ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1

CUVÂNT

ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi : 1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2

CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie. Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ . Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici: - este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ; - este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora , - este preponderent intuitiv şi formativ. Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”. I.2.Proiectarea didactică Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim: a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare 3

el reprezentând latura teoretică.) anual.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării: conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului. c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut . d. Din punct de vedere practic. în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar.) evaluarea performanţelor. Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse. prin acţiunea ca atare. 2. Deci. Din această perspectivă. detaliu fără semnificaţie. de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial. portofolii).b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale . prin intermediul proiectului.) semestrial.) curent. Proiectul didactic se dimensionează astfel: a. un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii. proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul. Din punct de vedere teoretic.) definirea clară a obiectivelor. d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei .v a r ia n te Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său. 3. Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare. ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice . miniexpoziţii tematice. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică. c. proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru.) stabilirea strategiilor didactice. Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat. demersurile pedagogice dobândesc eficienţă. Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1. Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului. să 4 . în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje. învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare. în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment. 4. din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor. una din condiţiile determinante este proiectarea . P r o ie c te d id a c tic e . făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului. b. în acest fel ei se obişnuiesc să judece.) tematic. accidental.

putem interveni la timp.lucreze gândind în imagini vizuale artistice. fie alegând o temă asemănătoare. dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi. să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă. Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări. dar se descoperă şi lacunele. să compare. 5 . în felul acesta. fie repetând tema.

1. Tehnici de lucru : 6 11 18-28 . 2.2.2.1 2. 2. . În elaborarea planificării calendaristice .împărţirea în unităţi de învăţare.3. 2. Tehnici de lucru: .2. 3. 2. Planificare calendaristică orientativă – secvenţe Exemplul 1 Clasa I . ore 8 Săpt 15-22 Obs 2 Materiale combinate 1. 1 Materiale din natură Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.1 Conţinuturi Grupate după diferite criterii: formă. .1. Nr. . Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare . 4. 3. mărime. culoare.c rt.tăiere .rupere pe contur Evaluare sumativă.îndoire şi pliere .3. 2.1 Conţinuturi Caracteristicile hârtiei Tehnici de lucru : .2. ore 10 Săpt 8-17 Obs 1. 4. 2.1. Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate .decupare .2.2.1oră /săptămână Nr.1.2. de învăţare de referinţă 1. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar .2.alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum . 3.1oră /săptămână Nr.1. 3.1.stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare .lipire pe suport .2. 1.rupere liberă .lipire pe suport .realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi.c Unitatea Obiective rt.vopsire . fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă . materiale diverse ) 7 23-29 Exemplul 2 Clasa a II-a .1. 1. 1 Hârtia 2. . 4.2. este necesar să fie parcurse etapele : .3.asamblare în compoziţii sau jucării Nr.

Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămână Nr.1 . ace. ore 8 Săpt 7-14 Obs 2 Fire şi textile materiale 1.c Unitatea Obiective rt. 3. 3.1.1. elasticitate.trasare după şablon . 4. 2. Nr.1 materiale din natură Conţinuturi Aranjamente florale Compoziţii după natură Compoziţii decorative Evaluare sumativă Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere .2.2. 2. 1 Compoziţii cu 3.2.ţesere cu benzi de hârtie .1 Conţinuturi Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice) Nr.însăilatul . 2.2. Cusături utilitare .1 11 18-28 Exemplul 4 Clasa a IV. de învăţare de referinţă 1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia 1.confecţionare de jucării Evaluare sumativă.1.1 Materiale textile :tehnici de 10 lucru (luarea măsurilor . 3.2. ore 7 Săpt 11-17 Obs 2 Fire şi materiale textile 12.1. instrumente şi materiale ( masa de lucru . 3.a . 4. 3. foarfecă.1. de învăţare de referinţă 1. degetar) 7 18-27 .3.punctul de tighel . 3. comportare la ardere etc.c Unitatea Obiective rt.2.2.1. 4. materiale . 1. 4.2.1.2.decupare după conturul trasat .1 oră /săptămână Nr.coaserea nasturilor . 3.lipire pe suport .2. aţă.1.rupere şi mototolire . citirea tiparului ). 2. 2.tehnica peticitului. 2. Evaluare sumativă.2 Hârtia 2. 4. tipare.

Lalele”.. năsturei. Evaluare Probă practică • 1. trasarea conturului după tipar.tablou – „Anotimpurile”. . markere sau creioane. beţişoare de îngheţată .R. peisaje .este unitară din punct de vedere tematic. care are caracteristicile: . „Evantaiul”. Foarfecă. 1.carton.2 • Observare sistematică a elevilor • Tehnici de lucru: . Jocuri de descoperire a 8 Resurse Activitate frontală.1 2. lipici . capsator. asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. (şablon). Activitate individuală Coli colorate. „Fluturaş din palme „.se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp . Activitate Probă . Evaluare sumativă. Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare . Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I . Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă . învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică .Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material.se finalizează prin evaluare.1 • • Activităţi de învăţare identificarea hârtiei dintrun grup de materiale date. Observarea unor compoziţii .determină formarea la elevi a unui comportament specific . „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea – Soarelui”etc. Conţinuturi -detalieriCaracteristicile hârtiei O. În acest mod .Lipire pe suport 2.1 1. observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie. . pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru.Îndoire şi pliere . decuparea după contur .2 • • Activitate frontală. activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”. .

autoevaluare năsturei.Rupere liberă . beţişoare de îngheţată . Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat .. 9 . markere sau creioane.Rupere pe contur 3. lipici .1 • • • etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare. Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate. Exprimarea orală ..2 4. Foarfecă. capsator. individuală practică Coli colorate.Tăiere .carton. în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate .1 3.

urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum. funcţional.1 Noţiuni generale Evoluţia şcolii româneşti.). notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f. impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului. evaluarea va avea un profund caracter formativ. Potrivit acestuia. bine (b.b. Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare.).). În învăţământul primar. Procesul de învăţământ este un proces formativ.) şi insuficient (i. Ele vizează cunoştinţele. 10 . de la informativ la formativul operaţional. Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou. suficient (s.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. precum şi idealul şcolii româneşti. evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.

Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale . Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă.Obiective cadru Standarde 1. Proiectarea . Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător. ci. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul. S3. Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial. S4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile . ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. 3. 2. confecţionarea şi evaluarea unor produse simple . Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea. precum şi itemii necesari probelor de evaluare. S1. 4. Este necesar să avem în vedere: 1. mai ales. 11 . dovedirea competenţelor formate. 2. Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. Dezvoltarea simţului practic S5. Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta. Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup . Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă. S6. S2. a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse . selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare.

explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor.aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor. pe care trebuie să le realizeze elevii. .conţinutul tematic ce urmează a fi verificat.3. .când şi în ce scop se face evaluarea. 4. .care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară. c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor.care sunt performanţele minime. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate.precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă. medii şi superioare. II. pe tablă sau pe o coală xeroxată. . .cu ce instrumente se realizează evaluarea. 12 . . Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi. .2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse. 3. 2. pe care le pot atinge elevii. b)urmăreşte: .activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei). Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice: a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare. .cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev. Aprecieri asupra desfăşurării activităţii. pentru a demonstra că au atins aceste obiective. capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării.care este specificul colectivului de elevi. În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim: . . cum se va proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate. astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă.anunţarea temei care urmează a fi evaluată. . etapă care cuprinde: . Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape: Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale: 1. la final. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta. Organizarea clasei pentru lecţie. beneficiind de ea fiecare şcolar). este prevăzută o oră de evaluare sumativă.

6. 13 . Încheierea activităţii. Motivarea calificativului primit. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale: Organizarea clasei pentru lecţie.. 8. 1. îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii. În urma comentării rezultatelor evaluării. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise. conştientizează calificativul primit. 4. 7.Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate. 3. Observarea. Exerciţii de recuperare prin exersare. elevii conştientizează greşelile comise. Afişarea descriptorilor de performanţă. Distribuirea lucrărilor notate. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora. 5. descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată. 2. câştigă încredere în propriile forţe.

cuţitaş .2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării . Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ). Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt: Foarfecăle obişnuit. care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate . de obicei prin simple operaţii manuale . să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului.1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare . cartonul colorat. de a desena. hârtia de staniol. fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . hârtia pentru desen. Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar. creion. Din hârtie . pentru lucrările din carton . Cunoscând proprietăţile fiecăruia . netezimea. treptat. Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie . Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor . a importanţei unui asemenea obiect . copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile.învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv . de la stânga la dreapta . iar în celălalt inel degetul mijlociu . lipici. tăierea pe liniile trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn.atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte . Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . În cazul tăierii cartonului . la coordonarea mişcărilor acestora . cartonul cenuşiu gros. Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ . hârtia colorată. operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . sau asprimea suprafeţei . Cu ajutorul acestor unelte foarte simple .să fie bine ascuţit . Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie . până ce reuşim să pătrundem cartonul. fără să apăsăm. cartonul alb. uneori însă făcând uz de foarfecă . hârtia ambalaj. hârtia de scris. a deprinderilor de a scrie. elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. La 14 . dar. Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa. Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . grosimea . asupra utilităţii lui. elevii pot executa cele mai variate lucrări. culoarea şi alte caracteristici . densitatea. III.CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. demicartonul. mai cu seamă .

regiune etc. Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev. acuarelă şi carton. decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte. b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici. Materiale necesare : • • • • • • • • Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru. c) pentru înfrumuseţarea clasei .Folosiţi cartonul colorat negru. pentru serbările şcolare .sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite. O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală.GĂRGĂRIŢA Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie. 15 . e) în rezolvarea unor scopuri practice . Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate : a) ca materiale didactice la lecţii. respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator Opţional – năsturei pentru ochi 1. d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă. a camerei de locuit. Exemple : 1.

Decupaţi două cercuri . Capsaţi picioarele de cercurile decupate. Tăiaţi partea necapsată. Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza. 4.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) .Nu capsaţi partea de jos a buburuzei. 16 . Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii. astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor .2. 3.

Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp cald . Lăsaţi să se usuce acuarela . 2. Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. în care am pus cleiul pisat . împiedicând solidificarea.2. Materiale necesare : • • • • Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere . 17 . Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă . Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei). Clei sau lipici ( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . 3. LALELE Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă . Tăiaţi cojile de ouă în zigzag . Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul .şi în apă se introduce cutia cea mică.) 1. Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute.

Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii. 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm .( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul). Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt . 4. 2. faceţi ochii. 18 . Folosind markerul sau creionul .OMIDA (jucărie sau animăluţ ) Materiale necesare : • • • • Hârtie glasată verde Foarfecă Lipici Marker negru Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ ) 1.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii .3.Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime .

Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă . Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii. 19 . folosind-o drept animăluţ.

3. acestea vor constitui coarnele.4.Lipim palmele de partea de sus a tălpii . făcute din hârtie colorată. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro . 2. 5. După aceea lipim nasul .CURCAN 20 .REN construit din palme şi tălpi Materiale necesare: • • • • • Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional) 1. din hârtia portocalie. Decupaţi după contur palmele copiilor . Acest ren va servi drept decor de Crăciun . gura şi ochii .

Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le . 4. Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului . Creion Foarfecă Lipici Nasturi pentru ochi (opţional) 1. Lipiţi moţul . roşie . 21 . Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . Materiale necesare : • • • • Hârtie maro. Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) . Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului . Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie. portocalie si galbenă . 3. 2. ciocul si ochii pe capul curcanului .construit din palme si tălpi Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. portocalie si galbenă.

Lipiţi-le de cartonul de ouă . porc .Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei 2. 7. Materiale necesare: • • • O cupă din cartonul de ouă.ANIMĂLUŢE din pungi de hârtie 22 . Panda. şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi hârtie colorată. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii .GĂZA Această gâză se face din carton de ouă . părul. pisică . Resturi de materiale .6. gura.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi. picioarele. gură . Lipici. şoarece . iepure . sau broască. picioare . câine . urechile. Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie . Puteţi face un raccoon. păr şi alte părţi ale corpului. dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. Nu este chiar atât de scump . 1. rămurele.

ochii şi nasul. Tăiaţi o limbă lungă Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca. ochii şi lăbuţele. broscuţei. Ursuleţ Tăiaţi urechile. Câine Tăiaţi urechile .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe . tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt).Materiale necesare : • • • • • Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi Broasca: Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde . Lipiţi ochii . câine sau ursuleţ : Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie . Lipiţi limba înăuntrul gurii . S-a format capul animalului. ochii şi nasul şi limba. Lipiţi două mâini şi două fundul pungii lipiţi de gura picioare lungi simetric şi de hârtie . decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi . Le lipiţi pe faţa racconului. Le lipiţi pe ursuleţ . Raccoon . Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul . Raccoon Tăiaţi două urechi . Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) . nasul şi urechile pe faţa câinelui. 23 .

ochii. . Le lipiţi pe ursuleţ. ochii. Şoarece sau Pisică: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Porc sau Urs Polar: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Le lipim pe porcuşor. Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura. ochii şi râtul şi lăbuţele.Iepure . Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe. Am format capul animalului. Lipiţi-le pe iepuraş.. nasul lăbuţele şi mustăţile . nasul şi mustăţile . nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră. Porc Ursul Polar Tăiaţi urechile. Panda. . nasul şi lăbuţele.Le lipiţi pe capul pisicii. Le lăbuţele din hârtie albă . urechile. 24 Pisică Tăiaţi urechile. Le lipim pe capul şoarecelui. ochii. Şoarece Tăiaţi urechile. Aţi format capul animalului. Panda Tăiaţi ochii. lipiţi pe ursuleţ. Tăiaţi urechile. Iepurele Tăiaţi două urechi de culoare roz.

25 .

8.FELINARE

• • • • •

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA 26

japoneză în miniatură Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă. Materiale necesare : • O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . • Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . • Carton de ouă . • Lipici • Foarfecă • Marker sau creion

Prundiş 1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

27

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ 28

pânză apretată etc.Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv . BUBURUZA 29 .cu Floarea –Soarelui Materiale necesare: • • • • • • • • • • 8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde . sfoară etc. clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă. ) Instrucţiuni : Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . 11. Lipici ( adeziv. Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) . Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce .

roşie şi albă lipici foarfecă Instrucţiuni : 1. CUIBUL 30 .Spălaţi bine coaja de nucă .Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine . lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu . Desenaţi ochii cu alb . apoi o coloraţi cu negru . Lipiţi baza de corpul buburuzei . 12. 2. făcându-i capul şi buline negre pe spate .Materiale necesare: • • • • • 1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră .

Materiale necesare: • • • • • o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele beţişoare foarfecă Instrucţiuni : 1. Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii .de asemenea şi îi coloraţi. FLOARE 31 . Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor). 4. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă . 13. Iar pe margini coaseţi beţişoarele . 3.Din bucata de sac faceţi cuibul . Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii . 2.păsărilor Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă .

14. 3.Aceasta va forma tulpina florii. FLUTURAŞ din palme Materiale necesare: 32 . Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos . Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture . Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină. Materiale necesare: • • • • • nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde Instrucţiuni : 1.Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor . 2.

Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval .• • • • • • • Coli colorate Creion Foarfecă Lipici . Decupaţi-le! 2. 33 . in total şase. capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional) Beţişoare cu gămălie 1. Acestea vor fi aripile fluturaşului. si un cerculeţ la unul din capete ). Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate .

Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului. 34 . Decoraţi penele cu creionul.3. Degetele vor fi în exterior .Lipiţi beţişoarele . Acestea vor constitui antenele fluturaşului. 5. Lipiţi nasturii care vor constitui ochii . Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa ..Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului . 4.

35 . FLOARE Materiale necesare: Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor . • • • • Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator ) 1. degetele rămânând în afara cercului . Decupaţi 10 palme din hârtia colorată . 2.15. Lipiţi în cerc palmele . Degetele vor constitui petalele florii.

Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului .6. 36 . Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii . 5.

2. 3. I maginaţia copiilor de Crăciun 1. folosind ca şablon palma .Construiţi conturul palmei pe hârtia verde .16.Lipiţi pe ghirlanda formată . CROCODILUL 37 . GHIRLANDĂ Faceţi o ghirlandă . Decupaţi-o ! Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă . astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin . fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie ) Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici. 17.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă .

Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui . două picioare . 2. Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi . Desenaţi un corp lung. 38 . Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime. 4. Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. o tai zimţată si un ochi crocodilului . Desfaceţi hârtia . 3. îndoitura va fi spatele crocodilului. Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde . Desenează o gura . 5. Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior . Materiale necesare : • • • O coala de hârtie verde Creion Foarfecă 1.

Materiale necesare : • • • • Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional) 1.dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării. Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii. CAȚELUŞUL O felicitare pentru iubitorii de câini. obţinând un triunghi . Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui . 39 . 2.18. 3. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală .

4. Puneţi căciulitele pe tub . 6. 40 . Lipiţi-le pe tub . Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica . COLINDĂTORII Materiale necesare : • • • • • • • • • 3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru lipici Îndrumări : 1. Decupaţi fata . Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe . 3. Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică. ochii si gura . 2. 5.19. Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce .

Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi . fiecare parte având 2. Lipiţi figurile geometrice .5"x2" 2 triunghiuri . 21.20. 2"x6" 2 dreptunghiuri . Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .5" 2 triunghiuri . CASTELUL Materiale necesare : • • • • • • 1 coala de hârtie . 2"x3" 2 dreptunghiuri . 2. 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 1. 1"x1" 1coala de hârtie maro . 11"x17" 1 coala de culoare gri 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine: 1 dreptunghi 5"x6" 2 dreptunghiuri .5" 4 pătrate . CASTELUL PRINTESEI 41 . fiecare parte având 1. 1"x2" Acuarele. markere si/sau creioane Lipici Instrucţiuni : 1. 3.

4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri .5" 4 pătrate . markere / creioane Sclipici etc.5"x. .5"x6" 2dreptunghiuri . 1. 4"x6" 2 dreptunghiuri .5" 1coala de hârtie purpurie .Materiale necesare : • • • • • • 1 o coala de hârtie .5"x3" Acuarele . 1"x2" 1dreptunghi . Lipici 42 . 1.fiecare parte 1.5"x2" 4 triunghiuri . 11"x17" 1 o coala de hârtie roz 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 1.

1. COIF în formă de pisică 43 . tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi .pene . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme . 23. penele . sclipiciul etc. nasturi . Materiale necesare : • • • • • • O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată . nasturii . firul tors .22. fir tors . Coif Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton . după mărimea capului . carnaval etc. 2.Desenaţi o formă de coif pe demicarton . 3.Capsati cele două parţi obţinute . Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere . Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări .

roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) . Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii) 3. negru Foarfecă Capsator Lipici 1. Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb. Faceţi ochii galbeni . Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase . Toate acestea se lipesc pe fata pisicii . Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton . câteva mustăţi albe . guriţa şi interiorul urechilor roz . mustăţi si guriţă Creion alb. una mica ) . 44 . Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. 2. Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale . năsuc. năsucul .Materiale necesare: • • • • • • 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare .

45 . aceasta va fi coada pisicii . 7. 5. Lipiţi capul în vârful coifului .4.Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi . Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) . 6. jos . Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi . Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare ) 8. Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi .

) Creioane colorate. bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna . Faceţi codita mai groasă . 1. UN ŞIRAG din frunze Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa . markere Foarfecă Lipici . roşie etc. galbenă . 46 .24. • • • • • Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie . Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri.

Materiale necesare: • • • • • • O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale . Tăiaţi frunza . 47 . BROSCUŢA Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . în formă de "W" . Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul. Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme .lipindu-le .2.Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . Dreptunghiul îl împăturiţi în patru. pe lungime. formând un dreptunghi. Gura broscuţei se mişcă . Îndoiţi codita frunzei . Acest "W" va fi broscuţa . 25. 3.

Materiale necesare : • • • • • • • • O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină Lipici 48 . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare . Tăiaţi din panglica roşie .Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ). Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . 26. făcând un simplu arbore genealogic . o limba lungă şi o lipiţi . ARBORELE GENEALOGIC Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui .

Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde . Puneţi plastilina în pahar . Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză . Generaţia copilului în vârf. 4.1. Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze . 2. Legaţi frunzele de ramurile copacului . Tăiaţi mai multe frunze pentru fraţi. părinţii la nivelul al doilea.bunici etc. si bunicii la al treilea nivel din partea de jos . 49 . Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . părinţi .Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză . Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă. 3. Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii . Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze.Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective .

27. 2. dreptunghiurile obţinute . Îndoiţi în formă de evantai . Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene. JUCARIA DRAGON Leul dansator Materiale necesare : • • • • • • Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici . Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie . 3. scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene 1. Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri . 4. 50 . Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Lipiţi cele două bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului .

Venus. SISTEMUL SOLAR Acesta este un model de sistem solar . Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga.5. Pământ. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă . markere • Compas 1. Primele patru planete au orbitele aproape de soare . Locul de intersecţie va fi centrul cercului . Neptun şi Pluto . Marte. Uranus. Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare . 51 . Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete.unde va fi poziţionat soarele. Jupiter. 2. Saturn. reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur. 28.. • Hârtie colorată • Foarfecă • Perforator • Sfoară • Culori. 6. Materiale necesare: • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm.

potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan. Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos. apoi Pământ şi aşa mai departe ). Scrieţi numele fiecărei planete pe spate. Soarele îl vom face mai mare . 4. iar celelalte planete şi mai mici . apoi Venus. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund.Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ). După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită. 52 . Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur.3. Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele . Jupiter . fiecare planetă va atârna prin găurile date. Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton . Saturn. 5. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate .

Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar. 29. POMUL RECUNOŞTINŢEI Materiale necesare : • Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu. 53 . maro. legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului . verde şi altele ) • Culori sau markere • Foarfecă • Lipici sau glue stick (lipici solid) 1. roşu. Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar).6. galben.. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne .Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi ! Acestea vor fi frunzele. după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună .

După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom . 4.2. 3. 54 . Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate. Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile .Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală .

55 . orange.I.A.V. F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.O. 1.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele.galben.G. violet O bucata mare de hârtie/carton incolor Foarfecă Creion Lipici 1.V. 2. 3. verde. Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme. CURCUBEU din palme • • • • • • Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R. albastru.30. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie.

iar de ea prindeţi agrafa. Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament. Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă . lipiciul devine transparent .3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. 56 . Îndoiţi agrafa în forma de V . întindeţi 2.31. OM DE ZĂPADĂ Materiale necesare: • Lipici • Agrafe de birou • Hârtie pergament • Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie • Perforator (pentru ochi şi butoniere) • Foarfecă • Opţional nasturi pentru ochi • 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) • Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat) Pe hârtia de pergament. pentru a-l decora Lăsaţi lipiciul să se usuce . Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă . Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei. După ce se usucă.

Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou.32.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie. 57 . 3. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul. 4. Desenaţi jumătate de brăduţ. 2. BRĂDUŢ Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. markere sau acuarele Foarfecă Scotch 1. Materiale necesare: Hârtie de culoare verde Culori.

pentru ornament. Desenaţi . 58 . câteva conuri. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru . Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel.5. Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . 6. Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa.

59 . STEA DE MARE colier Materiale necesare : • lipici alb • scobitore • hârtie abrazivă • nisip sau sclipici • agrafa . 2. aţă.33. Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici . Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. Excesul de nisip se scutură uşor. Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei. Lăsaţi să se usuce bine. Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . 1.

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier 60 .

Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate . apropiată de mijlocul îndoiturii. O bucată va fi în partea exterioară . FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA Materiale necesare:: Hârtie glasata de diferite culori Foarfecă Lipici Markere. culori 1.cealaltă va fi în interiorul felicitării. 61 . 2. Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală.34.

Desfaceţi felicitarea .3. decoraţi-le cu markere / culori. 62 . 6. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa . 4. 5. Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea. Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza. Decupaţi nişte floricele . din hârtie . tulpini şi frunze.

Scrieţi un mesaj pe felicitare.sclipici.5 cm spre margine) 63 . Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2. aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate. markere. acuarele • Foarfecă • Lipici • Opţional .7. Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele . 35. Materiale necesare: • Un carto în formă de cerc • Hârtie colorată / creponată • Culori. panglici 1. CORONIŢĂ DIN FLORI Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti.

Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului . 5. 4.pentru diferite ocazii . Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie .2. decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia). 64 . O lăsaţi să se usuce. 3. Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie. Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde.

3. Tăiaţi hârtia normală în jumătate . 2.sclipici 1.36. Pliaţi foaia ca un evantai. 65 . lipici. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton.Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ). PORUMBELUL PĂCII Materiale necesare: Demicarton Hârtie normală Foarfecă Creion Sfoară Capsator Opţional: marker.

Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi. Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături . creioane 1. 5. Capsaţi capetele cozii împreună . prindeţi-le cu capsatorul. 37.Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model. Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici . Desenaţi un ciorap pe cartonul maro .CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE Materiale necesare : • Carton moro sau blăniţă maro • Creion • Foarfecă • Lipici • Perforator • Fir tors • Markere. 66 .

4.2. CORT. COLIBA INDIANA 67 . Introduceţi firul tors prin găuri. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia . 38. 3. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului). La capătul firului faceţi un nod. Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului.

Nu legaţi crenguţele prea strâns . Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica. 68 .) • Fir sau panglică • O pungă mare de hârtie maro • Foarfecă • Creion • Culori. 3 cm de sus. 2.Materiale necesare : • 4 rămurele drepte ( ~30 cm. acuarele sau markere • Capsator 1. lăsând cca. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.

Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul . 69 . 7. 5. 4. Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi.3. Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare .Pe una din laturi decupaţi o uşă . Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se. 6. Desfaceţi punga de hârtie . După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile. Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur.

ceva de amestecat • Tempera verde • Pensulă • Panglici verzi • Lipici • Marker negru 70 . Puneţi crenguţele în cortul de hârtie . 9. Astfel aţi obţinut un cort minunat ! CARACATIŢA Materiale necesare: • Un balon rotund • Ziar • Făină şi apă • Un castron . Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) .8. Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii.

Coloraţi balonul . Umflaţi baloane pentru fiecare elev . Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . 5. 2.obţinut din fâşii . Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină . Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce . Tăiaţi ziarul fâşii .1. Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată. Apoi lipiţi-le de baza balonului. 6. Lăsaţi balonul să se usuce complet. După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii. 71 . Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. 3. Faceţi un lipici din făină şi apă. Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului. până când amestecul este subţire. lungime. 4. în verde. la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev.

1977 4.Micii meşteri mari . Editura Ion Creangă . Consiliul Naţional pentru Curriculum . ANAMARIA SMIGELSCHI.. 6.1998.BIBLIOGRAFIE 1. ION ŞERDEANU. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti . 2…………………….gimnaziu .Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV.Ministerul Educaţiei şi Cercetării. facem singuri jucării..Bucureşti . Edituira… . Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. Programa şcolară pentru clasele I . Consiliul Naţional pentru Curriculum . 3.1967. primar .Caiet de abilităţi practice . 5.Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti . Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică .2001.a IV-a. 72 . FLORIAN DIŢULEASA .Bucureşti .Bucureşti.

2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice………………………… CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III.3 Exemple…………………………….1 Lucrări din hârtie şi carton ………………………… III.1.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice…… III. Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”………………… CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. 73 .2. Noţiuni generale …………………………………………… I..1Noţiuni generale …………………………………… II.CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………… CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful