ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1

CUVÂNT

ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi : 1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2

CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie. Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ . Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici: - este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ; - este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora , - este preponderent intuitiv şi formativ. Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”. I.2.Proiectarea didactică Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim: a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare 3

) stabilirea strategiilor didactice. un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii. miniexpoziţii tematice. accidental. în acest fel ei se obişnuiesc să judece.) anual. d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei . Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat. Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului. Din punct de vedere teoretic.) evaluarea performanţelor. de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial. 3. una din condiţiile determinante este proiectarea . c. Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare. el reprezentând latura teoretică. Din această perspectivă. Proiectul didactic se dimensionează astfel: a. portofolii). detaliu fără semnificaţie. prin acţiunea ca atare. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică. d. Din punct de vedere practic. Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1. ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice . Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse. c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut . P r o ie c te d id a c tic e . proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru.) curent.) tematic.v a r ia n te Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării: conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului.) semestrial.b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale . în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment.) definirea clară a obiectivelor. să 4 . demersurile pedagogice dobândesc eficienţă. învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare. din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor. în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje. b. făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului. 2. Deci. proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul. 4. prin intermediul proiectului. în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar.

să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă. Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări. dar se descoperă şi lacunele. dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi. fie repetând tema.lucreze gândind în imagini vizuale artistice. în felul acesta. fie alegând o temă asemănătoare. să compare. 5 . putem interveni la timp.

c rt. Tehnici de lucru: .2. 4.2.rupere pe contur Evaluare sumativă. de învăţare de referinţă 1. 2. 1 Hârtia 2.lipire pe suport .stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare . 2. mărime. 3. 4. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar .2. 1.2.1 2. 3. Tehnici de lucru : 6 11 18-28 . . 2.decupare . ore 10 Săpt 8-17 Obs 1.realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi.2.1 Conţinuturi Caracteristicile hârtiei Tehnici de lucru : . 2. 2. Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate . 3.Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum . 3.1.vopsire . 1.împărţirea în unităţi de învăţare.rupere liberă . . culoare.2. 1 Materiale din natură Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.2.alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.2.c Unitatea Obiective rt.îndoire şi pliere . 2.1oră /săptămână Nr.3.3. fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă .1oră /săptămână Nr.1.3.1.1 Conţinuturi Grupate după diferite criterii: formă. este necesar să fie parcurse etapele : .lipire pe suport .2. 1. . ore 8 Săpt 15-22 Obs 2 Materiale combinate 1.1. materiale diverse ) 7 23-29 Exemplul 2 Clasa a II-a .tăiere . 4. În elaborarea planificării calendaristice . Planificare calendaristică orientativă – secvenţe Exemplul 1 Clasa I .1. .2. Nr.1.asamblare în compoziţii sau jucării Nr. Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare .

2. 2.coaserea nasturilor . 3.2.2. 2. 2.1.rupere şi mototolire .2.c Unitatea Obiective rt.1.punctul de tighel . 4. 4.trasare după şablon . 3.1 11 18-28 Exemplul 4 Clasa a IV.1 Conţinuturi Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice) Nr.1. foarfecă. ace. Cusături utilitare . Evaluare sumativă. 3.1.tehnica peticitului. 2. aţă. elasticitate. materiale . 3. de învăţare de referinţă 1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia 1.1 oră /săptămână Nr.1. instrumente şi materiale ( masa de lucru .2. 4. 3. Nr.1 Materiale textile :tehnici de 10 lucru (luarea măsurilor .a . 3. citirea tiparului ).2 Hârtia 2.decupare după conturul trasat . 3.2.2.însăilatul . ore 7 Săpt 11-17 Obs 2 Fire şi materiale textile 12. 4.3. 1.ţesere cu benzi de hârtie . comportare la ardere etc.2.1.lipire pe suport .1 .2.2.c Unitatea Obiective rt.confecţionare de jucării Evaluare sumativă. degetar) 7 18-27 . Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămână Nr. 1 Compoziţii cu 3.1. 2. ore 8 Săpt 7-14 Obs 2 Fire şi textile materiale 1. de învăţare de referinţă 1. 4. tipare.1 materiale din natură Conţinuturi Aranjamente florale Compoziţii după natură Compoziţii decorative Evaluare sumativă Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere .1. 2.

