ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1

CUVÂNT

ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi : 1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2

CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie. Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ . Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici: - este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ; - este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora , - este preponderent intuitiv şi formativ. Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”. I.2.Proiectarea didactică Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim: a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare 3

Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare. ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice . prin acţiunea ca atare.) anual. în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment. 4. demersurile pedagogice dobândesc eficienţă. b. Din această perspectivă. 3.v a r ia n te Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său. accidental. d. Deci. miniexpoziţii tematice. portofolii). P r o ie c te d id a c tic e . Din punct de vedere practic.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării: conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului. Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse. un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii. proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru.) evaluarea performanţelor.b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale .) stabilirea strategiilor didactice. d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei .) definirea clară a obiectivelor. una din condiţiile determinante este proiectarea . de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial. în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar. el reprezentând latura teoretică. 2. Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1. Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat. c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut .) curent. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică. Din punct de vedere teoretic. să 4 .) tematic.) semestrial. c. în acest fel ei se obişnuiesc să judece. făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului. prin intermediul proiectului. Proiectul didactic se dimensionează astfel: a. Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului. în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje. din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor. proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul. învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare. detaliu fără semnificaţie.

fie alegând o temă asemănătoare. fie repetând tema. Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări. putem interveni la timp. dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi. în felul acesta. 5 . dar se descoperă şi lacunele.lucreze gândind în imagini vizuale artistice. să compare. să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă.

tăiere . 1.c Unitatea Obiective rt.2.c rt. 2. Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate .1.vopsire .lipire pe suport .3.2.1.3.2. 4. Nr.îndoire şi pliere . de învăţare de referinţă 1.1oră /săptămână Nr. . 1. 3.2.2.1.1. materiale diverse ) 7 23-29 Exemplul 2 Clasa a II-a . 1 Materiale din natură Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. este necesar să fie parcurse etapele : . . ore 10 Săpt 8-17 Obs 1.2.2. În elaborarea planificării calendaristice .1. Tehnici de lucru: .2.rupere liberă . 4. 4. Planificare calendaristică orientativă – secvenţe Exemplul 1 Clasa I . . . Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare .decupare .2. 3. 2. 3.împărţirea în unităţi de învăţare.rupere pe contur Evaluare sumativă.realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi.alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare . 1 Hârtia 2.2. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar . mărime. 1. ore 8 Săpt 15-22 Obs 2 Materiale combinate 1. 2.1.1oră /săptămână Nr. 3.1 Conţinuturi Grupate după diferite criterii: formă.lipire pe suport . 2. fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă .asamblare în compoziţii sau jucării Nr.1 2. culoare.1 Conţinuturi Caracteristicile hârtiei Tehnici de lucru : . 2. 2. Tehnici de lucru : 6 11 18-28 .Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum .3.

tipare.trasare după şablon .a . ace. 3.tehnica peticitului. 3. 2. 2. Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămână Nr. Evaluare sumativă.2.1. 2. 4. 4.1 Materiale textile :tehnici de 10 lucru (luarea măsurilor .2. aţă. materiale . ore 8 Săpt 7-14 Obs 2 Fire şi textile materiale 1.2.3. 3. 2.1 materiale din natură Conţinuturi Aranjamente florale Compoziţii după natură Compoziţii decorative Evaluare sumativă Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere .2. Cusături utilitare .1.2. 2. instrumente şi materiale ( masa de lucru .1.confecţionare de jucării Evaluare sumativă.1.2. elasticitate. citirea tiparului ).1 . 3. foarfecă.1. 1. 3.lipire pe suport .ţesere cu benzi de hârtie .coaserea nasturilor .1.c Unitatea Obiective rt.1 oră /săptămână Nr. 2. 4.2. degetar) 7 18-27 .2 Hârtia 2. de învăţare de referinţă 1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia 1.1 11 18-28 Exemplul 4 Clasa a IV.2.rupere şi mototolire . 4. Nr.decupare după conturul trasat . de învăţare de referinţă 1. ore 7 Săpt 11-17 Obs 2 Fire şi materiale textile 12.1. 1 Compoziţii cu 3.c Unitatea Obiective rt.2. 4.punctul de tighel . 3.2. comportare la ardere etc.însăilatul .1. 3.1 Conţinuturi Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice) Nr.

