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri . .fiecare parte 1.5"x.5" 4 pătrate . 1"x2" 1dreptunghi . 11"x17" 1 o coala de hârtie roz 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 4"x6" 2 dreptunghiuri . 1.Materiale necesare : • • • • • • 1 o coala de hârtie .5"x3" Acuarele . 1. markere / creioane Sclipici etc. 1.

23. sclipiciul etc. Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări . penele . 2. Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere .22. nasturii .pene . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme .Capsati cele două parţi obţinute . 1. Materiale necesare : • • • • • • O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată . 3. tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi . COIF în formă de pisică 43 . carnaval etc. fir tors . firul tors . Coif Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton . nasturi .Desenaţi o formă de coif pe demicarton . după mărimea capului .

negru Foarfecă Capsator Lipici 1. Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb. năsuc. Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii) 3. Faceţi ochii galbeni . una mica ) . roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) . 44 . 2. guriţa şi interiorul urechilor roz . Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale . mustăţi si guriţă Creion alb. Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton . Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . Toate acestea se lipesc pe fata pisicii .Materiale necesare: • • • • • • 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare . câteva mustăţi albe . Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase . năsucul .

Lipiţi capul în vârful coifului . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi . Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi . 7. 6. 45 . aceasta va fi coada pisicii . Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi . jos .4. Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) .Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată . Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare ) 8. 5.

Faceţi codita mai groasă . roşie etc. 1. ) Creioane colorate. • • • • • Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie . bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna . 46 . Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri. markere Foarfecă Lipici . galbenă .24. UN ŞIRAG din frunze Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa . Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie .

Tăiaţi frunza . formând un dreptunghi. Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme . pe lungime. BROSCUŢA Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . Îndoiţi codita frunzei .2. în formă de "W" . Materiale necesare: • • • • • • O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale . 25.Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul. Gura broscuţei se mişcă . Dreptunghiul îl împăturiţi în patru. Acest "W" va fi broscuţa . 3.lipindu-le . 47 .

Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ). făcând un simplu arbore genealogic . Materiale necesare : • • • • • • • • O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină Lipici 48 . Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare . Tăiaţi din panglica roşie . 26. o limba lungă şi o lipiţi . ARBORELE GENEALOGIC Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui .

49 . Generaţia copilului în vârf. Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze . părinţii la nivelul al doilea.Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză .1. Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde . Puneţi plastilina în pahar . Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii . părinţi .bunici etc. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză . Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă. Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze. Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . si bunicii la al treilea nivel din partea de jos . 2. Legaţi frunzele de ramurile copacului .Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective . Tăiaţi mai multe frunze pentru fraţi. 3. 4.

Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie . dreptunghiurile obţinute . 4.27. 50 . 3. scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene 1. 2. Îndoiţi în formă de evantai . Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri . JUCARIA DRAGON Leul dansator Materiale necesare : • • • • • • Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici . Lipiţi cele două bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului . Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene.

• Hârtie colorată • Foarfecă • Perforator • Sfoară • Culori. Jupiter. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă . 2. Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii. Pământ. Uranus. Venus. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. SISTEMUL SOLAR Acesta este un model de sistem solar . Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga. Neptun şi Pluto .unde va fi poziţionat soarele.. reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur.5. markere • Compas 1. Materiale necesare: • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm. Saturn. 6. Locul de intersecţie va fi centrul cercului . Marte. 28. 51 . Primele patru planete au orbitele aproape de soare . Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare .

Jupiter . 52 . Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos. apoi Pământ şi aşa mai departe ). Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur. Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton . iar celelalte planete şi mai mici . apoi Venus. Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele . 5. Soarele îl vom face mai mare .Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ).3. Scrieţi numele fiecărei planete pe spate. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate . După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită. 4. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . fiecare planetă va atârna prin găurile date. Saturn. potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan.

galben. Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar. legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului . maro. verde şi altele ) • Culori sau markere • Foarfecă • Lipici sau glue stick (lipici solid) 1. roşu. POMUL RECUNOŞTINŢEI Materiale necesare : • Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu. după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună . Pentru ca modelul sistemului solar să atârne . 53 .6. 29. Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar).Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi ! Acestea vor fi frunzele..

După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom . Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile . 54 . 4.Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală .2. 3. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate.

1.O.V.I. Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme. albastru. orange. verde. CURCUBEU din palme • • • • • • Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R. F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.G.A. 3. violet O bucata mare de hârtie/carton incolor Foarfecă Creion Lipici 1.V.galben. 55 . Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie. 2.30.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele.

Îndoiţi agrafa în forma de V . lipiciul devine transparent . Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei. OM DE ZĂPADĂ Materiale necesare: • Lipici • Agrafe de birou • Hârtie pergament • Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie • Perforator (pentru ochi şi butoniere) • Foarfecă • Opţional nasturi pentru ochi • 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) • Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat) Pe hârtia de pergament. Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă . pentru a-l decora Lăsaţi lipiciul să se usuce . 56 . întindeţi 2. După ce se usucă.3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. iar de ea prindeţi agrafa. Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament. Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă .31.

Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou. Materiale necesare: Hârtie de culoare verde Culori. 57 .32.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie. 2. 4. Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. BRĂDUŢ Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. markere sau acuarele Foarfecă Scotch 1. 3. Desenaţi jumătate de brăduţ.

Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru . Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel. Desenaţi . Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . 58 .pentru ornament. 6. câteva conuri.5.

Lăsaţi să se usuce bine. Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei. 1. STEA DE MARE colier Materiale necesare : • lipici alb • scobitore • hârtie abrazivă • nisip sau sclipici • agrafa . 59 . Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . aţă. Excesul de nisip se scutură uşor. Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici . 2.33.

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier 60 .

Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală.34. 2. FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA Materiale necesare:: Hârtie glasata de diferite culori Foarfecă Lipici Markere. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate .cealaltă va fi în interiorul felicitării. O bucată va fi în partea exterioară . apropiată de mijlocul îndoiturii. culori 1. 61 .

Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea. Desfaceţi felicitarea . decoraţi-le cu markere / culori. din hârtie . 5.3. 6. Decupaţi nişte floricele . 62 . tulpini şi frunze. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază. Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa . 4.

7. acuarele • Foarfecă • Lipici • Opţional . CORONIŢĂ DIN FLORI Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti.5 cm spre margine) 63 . aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini. panglici 1. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate. markere. 35.sclipici. Materiale necesare: • Un carto în formă de cerc • Hârtie colorată / creponată • Culori. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2. Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele . Scrieţi un mesaj pe felicitare.

Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia). Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde. Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului .În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie . decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe. O lăsaţi să se usuce.2. 4. 5.pentru diferite ocazii . 64 . 3.

sclipici 1. Pliaţi foaia ca un evantai. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton. Tăiaţi hârtia normală în jumătate . lipici. 2.36. PORUMBELUL PĂCII Materiale necesare: Demicarton Hârtie normală Foarfecă Creion Sfoară Capsator Opţional: marker.Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ). 65 . 3.

66 . creioane 1. Capsaţi capetele cozii împreună .CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE Materiale necesare : • Carton moro sau blăniţă maro • Creion • Foarfecă • Lipici • Perforator • Fir tors • Markere. Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . prindeţi-le cu capsatorul. Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături .Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model. 37. 5. Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici . Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi. Desenaţi un ciorap pe cartonul maro .

Introduceţi firul tors prin găuri. 38. 4. La capătul firului faceţi un nod. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului). COLIBA INDIANA 67 . CORT. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia . 3.2. Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului.

) • Fir sau panglică • O pungă mare de hârtie maro • Foarfecă • Creion • Culori. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort. 68 . Nu legaţi crenguţele prea strâns . 3 cm de sus. acuarele sau markere • Capsator 1. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica. lăsând cca.Materiale necesare : • 4 rămurele drepte ( ~30 cm. 2.

7. 5. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare . Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur. Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele. După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile. Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. 4.Pe una din laturi decupaţi o uşă . 69 . Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se. 6. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul . Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul.3. Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi. Desfaceţi punga de hârtie .

9. Puneţi crenguţele în cortul de hârtie . Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) . ceva de amestecat • Tempera verde • Pensulă • Panglici verzi • Lipici • Marker negru 70 . Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii. Astfel aţi obţinut un cort minunat ! CARACATIŢA Materiale necesare: • Un balon rotund • Ziar • Făină şi apă • Un castron .8.

lungime. Lăsaţi balonul să se usuce complet. Umflaţi baloane pentru fiecare elev . 5.obţinut din fâşii . Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce . Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului. Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină . la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev. Coloraţi balonul . 3. 4.1. 6. Faceţi un lipici din făină şi apă. 2. După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată. Tăiaţi ziarul fâşii . Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. Apoi lipiţi-le de baza balonului. până când amestecul este subţire. în verde. 71 .

Edituira… .BIBLIOGRAFIE 1.. Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti . 6. 2003.Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică . 3. Editura Ion Creangă .Micii meşteri mari .a IV-a.1998. Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. primar .gimnaziu . 2……………………. Programa şcolară pentru clasele I .Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti . 72 . ION ŞERDEANU.Bucureşti.Bucureşti . Consiliul Naţional pentru Curriculum . facem singuri jucării.Ministerul Educaţiei şi Cercetării. ANAMARIA SMIGELSCHI. FLORIAN DIŢULEASA .2001. 5.Caiet de abilităţi practice .1967..Bucureşti . 1977 4. Consiliul Naţional pentru Curriculum .

1.3 Exemple…………………………….2.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice…… III.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice………………………… CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. Noţiuni generale …………………………………………… I.CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………… CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV I.1Noţiuni generale …………………………………… II..1 Lucrări din hârtie şi carton ………………………… III. Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”………………… CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. 73 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.