peisaje .Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material. decuparea după contur .. învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică .2 • • Activitate frontală.se finalizează prin evaluare.2 • Observare sistematică a elevilor • Tehnici de lucru: . „Evantaiul”. Activitate individuală Coli colorate.tablou – „Anotimpurile”.este unitară din punct de vedere tematic. asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru.determină formarea la elevi a unui comportament specific . „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea – Soarelui”etc. .Lipire pe suport 2.1 2. Jocuri de descoperire a 8 Resurse Activitate frontală. (şablon). Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă . Lalele”. beţişoare de îngheţată .carton. capsator. Evaluare sumativă. 1.1 1. Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I . . . care are caracteristicile: .se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp .R. Conţinuturi -detalieriCaracteristicile hârtiei O. trasarea conturului după tipar. observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie. Observarea unor compoziţii . Evaluare Probă practică • 1. markere sau creioane. Foarfecă. Activitate Probă .1 • • Activităţi de învăţare identificarea hârtiei dintrun grup de materiale date. „Fluturaş din palme „. activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”. În acest mod .Îndoire şi pliere . Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare . năsturei. lipici .

Tăiere .. Exprimarea orală . markere sau creioane. Foarfecă. beţişoare de îngheţată . 9 . Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate.. în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate . lipici .carton.1 3. individuală practică Coli colorate. autoevaluare năsturei.2 4. Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat .Rupere liberă .1 • • • etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare.Rupere pe contur 3. capsator.

evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă. Ele vizează cunoştinţele. notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f.1 Noţiuni generale Evoluţia şcolii româneşti.). precum şi idealul şcolii româneşti.). Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. Procesul de învăţământ este un proces formativ.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. În învăţământul primar. impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului.) şi insuficient (i. bine (b. 10 . evaluarea va avea un profund caracter formativ. funcţional.b. de la informativ la formativul operaţional. Potrivit acestuia.). Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. suficient (s. urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum. Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou.

Proiectarea . Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial. Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup . Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. S1. S6. 11 . precum şi itemii necesari probelor de evaluare. ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple. confecţionarea şi evaluarea unor produse simple . Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă. S4. dovedirea competenţelor formate. Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta. a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului. 3.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător. Dezvoltarea simţului practic S5. 2. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile .Obiective cadru Standarde 1. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale . S3. Este necesar să avem în vedere: 1. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul. ci. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse . Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. 4. 2. selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare. S2. Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. mai ales.

. medii şi superioare. c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor. II. . În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim: . astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta. .conţinutul tematic ce urmează a fi verificat. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate. 2. .2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare. b)urmăreşte: .când şi în ce scop se face evaluarea.activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei). .care sunt performanţele minime. Aprecieri asupra desfăşurării activităţii. la final.care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară. . .aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor. 3.3. pe care le pot atinge elevii. pe tablă sau pe o coală xeroxată. 4. etapă care cuprinde: .explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor. 12 .cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev. . . Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice: a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi. beneficiind de ea fiecare şcolar). pe care trebuie să le realizeze elevii. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse.precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă.anunţarea temei care urmează a fi evaluată.alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării. . Organizarea clasei pentru lecţie. capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile. pentru a demonstra că au atins aceste obiective. cum se va proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate.cu ce instrumente se realizează evaluarea. este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape: Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale: 1.care este specificul colectivului de elevi.

