ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1

CUVÂNT

ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi : 1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2

CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie. Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ . Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici: - este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ; - este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora , - este preponderent intuitiv şi formativ. Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”. I.2.Proiectarea didactică Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim: a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare 3

în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje.) anual. Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat. prin acţiunea ca atare. ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice .) definirea clară a obiectivelor. în acest fel ei se obişnuiesc să judece.) curent. d. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică. una din condiţiile determinante este proiectarea . în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar. învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare. să 4 . P r o ie c te d id a c tic e .) evaluarea performanţelor. Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse. de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial. miniexpoziţii tematice. 2. Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare. prin intermediul proiectului. din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor. detaliu fără semnificaţie. demersurile pedagogice dobândesc eficienţă. c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut . Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1. Proiectul didactic se dimensionează astfel: a. c.v a r ia n te Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său. proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru. accidental.) semestrial. Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului. făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului. Din această perspectivă. Din punct de vedere teoretic.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării: conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului. un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii.) stabilirea strategiilor didactice. în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment.b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale .) tematic. d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei . proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul. b. 4. 3. el reprezentând latura teoretică. Din punct de vedere practic. Deci. portofolii).

fie alegând o temă asemănătoare. 5 . Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări. să compare. în felul acesta. putem interveni la timp. dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi. să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă.lucreze gândind în imagini vizuale artistice. dar se descoperă şi lacunele. fie repetând tema.

2.lipire pe suport .asamblare în compoziţii sau jucării Nr. este necesar să fie parcurse etapele : .Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum . Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate . 1 Materiale din natură Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. 1.1 2.3.c rt. 2.alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.2.1. 3.1.2.tăiere . . 1. planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar . fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă .2. ore 8 Săpt 15-22 Obs 2 Materiale combinate 1. culoare. . 1. Tehnici de lucru : 6 11 18-28 . mărime. 2. ore 10 Săpt 8-17 Obs 1.împărţirea în unităţi de învăţare.1. Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare . materiale diverse ) 7 23-29 Exemplul 2 Clasa a II-a .1.1 Conţinuturi Caracteristicile hârtiei Tehnici de lucru : . 3.c Unitatea Obiective rt. .lipire pe suport . 3. În elaborarea planificării calendaristice .realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi.3. 2.îndoire şi pliere . 2.1 Conţinuturi Grupate după diferite criterii: formă. 4. 4. de învăţare de referinţă 1.stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare . 1 Hârtia 2.rupere liberă .2.1oră /săptămână Nr. 4. 2. Nr.rupere pe contur Evaluare sumativă.3.2.2. Tehnici de lucru: .decupare .vopsire . . 2.1.2.2. Planificare calendaristică orientativă – secvenţe Exemplul 1 Clasa I .1.2. 3.1oră /săptămână Nr.

Cusături utilitare .2. 3.coaserea nasturilor . comportare la ardere etc. 2.1 .2. 2. 2.1.2.1. degetar) 7 18-27 .punctul de tighel .confecţionare de jucării Evaluare sumativă.c Unitatea Obiective rt. 2.1.1 Conţinuturi Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice) Nr. foarfecă. 4.însăilatul . materiale . ace. de învăţare de referinţă 1. 4. 3. citirea tiparului ).a .tehnica peticitului. 2.c Unitatea Obiective rt. 3.2 Hârtia 2. 4. 1 Compoziţii cu 3.ţesere cu benzi de hârtie .1.1 materiale din natură Conţinuturi Aranjamente florale Compoziţii după natură Compoziţii decorative Evaluare sumativă Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere .3. elasticitate. 2.trasare după şablon . 3.2. 3.2.1 Materiale textile :tehnici de 10 lucru (luarea măsurilor .2. 4. ore 8 Săpt 7-14 Obs 2 Fire şi textile materiale 1.lipire pe suport .2. Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămână Nr. ore 7 Săpt 11-17 Obs 2 Fire şi materiale textile 12.2. instrumente şi materiale ( masa de lucru . 1. 4. Evaluare sumativă. 3.1 11 18-28 Exemplul 4 Clasa a IV. tipare.2. Nr.decupare după conturul trasat .1. de învăţare de referinţă 1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia 1. 3.rupere şi mototolire .2.1.1.1. aţă.1 oră /săptămână Nr.

