P. 1
Cartea de abilitati practice

Cartea de abilitati practice

|Views: 4,879|Likes:
Published by zsoltk33

More info:

Published by: zsoltk33 on Feb 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.GĂRGĂRIŢA
  • 2. LALELE
  • 3.OMIDA
  • 4.REN construit din palme şi tălpi
  • 6.GĂZA
  • 7.ANIMĂLUŢE
  • 8.FELINARE
  • 10.RAMĂ PENTRU POZĂ
  • 14. FLUTURAŞ din palme
  • 15. FLOARE
  • 16. GHIRLANDĂ
  • 17. CROCODILUL
  • 18. CAELUŞUL
  • 19. COLINDĂTORII
  • 20. CASTELUL
  • 21. CASTELUL PRINTESEI
  • 22. Coif
  • 24. UN ŞIRAG din frunze
  • 25. BROSCUŢA
  • 26. ARBORELE GENEALOGIC
  • 27. JUCARIA DRAGON Leul dansator
  • 28. SISTEMUL SOLAR
  • 29. POMUL RECUNOŞTINŢEI
  • 30. CURCUBEU din palme
  • 31. OM DE ZĂPADĂ
  • 32. BRĂDUŢ
  • 33. STEA DE MARE colier
  • 34. FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA
  • 35. CORONIŢĂ DIN FLORI
  • 36. PORUMBELUL PĂCII
  • 37.CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE
  • 38. CORT, COLIBA INDIANA

ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1

CUVÂNT

ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi : 1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2

CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie. Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ . Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici: - este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ; - este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora , - este preponderent intuitiv şi formativ. Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”. I.2.Proiectarea didactică Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim: a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare 3

v a r ia n te Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său.) evaluarea performanţelor. în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje. Din punct de vedere teoretic. proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru. portofolii). Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare. c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut . el reprezentând latura teoretică. accidental. demersurile pedagogice dobândesc eficienţă.) tematic. în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment. Deci. prin intermediul proiectului. de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial. 3. d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei . Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse. 2.) semestrial. în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar. Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului. Din această perspectivă.) anual. un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii. Proiectul didactic se dimensionează astfel: a. c.) stabilirea strategiilor didactice. să 4 . din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor.) definirea clară a obiectivelor. d. ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice . Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică.b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale . Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat. prin acţiunea ca atare. b. miniexpoziţii tematice. făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului.) curent. Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării: conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului. în acest fel ei se obişnuiesc să judece. Din punct de vedere practic. învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare. P r o ie c te d id a c tic e . proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul. una din condiţiile determinante este proiectarea . detaliu fără semnificaţie. 4.

5 . dar se descoperă şi lacunele. fie alegând o temă asemănătoare. fie repetând tema. Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări. să compare. să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă. putem interveni la timp. dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi.lucreze gândind în imagini vizuale artistice. în felul acesta.

1 Conţinuturi Grupate după diferite criterii: formă. mărime.2. este necesar să fie parcurse etapele : . fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă . Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate .1. 2.stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare .asamblare în compoziţii sau jucării Nr.2.1oră /săptămână Nr.lipire pe suport .împărţirea în unităţi de învăţare. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar .2. Nr. Tehnici de lucru : 6 11 18-28 .c rt.îndoire şi pliere .2.1.2. ore 10 Săpt 8-17 Obs 1. .2.3. 1. 4. 1 Materiale din natură Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.3.1oră /săptămână Nr. 2. 4. În elaborarea planificării calendaristice . 1 Hârtia 2. .vopsire .decupare . 2.1.1 Conţinuturi Caracteristicile hârtiei Tehnici de lucru : . 1. 3. ore 8 Săpt 15-22 Obs 2 Materiale combinate 1. 2.1. 1.2.lipire pe suport .realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi.rupere pe contur Evaluare sumativă.1.tăiere . . 3. Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare . Tehnici de lucru: . Planificare calendaristică orientativă – secvenţe Exemplul 1 Clasa I . de învăţare de referinţă 1.alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.c Unitatea Obiective rt.3. 3. 3.2.rupere liberă . culoare. 2.Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum . 2. .1.2.2.1 2. 4. materiale diverse ) 7 23-29 Exemplul 2 Clasa a II-a .

2. 2.3.1. ace.2. materiale .2.c Unitatea Obiective rt.1.1 .1. Cusături utilitare . 2. elasticitate. 2. de învăţare de referinţă 1.1 Conţinuturi Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice) Nr. 3. aţă. 2.a .2. 4.2. 4. instrumente şi materiale ( masa de lucru .2. 4.1. 3.2.ţesere cu benzi de hârtie . 2.1. 1 Compoziţii cu 3. ore 8 Săpt 7-14 Obs 2 Fire şi textile materiale 1.rupere şi mototolire . foarfecă.punctul de tighel .1 materiale din natură Conţinuturi Aranjamente florale Compoziţii după natură Compoziţii decorative Evaluare sumativă Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere .coaserea nasturilor . degetar) 7 18-27 .tehnica peticitului. 3. Nr.2 Hârtia 2.1. 1.2. de învăţare de referinţă 1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia 1. citirea tiparului ).2.1 Materiale textile :tehnici de 10 lucru (luarea măsurilor . ore 7 Săpt 11-17 Obs 2 Fire şi materiale textile 12.1.2. Evaluare sumativă.însăilatul . comportare la ardere etc.lipire pe suport . 3. 4.confecţionare de jucării Evaluare sumativă.1 oră /săptămână Nr. 3.trasare după şablon . tipare. 2. Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămână Nr.1.decupare după conturul trasat . 3. 4.c Unitatea Obiective rt. 3.1 11 18-28 Exemplul 4 Clasa a IV.

1 2. învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică . Activitate Probă . .se finalizează prin evaluare.R. „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea – Soarelui”etc.1 • • Activităţi de învăţare identificarea hârtiei dintrun grup de materiale date. Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I . Lalele”. asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. „Evantaiul”.Îndoire şi pliere . Activitate individuală Coli colorate.2 • Observare sistematică a elevilor • Tehnici de lucru: . Observarea unor compoziţii .este unitară din punct de vedere tematic. capsator. decuparea după contur . „Fluturaş din palme „.determină formarea la elevi a unui comportament specific . Evaluare sumativă. lipici . . Evaluare Probă practică • 1. observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie. trasarea conturului după tipar. năsturei. markere sau creioane.tablou – „Anotimpurile”. Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare . pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru. (şablon). Jocuri de descoperire a 8 Resurse Activitate frontală.Lipire pe suport 2. Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă . Foarfecă.se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp . 1.carton.2 • • Activitate frontală. care are caracteristicile: . activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”. beţişoare de îngheţată . .. Conţinuturi -detalieriCaracteristicile hârtiei O. În acest mod .1 1. peisaje .Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material.

capsator. markere sau creioane. Foarfecă. individuală practică Coli colorate. în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate ..2 4.carton.Rupere pe contur 3. 9 ..1 3. Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate. Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat . Exprimarea orală . autoevaluare năsturei.Tăiere . beţişoare de îngheţată .Rupere liberă . lipici .1 • • • etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare.

urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. precum şi idealul şcolii româneşti.). 10 . de la informativ la formativul operaţional. suficient (s. funcţional. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum. În învăţământul primar. Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. Potrivit acestuia.1 Noţiuni generale Evoluţia şcolii româneşti.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. Procesul de învăţământ este un proces formativ. evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă.). impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului. Ele vizează cunoştinţele. evaluarea va avea un profund caracter formativ. notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.) şi insuficient (i. bine (b.b.). Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou.

S4. precum şi itemii necesari probelor de evaluare. Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. 4. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile . 11 . 2. S6. dovedirea competenţelor formate. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul.Obiective cadru Standarde 1. a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului. Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta. selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare. S3. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător. S2. mai ales. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale . Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. Proiectarea . Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple. Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse . Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. Dezvoltarea simţului practic S5. Este necesar să avem în vedere: 1. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea. ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. 3. Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. 2. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă. Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup . confecţionarea şi evaluarea unor produse simple . ci. S1.

cum se va proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate.care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară. Organizarea clasei pentru lecţie. c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor. Aprecieri asupra desfăşurării activităţii. Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice: a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare. capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor. beneficiind de ea fiecare şcolar). . etapă care cuprinde: . . 3. 2. la final. .anunţarea temei care urmează a fi evaluată. În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim: . 12 .cu ce instrumente se realizează evaluarea.3. astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta. Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape: Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale: 1. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi.cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev. b)urmăreşte: . pentru a demonstra că au atins aceste obiective.aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor.2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare. . . pe tablă sau pe o coală xeroxată. .activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei). . 4.când şi în ce scop se face evaluarea.care sunt performanţele minime. este prevăzută o oră de evaluare sumativă.care este specificul colectivului de elevi.alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării. pe care le pot atinge elevii. II. medii şi superioare. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse.conţinutul tematic ce urmează a fi verificat. . pe care trebuie să le realizeze elevii. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate.precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă. . .

6. Încheierea activităţii. descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora. 1. 5. Exerciţii de recuperare prin exersare. 2. Motivarea calificativului primit. Observarea. 8. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise. elevii conştientizează greşelile comise.. conştientizează calificativul primit.Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate. Distribuirea lucrărilor notate. Afişarea descriptorilor de performanţă. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale: Organizarea clasei pentru lecţie. câştigă încredere în propriile forţe. 7. În urma comentării rezultatelor evaluării. îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii. 13 . 3. 4.

hârtia de staniol. III. Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ). cuţitaş . de a desena. iar în celălalt inel degetul mijlociu . asupra utilităţii lui. a deprinderilor de a scrie. Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ . densitatea. să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului.atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte . mai cu seamă . Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie . La 14 . În cazul tăierii cartonului . fără să apăsăm. elevii pot executa cele mai variate lucrări. dar. demicartonul. de la stânga la dreapta . Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. lipici. Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa. operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . creion. până ce reuşim să pătrundem cartonul.1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare .învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv .2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării . uneori însă făcând uz de foarfecă . pentru lucrările din carton . hârtia colorată. hârtia pentru desen.CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. la coordonarea mişcărilor acestora . cartonul colorat. cartonul cenuşiu gros. cartonul alb. elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt: Foarfecăle obişnuit. culoarea şi alte caracteristici . tăierea pe liniile trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn. de obicei prin simple operaţii manuale . Cu ajutorul acestor unelte foarte simple . copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile. Cunoscând proprietăţile fiecăruia . Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate . Din hârtie . treptat. Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor .să fie bine ascuţit . Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . grosimea . a importanţei unui asemenea obiect . netezimea. Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie . sau asprimea suprafeţei . hârtia de scris. hârtia ambalaj. Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar.

pentru serbările şcolare . c) pentru înfrumuseţarea clasei . decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte.sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite.Folosiţi cartonul colorat negru. a camerei de locuit. 15 . respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator Opţional – năsturei pentru ochi 1. acuarelă şi carton. d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă. Materiale necesare : • • • • • • • • Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru. Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev. Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici.GĂRGĂRIŢA Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie. Exemple : 1. e) în rezolvarea unor scopuri practice . regiune etc. Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate : a) ca materiale didactice la lecţii. O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală.

Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza.2. astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor . Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii. Decupaţi două cercuri . 4.Nu capsaţi partea de jos a buburuzei. 3. 16 .Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) . Tăiaţi partea necapsată. Capsaţi picioarele de cercurile decupate.

Materiale necesare : • • • • Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere .) 1. 17 . LALELE Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă . Lăsaţi să se usuce acuarela . Clei sau lipici ( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) . Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei). Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp cald . Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. împiedicând solidificarea. în care am pus cleiul pisat .şi în apă se introduce cutia cea mică. 3. Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute. Tăiaţi cojile de ouă în zigzag . 2. Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă .2.

18 . 4.( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul). Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt .OMIDA (jucărie sau animăluţ ) Materiale necesare : • • • • Hârtie glasată verde Foarfecă Lipici Marker negru Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ ) 1. 2. Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii . Folosind markerul sau creionul .Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime . 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm . faceţi ochii.3.

folosind-o drept animăluţ.Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă . 19 . Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii.

acestea vor constitui coarnele. 5. gura şi ochii . 2. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro . Decupaţi după contur palmele copiilor . 3. Acest ren va servi drept decor de Crăciun .CURCAN 20 .4. făcute din hârtie colorată. din hârtia portocalie. După aceea lipim nasul .REN construit din palme şi tălpi Materiale necesare: • • • • • Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional) 1.Lipim palmele de partea de sus a tălpii .

Materiale necesare : • • • • Hârtie maro. Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului . 3. Creion Foarfecă Lipici Nasturi pentru ochi (opţional) 1. Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului .Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le . Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) . portocalie si galbenă . Lipiţi moţul . Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie. portocalie si galbenă. 4. ciocul si ochii pe capul curcanului . 21 . Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. 2.construit din palme si tălpi Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie. roşie .

dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. iepure . Resturi de materiale .GĂZA Această gâză se face din carton de ouă . 1. porc . părul.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi. gura. şoarece . câine .6. rămurele.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei 2. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii . picioarele. Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie . Panda. pisică . păr şi alte părţi ale corpului. sau broască.ANIMĂLUŢE din pungi de hârtie 22 . Materiale necesare: • • • O cupă din cartonul de ouă. gură . Puteţi face un raccoon. şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi hârtie colorată. urechile. Lipici. Nu este chiar atât de scump . 7. Lipiţi-le de cartonul de ouă . picioare .

ochii şi lăbuţele. Lipiţi ochii . Lipiţi două mâini şi două fundul pungii lipiţi de gura picioare lungi simetric şi de hârtie . Tăiaţi o limbă lungă Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca. Le lipiţi pe faţa racconului. Raccoon . ochii şi nasul. Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) . Lipiţi limba înăuntrul gurii . Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul . ochii şi nasul şi limba. broscuţei. Le lipiţi pe ursuleţ . Câine Tăiaţi urechile . tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt). S-a format capul animalului. decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi . Ursuleţ Tăiaţi urechile. Raccoon Tăiaţi două urechi . nasul şi urechile pe faţa câinelui.Materiale necesare : • • • • • Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi Broasca: Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde . 23 . câine sau ursuleţ : Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe .

Panda Tăiaţi ochii. Şoarece Tăiaţi urechile. Iepurele Tăiaţi două urechi de culoare roz. 24 Pisică Tăiaţi urechile. ochii. urechile. ochii şi râtul şi lăbuţele. Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe.Le lipiţi pe capul pisicii. Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura. Şoarece sau Pisică: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. . Porc sau Urs Polar: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. lipiţi pe ursuleţ. ochii. Le lipiţi pe ursuleţ. Le lăbuţele din hârtie albă . Porc Ursul Polar Tăiaţi urechile.Iepure . nasul lăbuţele şi mustăţile . nasul şi mustăţile . Le lipim pe porcuşor. ochii. nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră. nasul şi lăbuţele. . Tăiaţi urechile. Aţi format capul animalului. Panda. Lipiţi-le pe iepuraş. Am format capul animalului. Le lipim pe capul şoarecelui..

25 .

8.FELINARE

• • • • •

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA 26

japoneză în miniatură Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă. Materiale necesare : • O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . • Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . • Carton de ouă . • Lipici • Foarfecă • Marker sau creion

Prundiş 1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

27

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ 28

pânză apretată etc.cu Floarea –Soarelui Materiale necesare: • • • • • • • • • • 8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde . Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) . Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . 11. BUBURUZA 29 . clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă. Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce .Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv . Lipici ( adeziv. ) Instrucţiuni : Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . sfoară etc.

lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu .Materiale necesare: • • • • • 1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră . Desenaţi ochii cu alb .Spălaţi bine coaja de nucă . făcându-i capul şi buline negre pe spate . CUIBUL 30 . 12. apoi o coloraţi cu negru .Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine . 2. Lipiţi baza de corpul buburuzei .roşie şi albă lipici foarfecă Instrucţiuni : 1.

Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă . Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii .Din bucata de sac faceţi cuibul . 2. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor).păsărilor Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă .de asemenea şi îi coloraţi. 3. 13. 4. FLOARE 31 . Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii . Iar pe margini coaseţi beţişoarele . Materiale necesare: • • • • • o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele beţişoare foarfecă Instrucţiuni : 1.

Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor . Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture . 3. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină. FLUTURAŞ din palme Materiale necesare: 32 . Materiale necesare: • • • • • nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde Instrucţiuni : 1. Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos . 14. 2.Aceasta va forma tulpina florii.