Distribuirea lucrărilor notate. Afişarea descriptorilor de performanţă. elevii conştientizează greşelile comise. îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii. 13 . Încheierea activităţii. 3. În urma comentării rezultatelor evaluării. 8. 6. conştientizează calificativul primit. 4. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora.. 2. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale: Organizarea clasei pentru lecţie. Exerciţii de recuperare prin exersare. 1. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise. 7. 5. Observarea. descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată. Motivarea calificativului primit.Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate. câştigă încredere în propriile forţe.

să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului. la coordonarea mişcărilor acestora . hârtia ambalaj.atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte . până ce reuşim să pătrundem cartonul. pentru lucrările din carton . Cu ajutorul acestor unelte foarte simple .să fie bine ascuţit . tăierea pe liniile trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn. elevii pot executa cele mai variate lucrări. densitatea. culoarea şi alte caracteristici . Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ). hârtia pentru desen. mai cu seamă . cartonul colorat. Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar. hârtia de scris. Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . demicartonul. Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor . uneori însă făcând uz de foarfecă . lipici. Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie . hârtia colorată.învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv .2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării . treptat. Cunoscând proprietăţile fiecăruia . cartonul cenuşiu gros. Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt: Foarfecăle obişnuit. La 14 . a deprinderilor de a scrie.CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. cuţitaş . cartonul alb. de la stânga la dreapta . de obicei prin simple operaţii manuale . dar. de a desena. Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie . copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile. asupra utilităţii lui. În cazul tăierii cartonului . hârtia de staniol. iar în celălalt inel degetul mijlociu . fără să apăsăm. fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . Din hârtie . a importanţei unui asemenea obiect . Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ . Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa. elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. grosimea . creion. care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate . sau asprimea suprafeţei . netezimea. III.1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare .

d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă. O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală. Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev. respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator Opţional – năsturei pentru ochi 1. acuarelă şi carton. a camerei de locuit. Exemple : 1. b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici. decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte. c) pentru înfrumuseţarea clasei . 15 .GĂRGĂRIŢA Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie. e) în rezolvarea unor scopuri practice . regiune etc. pentru serbările şcolare . Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . Materiale necesare : • • • • • • • • Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru.Folosiţi cartonul colorat negru. Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate : a) ca materiale didactice la lecţii.sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite.

Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) . astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor . 3.2. Decupaţi două cercuri . Capsaţi picioarele de cercurile decupate. Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii. 16 .Nu capsaţi partea de jos a buburuzei. 4. Tăiaţi partea necapsată.

2. Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) . Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei). 17 . LALELE Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă . Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute. în care am pus cleiul pisat . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp cald . Materiale necesare : • • • • Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere .) 1. Tăiaţi cojile de ouă în zigzag .2. Lăsaţi să se usuce acuarela . Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă . 3. Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul . împiedicând solidificarea. Clei sau lipici ( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta .şi în apă se introduce cutia cea mică.

Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii.3. 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm .Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime .OMIDA (jucărie sau animăluţ ) Materiale necesare : • • • • Hârtie glasată verde Foarfecă Lipici Marker negru Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ ) 1.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii . 4. 2. Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt .( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul). faceţi ochii. 18 . Folosind markerul sau creionul .

Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă . 19 . Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii. folosind-o drept animăluţ.

Acest ren va servi drept decor de Crăciun . 3. făcute din hârtie colorată. Decupaţi după contur palmele copiilor . gura şi ochii . După aceea lipim nasul . 5.Lipim palmele de partea de sus a tălpii .4. din hârtia portocalie.REN construit din palme şi tălpi Materiale necesare: • • • • • Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional) 1.CURCAN 20 . Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro . acestea vor constitui coarnele. 2.

Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie.Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le . Creion Foarfecă Lipici Nasturi pentru ochi (opţional) 1.construit din palme si tălpi Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie. 3. 4. portocalie si galbenă. Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului . Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) . 21 . 2. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului . Lipiţi moţul . portocalie si galbenă . Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . roşie . Materiale necesare : • • • • Hârtie maro. ciocul si ochii pe capul curcanului .

iepure . părul.6. Puteţi face un raccoon. Lipici. Nu este chiar atât de scump . Panda. Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie . porc . Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii . 7. şoarece . gura. câine .Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei 2. Lipiţi-le de cartonul de ouă . rămurele. pisică . picioarele. urechile.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi. Resturi de materiale . 1.ANIMĂLUŢE din pungi de hârtie 22 . Materiale necesare: • • • O cupă din cartonul de ouă. gură .GĂZA Această gâză se face din carton de ouă . şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi hârtie colorată. sau broască. păr şi alte părţi ale corpului. dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. picioare .