Activitate Probă . Foarfecă. Observarea unor compoziţii . asamblarea materialelor textile croite prin însăilare.2 • Observare sistematică a elevilor • Tehnici de lucru: . „Fluturaş din palme „. activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”. năsturei. .R. beţişoare de îngheţată .determină formarea la elevi a unui comportament specific . 1. Evaluare sumativă. care are caracteristicile: . . „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea – Soarelui”etc. peisaje .se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp .se finalizează prin evaluare. Conţinuturi -detalieriCaracteristicile hârtiei O. pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru.carton.Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material.1 2. Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă ..tablou – „Anotimpurile”. trasarea conturului după tipar. În acest mod . Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare . observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie. lipici .Lipire pe suport 2. Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I . . „Evantaiul”. Evaluare Probă practică • 1. capsator. decuparea după contur . Activitate individuală Coli colorate.1 • • Activităţi de învăţare identificarea hârtiei dintrun grup de materiale date. învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică .Îndoire şi pliere . Jocuri de descoperire a 8 Resurse Activitate frontală.2 • • Activitate frontală.1 1. (şablon).este unitară din punct de vedere tematic. markere sau creioane. Lalele”.

individuală practică Coli colorate. Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat . lipici . beţişoare de îngheţată .Tăiere . markere sau creioane. Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate. Exprimarea orală . capsator..1 3. 9 . autoevaluare năsturei.2 4. în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate .Rupere pe contur 3.1 • • • etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare.. Foarfecă.carton.Rupere liberă .

evaluarea va avea un profund caracter formativ.) şi insuficient (i.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II. Potrivit acestuia. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. precum şi idealul şcolii româneşti.b. impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului.). urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. funcţional. de la informativ la formativul operaţional.). Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou. Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. În învăţământul primar.1 Noţiuni generale Evoluţia şcolii româneşti. evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă. 10 . competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum.). notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f. suficient (s. bine (b. Ele vizează cunoştinţele. Procesul de învăţământ este un proces formativ.

2. S3. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază. Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea. confecţionarea şi evaluarea unor produse simple . mai ales. 2.Obiective cadru Standarde 1. S2. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale . S1. ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial. Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător. precum şi itemii necesari probelor de evaluare. ci. dovedirea competenţelor formate. Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile . Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse . Proiectarea . Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. Este necesar să avem în vedere: 1. S4. a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului. 4. S6. 11 . Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup . Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul. 3. Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta. Dezvoltarea simţului practic S5.

activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei). cum se va proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate.2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare. b)urmăreşte: . pe tablă sau pe o coală xeroxată. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi.care sunt performanţele minime. la final. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta. Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice: a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare.cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev.precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă.care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară. pe care trebuie să le realizeze elevii.când şi în ce scop se face evaluarea. .anunţarea temei care urmează a fi evaluată. 3.cu ce instrumente se realizează evaluarea.conţinutul tematic ce urmează a fi verificat. pe care le pot atinge elevii. .explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor. c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor. este prevăzută o oră de evaluare sumativă. II. Organizarea clasei pentru lecţie. beneficiind de ea fiecare şcolar).aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor. astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă. Aprecieri asupra desfăşurării activităţii. 12 . Controlul şi aprecierea capacităţilor formate. medii şi superioare.alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării. . .3. . 4. . .care este specificul colectivului de elevi. Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape: Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale: 1. pentru a demonstra că au atins aceste obiective. . Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse. etapă care cuprinde: . . 2. În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim: . capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile. .

Exerciţii de recuperare prin exersare. 7. Încheierea activităţii. 13 . 1. Afişarea descriptorilor de performanţă. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale: Organizarea clasei pentru lecţie. conştientizează calificativul primit. Distribuirea lucrărilor notate. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise. 6. îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii. Observarea. descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată. 4. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora. Motivarea calificativului primit. 5.Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate.. elevii conştientizează greşelile comise. 8. 2. 3. În urma comentării rezultatelor evaluării. câştigă încredere în propriile forţe.

Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa. de la stânga la dreapta . hârtia de scris. iar în celălalt inel degetul mijlociu .învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv . Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . netezimea. Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ). cartonul alb. de a desena. de obicei prin simple operaţii manuale . densitatea. Cunoscând proprietăţile fiecăruia .să fie bine ascuţit . La 14 . sau asprimea suprafeţei . fără să apăsăm. demicartonul. Cu ajutorul acestor unelte foarte simple . mai cu seamă . culoarea şi alte caracteristici . lipici. până ce reuşim să pătrundem cartonul. uneori însă făcând uz de foarfecă . la coordonarea mişcărilor acestora . tăierea pe liniile trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn. asupra utilităţii lui. Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar. hârtia de staniol. Din hârtie . cuţitaş .1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare .CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului. Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie . dar. Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor . creion. Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt: Foarfecăle obişnuit. elevii pot executa cele mai variate lucrări. hârtia ambalaj. elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . III. a deprinderilor de a scrie. treptat. hârtia pentru desen. copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile. a importanţei unui asemenea obiect . cartonul colorat.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării . care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate . fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . În cazul tăierii cartonului . Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ .atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte . grosimea . Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . hârtia colorată. pentru lucrările din carton . Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie . Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. cartonul cenuşiu gros.

regiune etc.GĂRGĂRIŢA Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie. b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici. e) în rezolvarea unor scopuri practice . acuarelă şi carton. a camerei de locuit. d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă.sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite. Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . pentru serbările şcolare . Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev.Folosiţi cartonul colorat negru. Materiale necesare : • • • • • • • • Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru. Exemple : 1. 15 . c) pentru înfrumuseţarea clasei . decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte. Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate : a) ca materiale didactice la lecţii. respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator Opţional – năsturei pentru ochi 1. O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală.

Tăiaţi partea necapsată. Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii. 3.2.Nu capsaţi partea de jos a buburuzei. astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor . Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) . 16 . Capsaţi picioarele de cercurile decupate. Decupaţi două cercuri . 4.

Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei). Tăiaţi cojile de ouă în zigzag . 2. Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă .2. în care am pus cleiul pisat . Lăsaţi să se usuce acuarela . Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul . 17 . Clei sau lipici ( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . Materiale necesare : • • • • Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere . Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) . LALELE Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă . Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. împiedicând solidificarea. 3.) 1. Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute.şi în apă se introduce cutia cea mică. Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp cald .

4. 18 .Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime . faceţi ochii.3. Folosind markerul sau creionul . 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm . Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt . 2. Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii.( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul).OMIDA (jucărie sau animăluţ ) Materiale necesare : • • • • Hârtie glasată verde Foarfecă Lipici Marker negru Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ ) 1.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii .

folosind-o drept animăluţ.Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă . Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii. 19 .

Decupaţi după contur palmele copiilor . După aceea lipim nasul . din hârtia portocalie. acestea vor constitui coarnele. 5. gura şi ochii . făcute din hârtie colorată. 3. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro .CURCAN 20 . 2.Lipim palmele de partea de sus a tălpii .4.REN construit din palme şi tălpi Materiale necesare: • • • • • Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional) 1. Acest ren va servi drept decor de Crăciun .

construit din palme si tălpi Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie. portocalie si galbenă . 2. Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului . Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie. roşie . Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) . Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului .Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le . portocalie si galbenă. Creion Foarfecă Lipici Nasturi pentru ochi (opţional) 1. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. 3. 4. Lipiţi moţul . 21 . ciocul si ochii pe capul curcanului . Materiale necesare : • • • • Hârtie maro.

Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie . Lipici. 1. dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. picioarele. gura. porc .GĂZA Această gâză se face din carton de ouă . părul. câine . gură . şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi hârtie colorată. 7. Puteţi face un raccoon.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi. Nu este chiar atât de scump . iepure . păr şi alte părţi ale corpului. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii . rămurele. şoarece . pisică . Resturi de materiale . Panda.6. Lipiţi-le de cartonul de ouă . sau broască. Materiale necesare: • • • O cupă din cartonul de ouă. urechile.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei 2. picioare .ANIMĂLUŢE din pungi de hârtie 22 .