Acestea vor fi aripile fluturaşului.Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval . in total şase. Decupaţi-le! 2. Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate . capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional) Beţişoare cu gămălie 1. 33 . si un cerculeţ la unul din capete ).• • • • • • • Coli colorate Creion Foarfecă Lipici .

Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului . 4.Lipiţi beţişoarele . 34 .3.Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului. 5. Decoraţi penele cu creionul. Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa . Degetele vor fi în exterior . Lipiţi nasturii care vor constitui ochii . Acestea vor constitui antenele fluturaşului..

2. FLOARE Materiale necesare: Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor . Decupaţi 10 palme din hârtia colorată . degetele rămânând în afara cercului . Lipiţi în cerc palmele . 35 . • • • • Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator ) 1.15. Degetele vor constitui petalele florii.

Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului . 5. Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii .6. 36 .

GHIRLANDĂ Faceţi o ghirlandă .Lipiţi pe ghirlanda formată .Construiţi conturul palmei pe hârtia verde . 17.16. CROCODILUL 37 .Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă . astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin . I maginaţia copiilor de Crăciun 1. Decupaţi-o ! Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă . folosind ca şablon palma . 3. fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie ) Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici. 2.

Desenaţi un corp lung. 38 . 4. Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. o tai zimţată si un ochi crocodilului . Materiale necesare : • • • O coala de hârtie verde Creion Foarfecă 1. Desenează o gura . două picioare . Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior . 3. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui . Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi . 5. 2. Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde . Desfaceţi hârtia .Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. îndoitura va fi spatele crocodilului. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime.

dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . obţinând un triunghi .18. Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală . 2. 3. 39 . Materiale necesare : • • • • Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional) 1. CAȚELUŞUL O felicitare pentru iubitorii de câini. Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui . Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii.

4. COLINDĂTORII Materiale necesare : • • • • • • • • • 3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru lipici Îndrumări : 1. 6. Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica .19. 3. Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică. 2. Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce . Puneţi căciulitele pe tub . 5. Lipiţi-le pe tub . Decupaţi fata . ochii si gura . 40 . Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe .

fiecare parte având 2. 1"x1" 1coala de hârtie maro . 1. Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .5"x2" 2 triunghiuri . 2"x6" 2 dreptunghiuri . 1"x2" Acuarele. 3. fiecare parte având 1. 2. 11"x17" 1 coala de culoare gri 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine: 1 dreptunghi 5"x6" 2 dreptunghiuri . Lipiţi figurile geometrice . 2"x3" 2 dreptunghiuri . CASTELUL PRINTESEI 41 . Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi . markere si/sau creioane Lipici Instrucţiuni : 1. 21.20. 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . CASTELUL Materiale necesare : • • • • • • 1 coala de hârtie .5" 4 pătrate .5" 2 triunghiuri .

1.5"x. 1. .Materiale necesare : • • • • • • 1 o coala de hârtie .5" 4 pătrate .fiecare parte 1. markere / creioane Sclipici etc. 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri . Lipici 42 .5" 1coala de hârtie purpurie . 4"x6" 2 dreptunghiuri .5"x2" 4 triunghiuri . 1"x2" 1dreptunghi . 11"x17" 1 o coala de hârtie roz 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 1.5"x3" Acuarele .5"x6" 2dreptunghiuri .

nasturii . carnaval etc. 3.22.pene . după mărimea capului . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme . firul tors . penele .Capsati cele două parţi obţinute . Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere . 2. fir tors .Desenaţi o formă de coif pe demicarton . tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi . Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări . 1. Materiale necesare : • • • • • • O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată . COIF în formă de pisică 43 . nasturi . sclipiciul etc. 23. Coif Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton .

Faceţi ochii galbeni . Toate acestea se lipesc pe fata pisicii . 44 . roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) . guriţa şi interiorul urechilor roz . năsucul . mustăţi si guriţă Creion alb. Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase . Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii) 3. negru Foarfecă Capsator Lipici 1. una mica ) . 2. Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale . Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. câteva mustăţi albe . năsuc.Materiale necesare: • • • • • • 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare . Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton . Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb.

Lipiţi capul în vârful coifului . 5. Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi . 7.4. 6. jos . Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi . 45 . Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare ) 8. Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi .Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată . aceasta va fi coada pisicii . Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) .

Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri. UN ŞIRAG din frunze Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa . Faceţi codita mai groasă . ) Creioane colorate. bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna . 46 . galbenă . 1. markere Foarfecă Lipici .24. roşie etc. • • • • • Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie . Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie .

lipindu-le . Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme . Materiale necesare: • • • • • • O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale .Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . BROSCUŢA Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . 47 . Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul. formând un dreptunghi. în formă de "W" . Gura broscuţei se mişcă .2. Acest "W" va fi broscuţa . 3. pe lungime. Dreptunghiul îl împăturiţi în patru. 25. Tăiaţi frunza . Îndoiţi codita frunzei .

Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . Tăiaţi din panglica roşie . ARBORELE GENEALOGIC Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare . făcând un simplu arbore genealogic . o limba lungă şi o lipiţi .Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ). 26. Materiale necesare : • • • • • • • • O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină Lipici 48 .

bunici etc. Generaţia copilului în vârf. 49 . Puneţi plastilina în pahar .1.Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective . Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . 4.Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză . Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze . 3. părinţi . 2. Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii . si bunicii la al treilea nivel din partea de jos . părinţii la nivelul al doilea. Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză . Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde . Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze. Legaţi frunzele de ramurile copacului . Tăiaţi mai multe frunze pentru fraţi.

Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri . 3. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Lipiţi cele două bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului . Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie . scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene 1. 2. Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene. JUCARIA DRAGON Leul dansator Materiale necesare : • • • • • • Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici . Îndoiţi în formă de evantai . Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. 50 .27. dreptunghiurile obţinute . 4.

28. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. Venus. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă . Marte. 2. Jupiter. Saturn. Neptun şi Pluto . Locul de intersecţie va fi centrul cercului . reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur. • Hârtie colorată • Foarfecă • Perforator • Sfoară • Culori. markere • Compas 1. Primele patru planete au orbitele aproape de soare . Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii. Materiale necesare: • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm. Pământ.unde va fi poziţionat soarele. SISTEMUL SOLAR Acesta este un model de sistem solar ..5. 6. 51 . Uranus. Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare .

Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton . Saturn. Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele . fiecare planetă va atârna prin găurile date. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur. Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos. potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan. 52 . apoi Pământ şi aşa mai departe ). iar celelalte planete şi mai mici . 4.Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ). Jupiter . Soarele îl vom face mai mare . apoi Venus. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . 5.3. Scrieţi numele fiecărei planete pe spate. Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate . După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită.

după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună ..6. maro.Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi ! Acestea vor fi frunzele. legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului . 53 . galben. verde şi altele ) • Culori sau markere • Foarfecă • Lipici sau glue stick (lipici solid) 1. POMUL RECUNOŞTINŢEI Materiale necesare : • Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu. Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar). 29. Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar. roşu. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne .

După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom . 4. 3.Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală .2. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate. Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile . 54 .

orange.I.V.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele. albastru.A. 2.30.O. 1. 55 . 3. F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R.V. Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme.galben. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie. violet O bucata mare de hârtie/carton incolor Foarfecă Creion Lipici 1. verde. CURCUBEU din palme • • • • • • Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu.G.

Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament. întindeţi 2. 56 . Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă . Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă . iar de ea prindeţi agrafa. Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei. lipiciul devine transparent . OM DE ZĂPADĂ Materiale necesare: • Lipici • Agrafe de birou • Hârtie pergament • Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie • Perforator (pentru ochi şi butoniere) • Foarfecă • Opţional nasturi pentru ochi • 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) • Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat) Pe hârtia de pergament.3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. După ce se usucă. Îndoiţi agrafa în forma de V . pentru a-l decora Lăsaţi lipiciul să se usuce .31.

Materiale necesare: Hârtie de culoare verde Culori. Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul. 3. 2. 4. markere sau acuarele Foarfecă Scotch 1. BRĂDUŢ Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. 57 . Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou. Desenaţi jumătate de brăduţ.32.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie.

58 . câteva conuri. Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel. Desenaţi . Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa.5. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru . Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . 6.pentru ornament.

Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici . Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . 2. STEA DE MARE colier Materiale necesare : • lipici alb • scobitore • hârtie abrazivă • nisip sau sclipici • agrafa . aţă. Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei. 1.33. Lăsaţi să se usuce bine. Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. Excesul de nisip se scutură uşor. 59 .

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier 60 .

2.cealaltă va fi în interiorul felicitării. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate . 61 . Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală. apropiată de mijlocul îndoiturii. O bucată va fi în partea exterioară .34. FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA Materiale necesare:: Hârtie glasata de diferite culori Foarfecă Lipici Markere. culori 1.

Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza. Decupaţi nişte floricele . 4. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa . din hârtie . Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază. Desfaceţi felicitarea . Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea.3. decoraţi-le cu markere / culori. tulpini şi frunze. 5. 6. 62 .

acuarele • Foarfecă • Lipici • Opţional . 35. markere.5 cm spre margine) 63 .sclipici. Scrieţi un mesaj pe felicitare. Materiale necesare: • Un carto în formă de cerc • Hârtie colorată / creponată • Culori. aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini. CORONIŢĂ DIN FLORI Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2. panglici 1. Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele . Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate.7.

O lăsaţi să se usuce. Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde. 4. decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe. Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului . 64 . 3.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie . 5.2. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia). Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie.pentru diferite ocazii .

Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ).36. PORUMBELUL PĂCII Materiale necesare: Demicarton Hârtie normală Foarfecă Creion Sfoară Capsator Opţional: marker. 2. 3. Pliaţi foaia ca un evantai. Tăiaţi hârtia normală în jumătate .sclipici 1. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton. 65 . lipici.

Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . creioane 1.Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model. Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici .CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE Materiale necesare : • Carton moro sau blăniţă maro • Creion • Foarfecă • Lipici • Perforator • Fir tors • Markere. Desenaţi un ciorap pe cartonul maro . Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături . 66 . Capsaţi capetele cozii împreună . prindeţi-le cu capsatorul. 37. Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi. 5.

38. COLIBA INDIANA 67 . Introduceţi firul tors prin găuri. CORT. 4. 3. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului). Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia .2. Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului. La capătul firului faceţi un nod.

lăsând cca. 68 . 2. Nu legaţi crenguţele prea strâns . Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica.Materiale necesare : • 4 rămurele drepte ( ~30 cm. acuarele sau markere • Capsator 1. 3 cm de sus. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.) • Fir sau panglică • O pungă mare de hârtie maro • Foarfecă • Creion • Culori.

Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. Desfaceţi punga de hârtie . 7. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare . 5. 6. Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele.Pe una din laturi decupaţi o uşă . Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul. După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile.3. 4. Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se. Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur. Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi. 69 . Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul .

Astfel aţi obţinut un cort minunat ! CARACATIŢA Materiale necesare: • Un balon rotund • Ziar • Făină şi apă • Un castron . ceva de amestecat • Tempera verde • Pensulă • Panglici verzi • Lipici • Marker negru 70 . Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii. Puneţi crenguţele în cortul de hârtie .8. 9. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) .

1. Apoi lipiţi-le de baza balonului. 4. După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce . 5. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev. Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină . Tăiaţi ziarul fâşii . în verde. Faceţi un lipici din făină şi apă.obţinut din fâşii . 3. Coloraţi balonul . 71 . Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată. 2. lungime. 6. Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. Lăsaţi balonul să se usuce complet. până când amestecul este subţire. Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului. Umflaţi baloane pentru fiecare elev .

Consiliul Naţional pentru Curriculum . 3.Ministerul Educaţiei şi Cercetării. ANAMARIA SMIGELSCHI.Bucureşti .gimnaziu . Programa şcolară pentru clasele I .Caiet de abilităţi practice .2001. 5. Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. 72 .BIBLIOGRAFIE 1. 1977 4. Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti .Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti . 6. 2003.Micii meşteri mari .Bucureşti.1967. Consiliul Naţional pentru Curriculum . facem singuri jucării.a IV-a. Edituira… . Editura Ion Creangă . 2…………………….1998.Bucureşti . primar ... ION ŞERDEANU. FLORIAN DIŢULEASA .Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică .

.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice………………………… CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III.3 Exemple…………………………….1Noţiuni generale …………………………………… II. Noţiuni generale …………………………………………… I. Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”………………… CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. 73 .1.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice…… III.CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………… CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV I.1 Lucrări din hârtie şi carton ………………………… III.2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->