nasul şi urechile pe faţa câinelui. broscuţei. ochii şi nasul. Ursuleţ Tăiaţi urechile. ochii şi lăbuţele. Lipiţi limba înăuntrul gurii . Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) . 23 . câine sau ursuleţ : Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie . Câine Tăiaţi urechile . decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi . Raccoon Tăiaţi două urechi . Raccoon . S-a format capul animalului. Tăiaţi o limbă lungă Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca. tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt). ochii şi nasul şi limba. Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul . Lipiţi două mâini şi două fundul pungii lipiţi de gura picioare lungi simetric şi de hârtie .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe . Le lipiţi pe ursuleţ . Lipiţi ochii . Le lipiţi pe faţa racconului.Materiale necesare : • • • • • Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi Broasca: Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde .

Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe. Iepurele Tăiaţi două urechi de culoare roz. Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura. Le lipiţi pe ursuleţ. nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră. Aţi format capul animalului. ochii şi râtul şi lăbuţele. ochii. Le lipim pe porcuşor.. Porc sau Urs Polar: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. 24 Pisică Tăiaţi urechile. Lipiţi-le pe iepuraş. ochii. Porc Ursul Polar Tăiaţi urechile. Panda Tăiaţi ochii. nasul lăbuţele şi mustăţile . Am format capul animalului. Şoarece sau Pisică: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Tăiaţi urechile. urechile.Iepure . Le lăbuţele din hârtie albă . nasul şi mustăţile . Şoarece Tăiaţi urechile. . nasul şi lăbuţele.Le lipiţi pe capul pisicii. . ochii. Panda. Le lipim pe capul şoarecelui. lipiţi pe ursuleţ.

25 .

8.FELINARE

• • • • •

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA 26

japoneză în miniatură Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă. Materiale necesare : • O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . • Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . • Carton de ouă . • Lipici • Foarfecă • Marker sau creion

Prundiş 1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

27

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ 28

pânză apretată etc. Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) . Lipici ( adeziv. Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . BUBURUZA 29 . clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă. 11. Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce .cu Floarea –Soarelui Materiale necesare: • • • • • • • • • • 8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde . ) Instrucţiuni : Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat .Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv . sfoară etc.

Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine . CUIBUL 30 . făcându-i capul şi buline negre pe spate .roşie şi albă lipici foarfecă Instrucţiuni : 1. 12. Lipiţi baza de corpul buburuzei . apoi o coloraţi cu negru . 2.Spălaţi bine coaja de nucă . Desenaţi ochii cu alb .Materiale necesare: • • • • • 1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră . lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu .

Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii . 2.de asemenea şi îi coloraţi. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă . Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor). 3. 13. 4. Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii . Iar pe margini coaseţi beţişoarele .Din bucata de sac faceţi cuibul . Materiale necesare: • • • • • o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele beţişoare foarfecă Instrucţiuni : 1. FLOARE 31 .păsărilor Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă .

Materiale necesare: • • • • • nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde Instrucţiuni : 1. 3.Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor . Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture . FLUTURAŞ din palme Materiale necesare: 32 . 2.Aceasta va forma tulpina florii. 14. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină. Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos . Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi .

Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate . capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional) Beţişoare cu gămălie 1.• • • • • • • Coli colorate Creion Foarfecă Lipici . in total şase. 33 . Decupaţi-le! 2.Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval . si un cerculeţ la unul din capete ). Acestea vor fi aripile fluturaşului.

Lipiţi beţişoarele .. Acestea vor constitui antenele fluturaşului. Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa .Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului.Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului . 5. Degetele vor fi în exterior . Decoraţi penele cu creionul. 4. Lipiţi nasturii care vor constitui ochii . 34 .3.

Decupaţi 10 palme din hârtia colorată . Lipiţi în cerc palmele .15. Degetele vor constitui petalele florii. 2. degetele rămânând în afara cercului . 35 . • • • • Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator ) 1. FLOARE Materiale necesare: Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor .

Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii .6. 36 . Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului . 5.

Lipiţi pe ghirlanda formată .16. 17. 2. GHIRLANDĂ Faceţi o ghirlandă . I maginaţia copiilor de Crăciun 1. 3. folosind ca şablon palma . fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie ) Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă . astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin . Decupaţi-o ! Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă .Construiţi conturul palmei pe hârtia verde . CROCODILUL 37 .

38 . 2. îndoitura va fi spatele crocodilului. o tai zimţată si un ochi crocodilului . Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. Desfaceţi hârtia . Materiale necesare : • • • O coala de hârtie verde Creion Foarfecă 1. Desenează o gura .Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior . Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi . Desenaţi un corp lung. două picioare . Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde . 3. 4. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui . Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime. 5.

18.dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . Materiale necesare : • • • • Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional) 1. Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării. Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii. CAȚELUŞUL O felicitare pentru iubitorii de câini. 3. 2. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală . Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui . obţinând un triunghi . 39 .

Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică.19. Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica . 3. Decupaţi fata . Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce . 4. 6. Puneţi căciulitele pe tub . 40 . ochii si gura . COLINDĂTORII Materiale necesare : • • • • • • • • • 3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru lipici Îndrumări : 1. 5. Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe . 2. Lipiţi-le pe tub .

fiecare parte având 1. CASTELUL PRINTESEI 41 . 1"x2" Acuarele. 11"x17" 1 coala de culoare gri 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine: 1 dreptunghi 5"x6" 2 dreptunghiuri . 1"x1" 1coala de hârtie maro .5" 4 pătrate . 2"x3" 2 dreptunghiuri .5" 2 triunghiuri . Lipiţi figurile geometrice .20. 2. CASTELUL Materiale necesare : • • • • • • 1 coala de hârtie .5"x2" 2 triunghiuri . 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 3. Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi . fiecare parte având 2. 21. 2"x6" 2 dreptunghiuri . Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie . markere si/sau creioane Lipici Instrucţiuni : 1. 1.

Lipici 42 .5" 1coala de hârtie purpurie .5"x3" Acuarele . 4"x6" 2 dreptunghiuri .5"x. . 1"x2" 1dreptunghi . 1.Materiale necesare : • • • • • • 1 o coala de hârtie . 1. markere / creioane Sclipici etc.5"x2" 4 triunghiuri .5"x6" 2dreptunghiuri .5" 4 pătrate . 1. 11"x17" 1 o coala de hârtie roz 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi .fiecare parte 1. 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri .

tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi . 1. sclipiciul etc. 3.Capsati cele două parţi obţinute . Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări . Materiale necesare : • • • • • • O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată . carnaval etc.Desenaţi o formă de coif pe demicarton . Coif Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton . COIF în formă de pisică 43 . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme . Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere . 23. 2.pene . nasturii . nasturi . penele . după mărimea capului .22. firul tors . fir tors .

Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale . năsuc. 2. câteva mustăţi albe .Materiale necesare: • • • • • • 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare . Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase . 44 . roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) . Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii) 3. Toate acestea se lipesc pe fata pisicii . guriţa şi interiorul urechilor roz . negru Foarfecă Capsator Lipici 1. Faceţi ochii galbeni . năsucul . mustăţi si guriţă Creion alb. una mica ) . Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb. Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton .

aceasta va fi coada pisicii . 5. 45 . Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi .Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată . Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare ) 8. Lipiţi capul în vârful coifului . jos . 7.4. Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi . Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi . 6.

• • • • • Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie .24. 46 . Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri. bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna . Faceţi codita mai groasă . roşie etc. UN ŞIRAG din frunze Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa . galbenă . ) Creioane colorate. Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . markere Foarfecă Lipici . 1.

Tăiaţi frunza .lipindu-le . în formă de "W" . Dreptunghiul îl împăturiţi în patru. Gura broscuţei se mişcă . 47 . Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul. BROSCUŢA Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . Materiale necesare: • • • • • • O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale . 25. Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme . 3. Îndoiţi codita frunzei . Acest "W" va fi broscuţa .Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . formând un dreptunghi. pe lungime.2.

făcând un simplu arbore genealogic . Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . o limba lungă şi o lipiţi . Materiale necesare : • • • • • • • • O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină Lipici 48 .Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ). 26. Tăiaţi din panglica roşie . ARBORELE GENEALOGIC Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare .

Legaţi frunzele de ramurile copacului . Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze .1. Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii . părinţii la nivelul al doilea. Puneţi plastilina în pahar . 49 . Generaţia copilului în vârf. Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă. Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde .bunici etc. Tăiaţi mai multe frunze pentru fraţi.Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză . 3. si bunicii la al treilea nivel din partea de jos . părinţi . 4. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză . 2. Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze.Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective .

Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. 3. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene. scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene 1. 4. Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie .27. 50 . Îndoiţi în formă de evantai . dreptunghiurile obţinute . Lipiţi cele două bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului . Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri . 2. JUCARIA DRAGON Leul dansator Materiale necesare : • • • • • • Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici .

Venus. Neptun şi Pluto . 2. Marte. 6. • Hârtie colorată • Foarfecă • Perforator • Sfoară • Culori. Materiale necesare: • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm. Locul de intersecţie va fi centrul cercului . Jupiter.. markere • Compas 1. Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii. Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare . Saturn. SISTEMUL SOLAR Acesta este un model de sistem solar .5. 28. Uranus. Pământ. Primele patru planete au orbitele aproape de soare . reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă .unde va fi poziţionat soarele. 51 . Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga.

apoi Pământ şi aşa mai departe ). Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele . fiecare planetă va atârna prin găurile date.Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ). Soarele îl vom face mai mare . Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund. Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton . 5. După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . 52 . potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate . Saturn.3. 4. apoi Venus. Jupiter . Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur. iar celelalte planete şi mai mici . Scrieţi numele fiecărei planete pe spate.

galben. 29. Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar.Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi ! Acestea vor fi frunzele. verde şi altele ) • Culori sau markere • Foarfecă • Lipici sau glue stick (lipici solid) 1. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne . legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului . POMUL RECUNOŞTINŢEI Materiale necesare : • Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu.6.. după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună . maro. 53 . Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar). roşu.

Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile .Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală . 3. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate. 54 . 4.2. După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom .

CURCUBEU din palme • • • • • • Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu. F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare. violet O bucata mare de hârtie/carton incolor Foarfecă Creion Lipici 1.30. Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme.I. 1.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie. 2. albastru.V. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R.O.A.galben. 3. orange.G.V. verde. 55 .

lipiciul devine transparent . După ce se usucă.31. Îndoiţi agrafa în forma de V . Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă .3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei. întindeţi 2. Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă . OM DE ZĂPADĂ Materiale necesare: • Lipici • Agrafe de birou • Hârtie pergament • Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie • Perforator (pentru ochi şi butoniere) • Foarfecă • Opţional nasturi pentru ochi • 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) • Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat) Pe hârtia de pergament. iar de ea prindeţi agrafa. Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament. 56 . pentru a-l decora Lăsaţi lipiciul să se usuce .

Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie. BRĂDUŢ Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul. 2.32. 57 . 4. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. markere sau acuarele Foarfecă Scotch 1. Materiale necesare: Hârtie de culoare verde Culori. 3. Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou. Desenaţi jumătate de brăduţ.

Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru .5. Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . Desenaţi . câteva conuri. 58 .pentru ornament. Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa. 6.

33. Lăsaţi să se usuce bine. Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei. Excesul de nisip se scutură uşor. STEA DE MARE colier Materiale necesare : • lipici alb • scobitore • hârtie abrazivă • nisip sau sclipici • agrafa . Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici . 1. 59 . aţă. Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. 2.

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier 60 .

Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală. 61 . 2. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate . O bucată va fi în partea exterioară . apropiată de mijlocul îndoiturii. culori 1.34. FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA Materiale necesare:: Hârtie glasata de diferite culori Foarfecă Lipici Markere.cealaltă va fi în interiorul felicitării.

4. 62 . 5. Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza. Desfaceţi felicitarea . Decupaţi nişte floricele .3. 6. din hârtie . decoraţi-le cu markere / culori. tulpini şi frunze. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa . Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea.

Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate. panglici 1. CORONIŢĂ DIN FLORI Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti.sclipici.5 cm spre margine) 63 .7. Scrieţi un mesaj pe felicitare. 35. acuarele • Foarfecă • Lipici • Opţional . markere. Materiale necesare: • Un carto în formă de cerc • Hârtie colorată / creponată • Culori. Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele . aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2.

4. Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde. decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie. 64 .pentru diferite ocazii . 3.2. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe. O lăsaţi să se usuce. Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului . Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia). Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie . 5.

Tăiaţi hârtia normală în jumătate . 2. 3. lipici.Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ). Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton. PORUMBELUL PĂCII Materiale necesare: Demicarton Hârtie normală Foarfecă Creion Sfoară Capsator Opţional: marker.36. Pliaţi foaia ca un evantai. 65 .sclipici 1.

5. creioane 1. Capsaţi capetele cozii împreună . 37. Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi. Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici . 66 . Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături .CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE Materiale necesare : • Carton moro sau blăniţă maro • Creion • Foarfecă • Lipici • Perforator • Fir tors • Markere. prindeţi-le cu capsatorul. Desenaţi un ciorap pe cartonul maro .Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model.

COLIBA INDIANA 67 . Introduceţi firul tors prin găuri.2. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului). CORT. 38. La capătul firului faceţi un nod. 3. Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia . 4.

Nu legaţi crenguţele prea strâns . 68 . lăsând cca.Materiale necesare : • 4 rămurele drepte ( ~30 cm. 3 cm de sus. acuarele sau markere • Capsator 1. 2. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.) • Fir sau panglică • O pungă mare de hârtie maro • Foarfecă • Creion • Culori. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica.

4.3. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul . Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. Desfaceţi punga de hârtie . Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur.Pe una din laturi decupaţi o uşă . 69 . Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi. Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare . 5. Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se. Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele. După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile. 6. 7.

Astfel aţi obţinut un cort minunat ! CARACATIŢA Materiale necesare: • Un balon rotund • Ziar • Făină şi apă • Un castron . Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii.8. 9. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) . ceva de amestecat • Tempera verde • Pensulă • Panglici verzi • Lipici • Marker negru 70 . Puneţi crenguţele în cortul de hârtie .

4. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . Apoi lipiţi-le de baza balonului. Tăiaţi ziarul fâşii . Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată. Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. 2. Coloraţi balonul . Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină . După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii. Umflaţi baloane pentru fiecare elev . Faceţi un lipici din făină şi apă. Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului. Lăsaţi balonul să se usuce complet. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce .1. 5. 71 . 3.obţinut din fâşii . la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev. până când amestecul este subţire. 6. în verde. lungime.

BIBLIOGRAFIE 1. Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti .1998.Caiet de abilităţi practice .Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 5. 72 .gimnaziu . Edituira… .a IV-a.1967.2001. FLORIAN DIŢULEASA .Micii meşteri mari . primar . Consiliul Naţional pentru Curriculum . Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică . Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. ANAMARIA SMIGELSCHI.Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti .Bucureşti. 2003. ION ŞERDEANU. facem singuri jucării. 3.Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV. 2…………………….Bucureşti .. Programa şcolară pentru clasele I . 1977 4. 6. Editura Ion Creangă .Bucureşti . Consiliul Naţional pentru Curriculum ..

1Noţiuni generale …………………………………… II. 73 .2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice………………………… CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”………………… CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II.CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………… CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV I.1 Lucrări din hârtie şi carton ………………………… III..2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice…… III.1.2. Noţiuni generale …………………………………………… I.3 Exemple…………………………….

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.