Foarfecă. Lalele”. Observarea unor compoziţii . Activitate Probă ..se finalizează prin evaluare. trasarea conturului după tipar. . Jocuri de descoperire a 8 Resurse Activitate frontală. . Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I .1 1. decuparea după contur .1 2. Evaluare Probă practică • 1. observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie.tablou – „Anotimpurile”.Lipire pe suport 2. Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare . învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică . Activitate individuală Coli colorate.determină formarea la elevi a unui comportament specific . care are caracteristicile: .carton.2 • Observare sistematică a elevilor • Tehnici de lucru: . „Evantaiul”. . markere sau creioane. 1. activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”. pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru. beţişoare de îngheţată . năsturei.este unitară din punct de vedere tematic. În acest mod . asamblarea materialelor textile croite prin însăilare.2 • • Activitate frontală. peisaje .R. „Fluturaş din palme „. lipici . „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea – Soarelui”etc. Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă . (şablon).se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp . Evaluare sumativă.1 • • Activităţi de învăţare identificarea hârtiei dintrun grup de materiale date. Conţinuturi -detalieriCaracteristicile hârtiei O.Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material.Îndoire şi pliere . capsator.

9 .1 3..Tăiere . Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate. beţişoare de îngheţată . markere sau creioane. lipici .Rupere pe contur 3.2 4. autoevaluare năsturei.Rupere liberă . Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat . Foarfecă. în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate .1 • • • etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare. individuală practică Coli colorate. Exprimarea orală .carton. capsator..

În învăţământul primar. suficient (s. precum şi idealul şcolii româneşti. Procesul de învăţământ este un proces formativ. Ele vizează cunoştinţele.b. funcţional. Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. 10 . Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. Potrivit acestuia. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. evaluarea va avea un profund caracter formativ.). notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f.) şi insuficient (i.). urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. bine (b.). competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum.1 Noţiuni generale Evoluţia şcolii româneşti. evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă. de la informativ la formativul operaţional. impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului.

Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare. Este necesar să avem în vedere: 1. Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea. Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. dovedirea competenţelor formate. S1. S4. Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial. ci. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse .Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător. Proiectarea .Obiective cadru Standarde 1. 11 . Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile . 2. Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup . Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta. 2. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. confecţionarea şi evaluarea unor produse simple . S6. 3. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul. S2. a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului. Dezvoltarea simţului practic S5. mai ales. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale . S3. 4. Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază. precum şi itemii necesari probelor de evaluare.

pe care le pot atinge elevii. Organizarea clasei pentru lecţie.anunţarea temei care urmează a fi evaluată. . 2.precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă.conţinutul tematic ce urmează a fi verificat. Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice: a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare. 3. c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor. .care este specificul colectivului de elevi. cum se va proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate.care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară. beneficiind de ea fiecare şcolar).când şi în ce scop se face evaluarea. 4. b)urmăreşte: .alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării. . astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă. . Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape: Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale: 1. etapă care cuprinde: . . În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim: . 12 . Aprecieri asupra desfăşurării activităţii. capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile. .2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare. pe care trebuie să le realizeze elevii. . pentru a demonstra că au atins aceste obiective.3. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate. pe tablă sau pe o coală xeroxată. .explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor.care sunt performanţele minime.aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor. este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse. medii şi superioare. .cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev.cu ce instrumente se realizează evaluarea. la final.activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei). II. . Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta.

Încheierea activităţii. Distribuirea lucrărilor notate. Observarea. 4. 13 .. elevii conştientizează greşelile comise. descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată. 7. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale: Organizarea clasei pentru lecţie. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise.Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate. 3. 6. 8. În urma comentării rezultatelor evaluării. Afişarea descriptorilor de performanţă. 5. 2. câştigă încredere în propriile forţe. îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii. 1. Motivarea calificativului primit. Exerciţii de recuperare prin exersare. conştientizează calificativul primit.

atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte . să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului. operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . hârtia de scris. mai cu seamă . Din hârtie . elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. la coordonarea mişcărilor acestora . sau asprimea suprafeţei . Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ . a importanţei unui asemenea obiect . hârtia pentru desen. creion. treptat. Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ). Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar. hârtia de staniol. culoarea şi alte caracteristici . Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie . densitatea. pentru lucrările din carton . fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . Cu ajutorul acestor unelte foarte simple . demicartonul. asupra utilităţii lui. netezimea. lipici. tăierea pe liniile trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn. Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . cuţitaş . de a desena. Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa. a deprinderilor de a scrie. Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . hârtia ambalaj. de obicei prin simple operaţii manuale . dar.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării . fără să apăsăm. până ce reuşim să pătrundem cartonul. Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. hârtia colorată. cartonul cenuşiu gros. cartonul colorat.1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare . Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie . iar în celălalt inel degetul mijlociu .să fie bine ascuţit . Cunoscând proprietăţile fiecăruia . care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate .CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor . de la stânga la dreapta . grosimea . III.învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv . La 14 . Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt: Foarfecăle obişnuit. elevii pot executa cele mai variate lucrări. copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile. cartonul alb. uneori însă făcând uz de foarfecă . În cazul tăierii cartonului .

sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite. decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte. b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici. Exemple : 1. O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală. acuarelă şi carton. c) pentru înfrumuseţarea clasei . e) în rezolvarea unor scopuri practice .GĂRGĂRIŢA Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie. d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă. Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev. 15 . Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate : a) ca materiale didactice la lecţii. respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator Opţional – năsturei pentru ochi 1.Folosiţi cartonul colorat negru. a camerei de locuit. Materiale necesare : • • • • • • • • Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru. Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . pentru serbările şcolare . regiune etc.

Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii.Nu capsaţi partea de jos a buburuzei. Capsaţi picioarele de cercurile decupate. Decupaţi două cercuri .2. 4. Tăiaţi partea necapsată. 16 . astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor . Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza. 3.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) .

Clei sau lipici ( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . LALELE Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă .) 1. Tăiaţi cojile de ouă în zigzag . 17 . Lăsaţi să se usuce acuarela . 3.şi în apă se introduce cutia cea mică. Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute.2. împiedicând solidificarea. Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul . Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei). Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp cald . Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă . Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. Materiale necesare : • • • • Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere . 2. în care am pus cleiul pisat .

faceţi ochii. Folosind markerul sau creionul . 4.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii .3. Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt . 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm .Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime . Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii. 2.OMIDA (jucărie sau animăluţ ) Materiale necesare : • • • • Hârtie glasată verde Foarfecă Lipici Marker negru Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ ) 1.( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul). 18 .

19 .Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă . folosind-o drept animăluţ. Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii.

REN construit din palme şi tălpi Materiale necesare: • • • • • Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional) 1. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro .Lipim palmele de partea de sus a tălpii . 2.CURCAN 20 . făcute din hârtie colorată. din hârtia portocalie.4. 5. acestea vor constitui coarnele. gura şi ochii . 3. Decupaţi după contur palmele copiilor . După aceea lipim nasul . Acest ren va servi drept decor de Crăciun .

portocalie si galbenă. Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie.Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le . 4. roşie . Creion Foarfecă Lipici Nasturi pentru ochi (opţional) 1. Materiale necesare : • • • • Hârtie maro. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. Lipiţi moţul . Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) . 2. 3. Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului . Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului .construit din palme si tălpi Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie. 21 . portocalie si galbenă . ciocul si ochii pe capul curcanului .

Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie .ANIMĂLUŢE din pungi de hârtie 22 . şoarece . urechile. Resturi de materiale . Materiale necesare: • • • O cupă din cartonul de ouă.6. picioare . Nu este chiar atât de scump . Puteţi face un raccoon. şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi hârtie colorată. păr şi alte părţi ale corpului. picioarele. iepure . dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. pisică . gura. câine . porc . 7. sau broască. Lipici.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi. Panda. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii .GĂZA Această gâză se face din carton de ouă . gură . rămurele. părul. 1.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei 2. Lipiţi-le de cartonul de ouă .

Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) . 23 . Lipiţi ochii . nasul şi urechile pe faţa câinelui. decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi . Le lipiţi pe faţa racconului. tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt). S-a format capul animalului. Tăiaţi o limbă lungă Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca. Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul . Raccoon Tăiaţi două urechi . Lipiţi limba înăuntrul gurii .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe .Materiale necesare : • • • • • Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi Broasca: Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde . ochii şi nasul. Câine Tăiaţi urechile . ochii şi lăbuţele. Lipiţi două mâini şi două fundul pungii lipiţi de gura picioare lungi simetric şi de hârtie . broscuţei. Raccoon . câine sau ursuleţ : Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie . Le lipiţi pe ursuleţ . Ursuleţ Tăiaţi urechile. ochii şi nasul şi limba.

Le lipim pe capul şoarecelui. Lipiţi-le pe iepuraş.Le lipiţi pe capul pisicii. Panda Tăiaţi ochii. Le lăbuţele din hârtie albă . ochii. Şoarece sau Pisică: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră. ochii şi râtul şi lăbuţele. . Porc Ursul Polar Tăiaţi urechile. Am format capul animalului. Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura.Iepure . . Le lipim pe porcuşor. Iepurele Tăiaţi două urechi de culoare roz. Aţi format capul animalului. lipiţi pe ursuleţ. Tăiaţi urechile. nasul lăbuţele şi mustăţile . nasul şi mustăţile . Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe. urechile. Şoarece Tăiaţi urechile. 24 Pisică Tăiaţi urechile. Le lipiţi pe ursuleţ. nasul şi lăbuţele. ochii. Porc sau Urs Polar: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Panda.. ochii.

25 .

8.FELINARE

• • • • •

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA 26

japoneză în miniatură Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă. Materiale necesare : • O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . • Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . • Carton de ouă . • Lipici • Foarfecă • Marker sau creion

Prundiş 1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

27

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ 28

cu Floarea –Soarelui Materiale necesare: • • • • • • • • • • 8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde . BUBURUZA 29 . clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă. pânză apretată etc. 11.Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv . Lipici ( adeziv. Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) . sfoară etc. Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce . ) Instrucţiuni : Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei .

lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu . Desenaţi ochii cu alb .Spălaţi bine coaja de nucă . 12.Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine . apoi o coloraţi cu negru . CUIBUL 30 . 2.roşie şi albă lipici foarfecă Instrucţiuni : 1. făcându-i capul şi buline negre pe spate . Lipiţi baza de corpul buburuzei .Materiale necesare: • • • • • 1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră .

FLOARE 31 . 4.păsărilor Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă . Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii .Din bucata de sac faceţi cuibul . 2. Iar pe margini coaseţi beţişoarele .de asemenea şi îi coloraţi. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă . Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii . Materiale necesare: • • • • • o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele beţişoare foarfecă Instrucţiuni : 1. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor). 13. 3.

FLUTURAŞ din palme Materiale necesare: 32 . Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos . Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture . Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină. Materiale necesare: • • • • • nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde Instrucţiuni : 1.Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor . 3. 2. 14.Aceasta va forma tulpina florii.

Decupaţi-le! 2. in total şase. 33 . capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional) Beţişoare cu gămălie 1. Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate .Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval . Acestea vor fi aripile fluturaşului.• • • • • • • Coli colorate Creion Foarfecă Lipici . si un cerculeţ la unul din capete ).

34 . Acestea vor constitui antenele fluturaşului.Lipiţi beţişoarele . Decoraţi penele cu creionul. 5. Degetele vor fi în exterior . 4. Lipiţi nasturii care vor constitui ochii . Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa .Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului .Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului.3..

15. Lipiţi în cerc palmele . Decupaţi 10 palme din hârtia colorată . 2. FLOARE Materiale necesare: Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor . • • • • Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator ) 1. Degetele vor constitui petalele florii. 35 . degetele rămânând în afara cercului .

36 . Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului . 5.6. Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii .

GHIRLANDĂ Faceţi o ghirlandă . 17. fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie ) Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici. 3. Decupaţi-o ! Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă . astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin .Construiţi conturul palmei pe hârtia verde . 2. CROCODILUL 37 .Lipiţi pe ghirlanda formată .16. I maginaţia copiilor de Crăciun 1.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă . folosind ca şablon palma .

Materiale necesare : • • • O coala de hârtie verde Creion Foarfecă 1. îndoitura va fi spatele crocodilului. Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior . 5. 4. 3. două picioare . Desfaceţi hârtia . Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui . 2. Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. Desenaţi un corp lung. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime. Desenează o gura . 38 . Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde .Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi . o tai zimţată si un ochi crocodilului .

CAȚELUŞUL O felicitare pentru iubitorii de câini.18. Materiale necesare : • • • • Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional) 1. obţinând un triunghi . 39 . 2. Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui . Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală .dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii. 3. Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării.

40 . 4. 2. ochii si gura . Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică. Lipiţi-le pe tub . Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce . 5. Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe . Puneţi căciulitele pe tub . COLINDĂTORII Materiale necesare : • • • • • • • • • 3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru lipici Îndrumări : 1. 6.19. Decupaţi fata . 3. Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica .

fiecare parte având 2. Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi .20. 1"x1" 1coala de hârtie maro . 21.5" 2 triunghiuri . markere si/sau creioane Lipici Instrucţiuni : 1.5"x2" 2 triunghiuri . CASTELUL PRINTESEI 41 . fiecare parte având 1.5" 4 pătrate . 2. 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 2"x6" 2 dreptunghiuri . 2"x3" 2 dreptunghiuri . Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie . CASTELUL Materiale necesare : • • • • • • 1 coala de hârtie . 1"x2" Acuarele. Lipiţi figurile geometrice . 11"x17" 1 coala de culoare gri 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine: 1 dreptunghi 5"x6" 2 dreptunghiuri . 1. 3.

5"x2" 4 triunghiuri .5" 1coala de hârtie purpurie .5"x. 1. . Lipici 42 .5" 4 pătrate . 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri .5"x3" Acuarele . 1"x2" 1dreptunghi . 11"x17" 1 o coala de hârtie roz 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi .fiecare parte 1. 4"x6" 2 dreptunghiuri .5"x6" 2dreptunghiuri .Materiale necesare : • • • • • • 1 o coala de hârtie . 1. 1. markere / creioane Sclipici etc.

Coif Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton . nasturii . tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi . penele . Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme . firul tors . sclipiciul etc.Desenaţi o formă de coif pe demicarton .pene .22. 3. nasturi . 23. după mărimea capului . Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări .Capsati cele două parţi obţinute . Materiale necesare : • • • • • • O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată . 1. fir tors . carnaval etc. COIF în formă de pisică 43 . 2.

mustăţi si guriţă Creion alb. Toate acestea se lipesc pe fata pisicii . Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. năsucul . Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton . Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale .Materiale necesare: • • • • • • 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare . Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) . Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii) 3. 2. una mica ) . guriţa şi interiorul urechilor roz . Faceţi ochii galbeni . Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase . năsuc. câteva mustăţi albe . negru Foarfecă Capsator Lipici 1. Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb. 44 .

jos . 7. 45 . Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare ) 8. Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi . aceasta va fi coada pisicii . Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi .Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată . Lipiţi capul în vârful coifului . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi . 6. 5.4. Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) .

Faceţi codita mai groasă . Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri. UN ŞIRAG din frunze Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa . ) Creioane colorate.24. 1. markere Foarfecă Lipici . bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna . roşie etc. 46 . Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . galbenă . • • • • • Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie .

formând un dreptunghi. pe lungime.Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . Materiale necesare: • • • • • • O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale .2. 47 . Dreptunghiul îl împăturiţi în patru. 25. Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme . 3. Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul. în formă de "W" . BROSCUŢA Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie .lipindu-le . Tăiaţi frunza . Îndoiţi codita frunzei . Acest "W" va fi broscuţa . Gura broscuţei se mişcă .

26. Tăiaţi din panglica roşie . ARBORELE GENEALOGIC Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare . făcând un simplu arbore genealogic . o limba lungă şi o lipiţi .Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ). Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . Materiale necesare : • • • • • • • • O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină Lipici 48 .

si bunicii la al treilea nivel din partea de jos . părinţi . 3. Tăiaţi mai multe frunze pentru fraţi. 2.Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză .bunici etc. 4. Generaţia copilului în vârf. Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii . Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze .Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective . părinţii la nivelul al doilea. Legaţi frunzele de ramurile copacului . Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . 49 . Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze.1. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză . Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă. Puneţi plastilina în pahar . Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde .

JUCARIA DRAGON Leul dansator Materiale necesare : • • • • • • Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici . Îndoiţi în formă de evantai . dreptunghiurile obţinute . 50 .27. 3. Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene. Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie . Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri . scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene 1. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Lipiţi cele două bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului . Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. 4. 2.

28. Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii. Primele patru planete au orbitele aproape de soare . Locul de intersecţie va fi centrul cercului . Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare . 2. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. Neptun şi Pluto . Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga.5. Marte. • Hârtie colorată • Foarfecă • Perforator • Sfoară • Culori.unde va fi poziţionat soarele. Jupiter. 6. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă . 51 . Uranus. Saturn. markere • Compas 1. Venus. Pământ. SISTEMUL SOLAR Acesta este un model de sistem solar . reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur. Materiale necesare: • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm..

Soarele îl vom face mai mare . 4. Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos. Saturn. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan. iar celelalte planete şi mai mici . Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate . Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele . 5. fiecare planetă va atârna prin găurile date. Jupiter . Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton .3. apoi Pământ şi aşa mai departe ). Scrieţi numele fiecărei planete pe spate. apoi Venus. 52 .Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ). După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită.

după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună .. 29. Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar).Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi ! Acestea vor fi frunzele. roşu. legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului . POMUL RECUNOŞTINŢEI Materiale necesare : • Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu. galben. Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne .6. 53 . verde şi altele ) • Culori sau markere • Foarfecă • Lipici sau glue stick (lipici solid) 1. maro.

2. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate.Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală . Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile . După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom . 54 . 3. 4.

2.galben. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R.30. verde. 1.I. violet O bucata mare de hârtie/carton incolor Foarfecă Creion Lipici 1. orange. albastru.O. 55 .G. CURCUBEU din palme • • • • • • Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu.A. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele. 3.V. Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme.V. F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.

56 . întindeţi 2. Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei.31. Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă . pentru a-l decora Lăsaţi lipiciul să se usuce . Îndoiţi agrafa în forma de V . OM DE ZĂPADĂ Materiale necesare: • Lipici • Agrafe de birou • Hârtie pergament • Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie • Perforator (pentru ochi şi butoniere) • Foarfecă • Opţional nasturi pentru ochi • 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) • Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat) Pe hârtia de pergament. Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament.3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă . lipiciul devine transparent . iar de ea prindeţi agrafa. După ce se usucă.

Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie. markere sau acuarele Foarfecă Scotch 1. BRĂDUŢ Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. Materiale necesare: Hârtie de culoare verde Culori. 2.32. 4. 57 . Desenaţi jumătate de brăduţ. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul. 3. Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici. Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou.

6.pentru ornament. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru . Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa. Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . câteva conuri. Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel. Desenaţi . 58 .5.

Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . 59 . STEA DE MARE colier Materiale necesare : • lipici alb • scobitore • hârtie abrazivă • nisip sau sclipici • agrafa . Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici . Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei. Lăsaţi să se usuce bine.33. 1. Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. 2. Excesul de nisip se scutură uşor. aţă.

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier 60 .

O bucată va fi în partea exterioară .34. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate . FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA Materiale necesare:: Hârtie glasata de diferite culori Foarfecă Lipici Markere. 2.cealaltă va fi în interiorul felicitării. 61 . apropiată de mijlocul îndoiturii. culori 1. Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală.

6. tulpini şi frunze. din hârtie . Decupaţi nişte floricele .3. Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza. decoraţi-le cu markere / culori. Desfaceţi felicitarea . Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa . 4. 62 . 5. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază.

aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini. Scrieţi un mesaj pe felicitare. markere. panglici 1. acuarele • Foarfecă • Lipici • Opţional .sclipici. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2.7.5 cm spre margine) 63 . Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele . Materiale necesare: • Un carto în formă de cerc • Hârtie colorată / creponată • Culori. 35. CORONIŢĂ DIN FLORI Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate.

pentru diferite ocazii . Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia). 64 . Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului . Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe. 5.2. Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde. 3. Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie. 4. O lăsaţi să se usuce.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie . decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie.

Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ).sclipici 1. 65 . 3. PORUMBELUL PĂCII Materiale necesare: Demicarton Hârtie normală Foarfecă Creion Sfoară Capsator Opţional: marker. lipici.36. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton. Tăiaţi hârtia normală în jumătate . 2. Pliaţi foaia ca un evantai.

37. creioane 1. 5. Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături . Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi. prindeţi-le cu capsatorul. Capsaţi capetele cozii împreună . Desenaţi un ciorap pe cartonul maro . 66 .CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE Materiale necesare : • Carton moro sau blăniţă maro • Creion • Foarfecă • Lipici • Perforator • Fir tors • Markere.Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model. Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici .

CORT. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia . 38. La capătul firului faceţi un nod. Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului. Introduceţi firul tors prin găuri.2. COLIBA INDIANA 67 . 4. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului). 3.

Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.Materiale necesare : • 4 rămurele drepte ( ~30 cm. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica.) • Fir sau panglică • O pungă mare de hârtie maro • Foarfecă • Creion • Culori. acuarele sau markere • Capsator 1. 2. lăsând cca. Nu legaţi crenguţele prea strâns . 68 . 3 cm de sus.

Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se. Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi. Desfaceţi punga de hârtie . 7. Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur. Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele.3. Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. 69 . Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare . După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile. 5. 6. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul .Pe una din laturi decupaţi o uşă . Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul. 4.

ceva de amestecat • Tempera verde • Pensulă • Panglici verzi • Lipici • Marker negru 70 .8. Astfel aţi obţinut un cort minunat ! CARACATIŢA Materiale necesare: • Un balon rotund • Ziar • Făină şi apă • Un castron . Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii. 9. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) . Puneţi crenguţele în cortul de hârtie .

Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată. Apoi lipiţi-le de baza balonului.1. Faceţi un lipici din făină şi apă.obţinut din fâşii . lungime. până când amestecul este subţire. 4. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce . 6. Lăsaţi balonul să se usuce complet. 5. Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină . 2. 3. 71 . După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii. Umflaţi baloane pentru fiecare elev . Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev. Tăiaţi ziarul fâşii . Coloraţi balonul . în verde.

1967. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică . 5. 3.Micii meşteri mari .Bucureşti.1998. Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului.Bucureşti . 72 . Editura Ion Creangă . FLORIAN DIŢULEASA .. Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti . 2…………………….Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV.Ministerul Educaţiei şi Cercetării.a IV-a. primar .2001.Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti .gimnaziu . Consiliul Naţional pentru Curriculum .BIBLIOGRAFIE 1. Programa şcolară pentru clasele I . facem singuri jucării.Caiet de abilităţi practice . Edituira… . ION ŞERDEANU. 2003.Bucureşti . Consiliul Naţional pentru Curriculum .. 1977 4. ANAMARIA SMIGELSCHI. 6.

1. Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”………………… CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II.3 Exemple…………………………….2. 73 .CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………… CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV I.1 Lucrări din hârtie şi carton ………………………… III. Noţiuni generale …………………………………………… I..1Noţiuni generale …………………………………… II.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice………………………… CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice…… III.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.