Materiale necesare : • • • • • Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi Broasca: Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde . Raccoon Tăiaţi două urechi . ochii şi lăbuţele. Le lipiţi pe ursuleţ . Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul . Câine Tăiaţi urechile . Le lipiţi pe faţa racconului. decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi . Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) . Lipiţi ochii . ochii şi nasul şi limba. tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt). Tăiaţi o limbă lungă Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca. Ursuleţ Tăiaţi urechile. câine sau ursuleţ : Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie . nasul şi urechile pe faţa câinelui. broscuţei. Lipiţi limba înăuntrul gurii . Lipiţi două mâini şi două fundul pungii lipiţi de gura picioare lungi simetric şi de hârtie .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe . ochii şi nasul. 23 . Raccoon . S-a format capul animalului.

Aţi format capul animalului. ochii. Iepurele Tăiaţi două urechi de culoare roz. Am format capul animalului. nasul şi mustăţile . Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura. Le lipiţi pe ursuleţ. Lipiţi-le pe iepuraş. nasul şi lăbuţele. Panda Tăiaţi ochii. Porc sau Urs Polar: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. urechile. Şoarece Tăiaţi urechile. lipiţi pe ursuleţ. ochii. Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe. Le lipim pe capul şoarecelui. ochii şi râtul şi lăbuţele. Şoarece sau Pisică: Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. 24 Pisică Tăiaţi urechile. . . Panda. Le lipim pe porcuşor. Le lăbuţele din hârtie albă .. nasul lăbuţele şi mustăţile . Tăiaţi urechile. ochii.Le lipiţi pe capul pisicii.Iepure . Porc Ursul Polar Tăiaţi urechile. nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră.

25 .

8.FELINARE

• • • • •

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA 26

japoneză în miniatură Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă. Materiale necesare : • O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . • Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . • Carton de ouă . • Lipici • Foarfecă • Marker sau creion

Prundiş 1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

27

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ 28

cu Floarea –Soarelui Materiale necesare: • • • • • • • • • • 8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde . clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă. Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce . pânză apretată etc. sfoară etc. Lipici ( adeziv. ) Instrucţiuni : Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat .Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv . Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) . 11. BUBURUZA 29 .

Spălaţi bine coaja de nucă .roşie şi albă lipici foarfecă Instrucţiuni : 1. lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu . Lipiţi baza de corpul buburuzei . apoi o coloraţi cu negru .Materiale necesare: • • • • • 1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră .Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine . 12. 2. CUIBUL 30 . Desenaţi ochii cu alb . făcându-i capul şi buline negre pe spate .

păsărilor Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă . Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii . Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii .de asemenea şi îi coloraţi. 2. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor). Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă . Iar pe margini coaseţi beţişoarele . 4. Materiale necesare: • • • • • o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele beţişoare foarfecă Instrucţiuni : 1.Din bucata de sac faceţi cuibul . FLOARE 31 . 3. 13.

Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos .Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor . Materiale necesare: • • • • • nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde Instrucţiuni : 1. 3. 2. 14. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină. Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi .Aceasta va forma tulpina florii. Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture . FLUTURAŞ din palme Materiale necesare: 32 .

Acestea vor fi aripile fluturaşului. capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional) Beţişoare cu gămălie 1. Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate .• • • • • • • Coli colorate Creion Foarfecă Lipici . 33 . in total şase.Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval . si un cerculeţ la unul din capete ). Decupaţi-le! 2.

5. Degetele vor fi în exterior .Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului.3. 34 . Decoraţi penele cu creionul. Acestea vor constitui antenele fluturaşului.Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului . 4. Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa . Lipiţi nasturii care vor constitui ochii ..Lipiţi beţişoarele .

degetele rămânând în afara cercului . Degetele vor constitui petalele florii. 35 . Lipiţi în cerc palmele . Decupaţi 10 palme din hârtia colorată .15. • • • • Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator ) 1. FLOARE Materiale necesare: Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor . 2.

6. Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului . Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii . 5. 36 .

I maginaţia copiilor de Crăciun 1. fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie ) Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă .Lipiţi pe ghirlanda formată . 3.16. GHIRLANDĂ Faceţi o ghirlandă . folosind ca şablon palma . 2. 17. CROCODILUL 37 . Decupaţi-o ! Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă .Construiţi conturul palmei pe hârtia verde . astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin .

2. Desenează o gura . Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde . 38 . două picioare . Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior . 5. 3. 4. îndoitura va fi spatele crocodilului. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui .Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi . Materiale necesare : • • • O coala de hârtie verde Creion Foarfecă 1. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime. Desfaceţi hârtia . o tai zimţată si un ochi crocodilului . Desenaţi un corp lung.

Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării. 2. Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii. Materiale necesare : • • • • Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional) 1. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală . Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui . obţinând un triunghi .dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . CAȚELUŞUL O felicitare pentru iubitorii de câini.18. 39 . 3.

Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica . 6. COLINDĂTORII Materiale necesare : • • • • • • • • • 3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru lipici Îndrumări : 1. Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică. Decupaţi fata . Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe . Lipiţi-le pe tub . 4. ochii si gura . 40 . 3. Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce .19. Puneţi căciulitele pe tub . 2. 5.

21. fiecare parte având 1. fiecare parte având 2. 2"x3" 2 dreptunghiuri . markere si/sau creioane Lipici Instrucţiuni : 1.20. 1"x1" 1coala de hârtie maro . Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi .5"x2" 2 triunghiuri . 2"x6" 2 dreptunghiuri . 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 11"x17" 1 coala de culoare gri 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine: 1 dreptunghi 5"x6" 2 dreptunghiuri . CASTELUL PRINTESEI 41 . 1. 3. 1"x2" Acuarele. CASTELUL Materiale necesare : • • • • • • 1 coala de hârtie . Lipiţi figurile geometrice .5" 2 triunghiuri . 2.5" 4 pătrate . Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .

5" 1coala de hârtie purpurie .5"x2" 4 triunghiuri . 1. 11"x17" 1 o coala de hârtie roz 8"x11" Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi . 1.5"x6" 2dreptunghiuri . markere / creioane Sclipici etc.5"x.5"x3" Acuarele .Materiale necesare : • • • • • • 1 o coala de hârtie . Lipici 42 .fiecare parte 1. 1. 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri . . 4"x6" 2 dreptunghiuri . 1"x2" 1dreptunghi .5" 4 pătrate .

Desenaţi o formă de coif pe demicarton . Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere . 2.Capsati cele două parţi obţinute . Coif Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton . Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări . fir tors . Materiale necesare : • • • • • • O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată .22. nasturii . carnaval etc. după mărimea capului . 1. nasturi . penele . 3. tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi . 23. sclipiciul etc. firul tors . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme .pene . COIF în formă de pisică 43 .

năsuc. negru Foarfecă Capsator Lipici 1. 2. Faceţi ochii galbeni . Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb. Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase . Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii) 3. Toate acestea se lipesc pe fata pisicii . năsucul . Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton . una mica ) . 44 . roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) . mustăţi si guriţă Creion alb.Materiale necesare: • • • • • • 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare . guriţa şi interiorul urechilor roz . Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale . câteva mustăţi albe .

aceasta va fi coada pisicii .4. Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare ) 8. Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) . Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi . 7. 6. 45 . Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi . Lipiţi capul în vârful coifului . jos .Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată . 5.

markere Foarfecă Lipici . 1. 46 . roşie etc.24. bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna . ) Creioane colorate. Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . UN ŞIRAG din frunze Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa . galbenă . Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri. • • • • • Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie . Faceţi codita mai groasă .

BROSCUŢA Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . Materiale necesare: • • • • • • O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale . Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul.lipindu-le . Îndoiţi codita frunzei . Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme . pe lungime.Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . Dreptunghiul îl împăturiţi în patru. Acest "W" va fi broscuţa . Gura broscuţei se mişcă .2. 25. formând un dreptunghi. 3. în formă de "W" . Tăiaţi frunza . 47 .

făcând un simplu arbore genealogic .Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ). 26. Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . Tăiaţi din panglica roşie . ARBORELE GENEALOGIC Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui . o limba lungă şi o lipiţi . Materiale necesare : • • • • • • • • O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină Lipici 48 . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare .

Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă. Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde . 4. Puneţi plastilina în pahar .Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză . Tăiaţi mai multe frunze pentru fraţi. Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze . părinţii la nivelul al doilea. 3. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză . si bunicii la al treilea nivel din partea de jos . Generaţia copilului în vârf. Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze. 49 .1.bunici etc. Legaţi frunzele de ramurile copacului .Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective . Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . părinţi . Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii . 2.

dreptunghiurile obţinute . 50 . 2. 4. Îndoiţi în formă de evantai . Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie . Lipiţi cele două bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului . JUCARIA DRAGON Leul dansator Materiale necesare : • • • • • • Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici .27. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene. 3. Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri . scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene 1.

unde va fi poziţionat soarele. Materiale necesare: • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm. Saturn.5. Primele patru planete au orbitele aproape de soare . Pământ. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga. Venus. Uranus. 6. markere • Compas 1. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă . Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare . 51 . Marte. • Hârtie colorată • Foarfecă • Perforator • Sfoară • Culori.. 2. Locul de intersecţie va fi centrul cercului . Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii. SISTEMUL SOLAR Acesta este un model de sistem solar . Neptun şi Pluto . Jupiter. reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. 28.

Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ). Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . 52 . Soarele îl vom face mai mare . 4. Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund. După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită. Scrieţi numele fiecărei planete pe spate. 5.3. apoi Pământ şi aşa mai departe ). Saturn. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur. Jupiter . Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos. apoi Venus. iar celelalte planete şi mai mici . Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton . fiecare planetă va atârna prin găurile date. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate . potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan. Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele .

maro.6. după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună . Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar). POMUL RECUNOŞTINŢEI Materiale necesare : • Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu. roşu.Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi ! Acestea vor fi frunzele. legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului .. Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar. 53 . 29. galben. verde şi altele ) • Culori sau markere • Foarfecă • Lipici sau glue stick (lipici solid) 1. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne .

3. După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom . Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile . 4.2. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate.Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală . 54 .

violet O bucata mare de hârtie/carton incolor Foarfecă Creion Lipici 1. verde. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie. F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.V.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele. 55 . CURCUBEU din palme • • • • • • Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R. orange.30. albastru.I. Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme.O. 1.V. 2.G.galben. 3.A.

Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă . 56 . Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament. lipiciul devine transparent . iar de ea prindeţi agrafa.31.3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei. După ce se usucă. Îndoiţi agrafa în forma de V . pentru a-l decora Lăsaţi lipiciul să se usuce . întindeţi 2. OM DE ZĂPADĂ Materiale necesare: • Lipici • Agrafe de birou • Hârtie pergament • Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie • Perforator (pentru ochi şi butoniere) • Foarfecă • Opţional nasturi pentru ochi • 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) • Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat) Pe hârtia de pergament. Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă .

BRĂDUŢ Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. 4.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie. Desenaţi jumătate de brăduţ. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul. 3. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. markere sau acuarele Foarfecă Scotch 1. 2. 57 . Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou. Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici. Materiale necesare: Hârtie de culoare verde Culori.32.

pentru ornament. 6. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru . Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa. Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . 58 . Desenaţi . Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel.5. câteva conuri.

aţă. 2. 59 . Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei. 1. Excesul de nisip se scutură uşor.33. Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici . Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . Lăsaţi să se usuce bine. STEA DE MARE colier Materiale necesare : • lipici alb • scobitore • hârtie abrazivă • nisip sau sclipici • agrafa .

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier 60 .

cealaltă va fi în interiorul felicitării. Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală. culori 1. O bucată va fi în partea exterioară . FELICITARE CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA Materiale necesare:: Hârtie glasata de diferite culori Foarfecă Lipici Markere. apropiată de mijlocul îndoiturii. 2. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate . 61 .34.

Desfaceţi felicitarea . 6. tulpini şi frunze. Decupaţi nişte floricele . 62 . 5. 4. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa . decoraţi-le cu markere / culori. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază. Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea.3. din hârtie . Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza.

markere. Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele .7. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate. Materiale necesare: • Un carto în formă de cerc • Hârtie colorată / creponată • Culori. panglici 1. aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini. CORONIŢĂ DIN FLORI Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2.sclipici. 35. Scrieţi un mesaj pe felicitare. acuarele • Foarfecă • Lipici • Opţional .5 cm spre margine) 63 .

Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie . Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde. 5. 64 .2. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe. 4. O lăsaţi să se usuce. decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia). 3. Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului .pentru diferite ocazii .

36. Pliaţi foaia ca un evantai.Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ).sclipici 1. PORUMBELUL PĂCII Materiale necesare: Demicarton Hârtie normală Foarfecă Creion Sfoară Capsator Opţional: marker. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton. 65 . Tăiaţi hârtia normală în jumătate . 2. 3. lipici.

Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici .CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE Materiale necesare : • Carton moro sau blăniţă maro • Creion • Foarfecă • Lipici • Perforator • Fir tors • Markere. 37. 66 . Capsaţi capetele cozii împreună . 5. Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi. Desenaţi un ciorap pe cartonul maro . Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături .Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model. prindeţi-le cu capsatorul. creioane 1.

Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului. 38. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului). Introduceţi firul tors prin găuri. CORT.2. 4. 3. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia . COLIBA INDIANA 67 . La capătul firului faceţi un nod.

3 cm de sus. 2. Nu legaţi crenguţele prea strâns . 68 . acuarele sau markere • Capsator 1. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.) • Fir sau panglică • O pungă mare de hârtie maro • Foarfecă • Creion • Culori. lăsând cca.Materiale necesare : • 4 rămurele drepte ( ~30 cm.

7. 6.3. Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur. Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se. 5. Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele. Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi. Desfaceţi punga de hârtie . 4. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul . După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile.Pe una din laturi decupaţi o uşă . 69 . Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare . Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul.

8. Puneţi crenguţele în cortul de hârtie . ceva de amestecat • Tempera verde • Pensulă • Panglici verzi • Lipici • Marker negru 70 . 9. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) . Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii. Astfel aţi obţinut un cort minunat ! CARACATIŢA Materiale necesare: • Un balon rotund • Ziar • Făină şi apă • Un castron .

Umflaţi baloane pentru fiecare elev .obţinut din fâşii . la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev. Faceţi un lipici din făină şi apă. Coloraţi balonul . Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . Fâşiile vor fi de ~ 3 cm.1. 3. 71 . 6. Tăiaţi ziarul fâşii . până când amestecul este subţire. Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină . După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii. 4. Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului. 5. în verde. Lăsaţi balonul să se usuce complet. lungime. Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată. Apoi lipiţi-le de baza balonului. 2. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce .

primar . ION ŞERDEANU.Caiet de abilităţi practice . 5..a IV-a. Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti . Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică .Bucureşti.. 2…………………….Bucureşti . 72 .Micii meşteri mari . Editura Ion Creangă .gimnaziu .Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV.1967. facem singuri jucării.2001.Ministerul Educaţiei şi Cercetării.1998. 3. 2003. Consiliul Naţional pentru Curriculum . 6.Bucureşti . Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. FLORIAN DIŢULEASA .Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti . Consiliul Naţional pentru Curriculum . ANAMARIA SMIGELSCHI. 1977 4.BIBLIOGRAFIE 1. Edituira… . Programa şcolară pentru clasele I .

1.3 Exemple……………………………..2.CUPRINS Cuvânt înainte……………………………………………… CAPITOLUL I ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV I.1 Lucrări din hârtie şi carton ………………………… III.1Noţiuni generale …………………………………… II.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice………………………… CAPITOLUL III IDEI CREATIVE PENTRU COPII III. 73 . Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”………………… CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII II.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice…… III. Noţiuni generale …………………………………………… I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful