PROIECT DIDACTIC

Data: 13 noiembrie 2018

Clasa: a IV-a
Şcoala Gimnazială Bratovoești
Profesor pentru înv. primar: Vîță Florentina-Ștefania
Disciplina: Educaţie civică
Aria curriculară: Om și societate
Unitatea de învăţare: Locuri de apartenenţă
Tema: „Ţara natală. Însemnele ţării”
„ România, membră a Uniunii Europene”
Tipul lecţiei: de recapitulare și sistematizare
Forma de realizare: Activitate integrată
Discipline integrate: Educaţie civică, Limba română, Muzică și mișcare, Istorie, Geografie;

COMPETENŢE SPECIFICE:
 Educaţie civică:
1.1. Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se
integrează persoana
1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite
comunități (locală, națională, europeană)
 Limba română:
1.1Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau
informativ accesibil
 Istoria:
1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice
 Geografia:
1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite
 Muzică și mișcare:
 1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile
din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe de natură muzicală şi de mişcare
corporală/scenică
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Cognitive :
OC1- să recunoască simbolurile statului român: Drapelul României, Ziua Naţională,
Imnul Naţional, Stema şi sigiliul ţării;
OC2- să recunoască simbolurile Uniunii Europene: steagul, Imnul, Ziua Europei, moneda
Euro;
OC3- să precizeze rolul acestor simboluri şi evoluţia lor istorică;
OC4- să-și exprime ataşamentul faţă de patrie prin cuvinte proprii;
OC5 -să identifice cuvinte cu înţeles opus și cu înţeles asemănător celor date;
OC6- să interpreteze rolurile impuse de scenetă și cântecele patriotice;
Afectiv-atitudinale
OA1- să manifeste interes pentru activitate
OA2- să audieze atent și conștient un text
Psiho-motorii
OP1- să mânuiască corect instrumentele de lucru
OP2- să aibă poziție corectă în bancă.
STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE: observaţia, exemplul, conversaţia, jocul didactic, jocul de
rol, asaltul de idei, explicaţia, problematizarea;
 MIJLOACE DE ÎNVǍŢǍMÂNT: harta României, harta Uniunii Europene, jetoane cu
simbolurile României și ale Uniunii Europene, planșă cu conturul hărţii României, fișă de
lucru, laptop, videoproiector, eșarfe în culorile drapelului, brâu tricolor, semne de carte
tradiţionale, batoane de ciocolată;
 MIJLOACE DE REALIZARE: frontal, individual;

BIBLIOGRAFIE:
 Programa școlară pentru disciplina Educaţie Civică – clasele a III-a și a IV-a, București,
2014;
 Educaţie civică - manual pentru clasa a IV-a - Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu,
Editura Aramis, 2016;
 Strategii didactice
Evenimentele
Timp Conţinutul ştiinţific Metode şi Resurse Forme de Evaluare
lecţiei
procedee materiale organizare
Asigurarea climatului favorabil desfăşurării Eșarfe Capacitatea
activităţii: roșii, de
Moment - pregătirea materialelor necesare; galbene, concentrare
1’ Conversaţia Frontal
organizatoric - aşezarea băncilor pe trei rânduri; albastre; a atenţiei ;
- întâmpinarea oaspeţilor; Brâu
tricolor
Elevii vor cânta, cu negativ, o strofă din Capacitatea
Cântarea în
Captarea Imnul Naţional „Deșteaptă-te, române!”, apoi de a cânta
2' colectiv Laptop Frontal
atenţiei vor preciza că acest cântec reprezintă un simbol corect;
Audiţia
al statului român.

Anunţ elevii că astăzi, la Educaţie civică, vom Capacitatea

recapitula cunoștinţele referitoare la ţara natală, de a asculta
Conversaţia
Anunţarea însemnele ţării și ale Uniunii Europene, vom Frontal cu atenţie
temei și a 1' recunoaște aceste simboluri și vom preciza rolul explicaţiile;
obiectivelor lor, ne vom exprima atașamentul faţă de ţară prin
Explicaţia
idei proprii, vom rezolva o fișă cu exerciţii, vom
cânta și vom interpreta roluri.
 Se va face printr-o discuţie: Capacitatea
- Cum se numește ţara noastră?( România). Conversaţia de a
- Din ce comunitate face parte? (Uniunea Frontal răspunde
Europeană). corect la
- Ce este Uniunea Europeană? ( Este o întrebări;
comunitatea din care fac parte unele state Exerciţiul
din Europa).
- Ce are ea în vedere ? ( pacea, dreptatea,
egalitatea, prosperitatea tuturor statelor
Reactualizarea membre).
cunoștinţelor - Când s-a înfiinţat Uniunea Europeană? Explicaţia
20'
însușite (în 1993).
anterior - Din ce an este România membră?
(1 ianuarie 2007).
- Câte ţări cuprinde Uniunea Europeană? Exemplul
(28). Frontal
- Care sunt simbolurile (însemnele
României? (stema, steagul, Ziua
Naţională, Imnul de Stat).
- Unde sunt prevăzute aceste simboluri? Exerciţiul
(în Constituţia României, Art. 12).
- Ce reprezintă ele? (trăsături ale poporului
 român).
- Care sunt trăsăturile poporului român? Problematizarea
(curajul, credinţa, ospitalitatea, unitatea,
hărnicia).
- Care sunt simbolurile (însemnele) Harta Frontal Capacitatea
Uniunii Europene? (Drapelul, Imnul – României de a
Odă bucuriei, Ziua Europei - 9 Mai, Harta UE recunoaște
moneda unică - Euro). Jocul didactic Jetoane cu simbolul și
Joc didactic: „Recunoaște simbolul!” Observaţia simboluri de a-l atașa
Prezint elevilor harta României și harta Frontal corect;
Uniunii Europene. Sarcina lor este de a atașa
fiecărei hărţi simbolurile specifice și de a
spune ce știu despre ele. (Anexa 1)

Fiecare elev primește câte o fișă de Fișă de

lucru (Anexa 2). Cu ajutorul lucru Individual Capacitatea
videoproiectorului, voi proiecta pe tabla Exerciţiul Video- de a rezolva
Dirijarea magnetică exerciţiile din fișă iar elevii le proiector Frontal sarcinile de
15'
învăţării vor rezolva. Markere lucru;
Asaltul de idei Hartă -
- Prezint conturul unei hărţi a României. Asaltul de idei contur Frontal Capacitatea
- Solicit elevilor idei cu privire la ceea ce Bileţele de a-și
 semnifică, pentru ei, dragostea de ţară, pe colorate exprima
care le vor scrie pe bileţele în culorile propriile
drapelului. Exerciţiul Frontal păreri;
- Atașează bileţelele hărţii formând astfel Jocul didactic
tricolorul.

Capacitatea
Laptop de a
Câţiva elevi vor interpreta sceneta „La mulţi Jocul de rol Frontal interpreta un
Retenţia și
10' ani, România!” apoi întreaga clasă va cânta Video- cântec;
transferul
„Marșul românilor”- Haiducii. Cântarea în proiector Capacitatea
colectiv de a juca
rolurile.

Voi face aprecieri referitoare la modul de Stimulente Aprecieri

rezolvare a sarcinilor de lucru, la corectitudinea Conversaţia Semne de Frontal verbale
Evaluarea 1' informaţiilor transmise și la gradul de participare carte
la lecţie. Elevii vor primi, drept recompense,
batoane de ciocolată iar invitaţii, semne de carte
tradiţionale, confecţionate manual.
ANEXA 1

Fișă de documentare
1. Stema naţională a României.
Stema este formata din:
 Vulturul de aur cruciat (acvilă) cu aripile deschise având în cioc o cruce, la stânga un
soare, la dreapta o lună crai-nou.
 Scutul pe care stă este de azur - simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele
suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel
Mare şi Sfânt şi de domnitorul Tării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor
trei Ţări Române.
 Pe mijloc, un scut împărţit în câmpuri, prezintă simbolurile provinciilor istorice
româneşti de la stânga la dreapta:
- Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur;
- Moldova: un bour negru cu o stea între coarne;
- Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste
Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur;
- Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc
şapte turnuri simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.
- Dobrogea este reprezentată de doi delfini.

2. Drapelul României
Drapelul României este tricolor: roşu, galben şi albastru. El are culorile plasate vertical
precum urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) şi roşu (în afară).
Albastrul semnifică seninul cerului, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul
patriei.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul
veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul
roşului din steag.
Ziua drapelului Naţional se sărbătorește pe data de 26 iunie.
3. Imnul Naţional al României
Poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu a fost scris şi publicat în timpul Revoluţiei
de la 1848. Ulterior, poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“. Muzica a fost
compusă de Anton Pann, poet şi autor de manuale de muzică.
Imnul se cântă:
a) la festivitățile şi ceremoniile oficiale naţionale;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor Radioului și Televiziunii;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare;
e) pe stadioane cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive;
g) la începutul programului zilnic în şcoli;

4. Ziua Naţională a României -1 Decembrie.

2018 reprezintă Centenarul Marii Uniri (împlinirea a 100 e ani de la Marea Unire din
1918).
La 1 Decembrie 1918, a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România la Alba Iulia, în Transilvania înfăptuindu-se, astfel, România
Mare. Tot în 1918, se unesc și Basarabia și Bucovina de Nord cu România. În 1940, România
pierde aceste două teritorii..
La 24 ianuarie 1959, Alexandru Ioan Cuza a înfăptuit Unirea Moldovei cu Ţara
Românească.
În anul 1600, Mihai Viteazul a realizat prima Unire a celor trei Ţări Române.
Românii sărbătoresc Unirea cântând Imnul, dansând Hora Unirii, mâncând preparate
tradiţionale, fluturând steagul.
ANEXA 2

FIŞǍ DE LUCRU

1. Scrieţi, cu cifre romane, anul Marii Uniri și Anul Centenar!

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

2. Găsiţi cuvinte cu înţeles asemănător (sinonime) pentru:

steag__________________________________________________________________
ţară___________________________________________________________________
imn___________________________________________________________________
simbol_________________________________________________________________

3. Găsiţi cuvinte cu înţeles opus (antonime) pentru:

drepturi________________________________________________________________
prieten_________________________________________________________________
curajos_________________________________________________________________

4. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului „român”!

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

5. Analizaţi, din textul următor, un substantiv și un adjectiv.

„Avem o ţară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbaţi nemuritori
Şi unde stau de veacuri laolaltă
Izvoare, văi și munţi cu fruntea-n zări”.
(„Avem o ţară!”- Radu Gyr)
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
ANEXA 3
SCENETĂ
,,La mulţi ani, ROMÂNIA!”
prof. N. Voinea
Personaje:
1. D-na Vulpoiu Gheorghiţa
2. Francesca, copil (fiica d-nei Vulpoiu)
3. Francesca ajunsă la maturitate
4. Diriginta
5. Povestitorul
6. D-na Siminescu Irina
7. Ana, fiica d-nei Siminescu
8. Viitorul, apărut în visul d-nei Vulpoiu
Povestitorul:
Doamna Vulpoiu Gheorghiţa, o doamnă în neadevăratul sens al cuvântului se întâlneşte
întâmplător pe stradă cu blânda doamnă Siminescu. Fiicele celor două femei sunt colege de clasă şi
sunt prezente la întâlnirea femeilor. Haideţi să ascultăm împreună despre ce vorbesc cele două!
D-na Siminescu:
- Bună, Gheorghiţa! Mă bucur să te revăd! Ce mai faci?
D-na Vulpoiu:
- Bine, bine, dar o să fac şi mai bine dacă nu-mi mai spui Gheorghiţa... Spune-mi şi tu, Georgia,
cum îmi spune toată lumea.
D-na Siminescu:
- Bine, draga mea. Tu ce mai faci, Francesca? Cum merge cu şcoala?
Francesca:
- Bine, am luat un 10 la Informatică.
D-na Vulpoiu:
- Păi, ăsta e viitorul: informatica! Vreau să o dau la studii în străinătate, pe asta mică. Vreau să
lucreze la o multinaţională. Aici n-are nicio şansă în Românica. Asta nu e ţară de trăit!
D-na Siminescu:
- Păi, la bătrâneţe ce o să te faci când o să vezi că fetiţa ta nici nu o să vrea să se mai întoarcă în
ţară?
D-na Vulpoiu:
- Păi nici nu vreau să se mai întoarcă. Ce vrei să facă pe aici?
D-na Siminescu:
- Nu o să suferi după ea?
D-na Vulpoiu:
- Nu, draga mea. Eu merg la cursuri de gândire pozitivă, practic yoga... ce să mai vorbim atâta: sunt
o femeie puternică şi deschisă la minte. Ştiu să atrag binele de partea mea. Universul ţine cu mine!
D-na Siminescu:
- Dacă aşa zici....
D-na Vulpoiu:
- Dar tu ce vrei să te faci când o să fii mare, măi Ana?
Ana:
- Actriţă..
D-na Vulpoiu:
- În România?
Ana:
- Da. O să joc chiar săptămâna viitoare într-o scenetă despre 1 Decembrie.
D-na Vulpescu:
- Irino, bagă-i minţile în cap fetei ăsteia! Ce actriţă, ce 1 Decembrie?
Francesca:
- Da, mami. De 1 Decembrie sărbătorim Ziua Naţională a României.
D-na Vulpoiu:
- OK, şi ce avem de sărbătorit atâta?
Ana:
- România Mare.
D-na Vulpoiu, ironică:
- Interesant, ce să-ţi spun...
Povestitorul:
În acest timp pe stradă trece diriginta fetiţelor.
Diriginta:
- Bună ziua! D-na Siminescu vă rog să repetaţi un pic rolul cu Ana.
D-na Siminescu:
- Sigur, d-na dirigintă.
Diriginta:
- M-am gândit să îi dau un rol şi Francescăi şi să interpreteze cântecul ,,Hai să-ntindem hora mare”,
pt. că are o voce frumoasă.
Ana, bucuroasă:
- Da, mi-ar plăcea să joace şi Francesca în scenetă!
D-na Vulpoiu:
- Regret, d-na dirigintă, dar Francesca are altceva de făcut. Merge la cursuri de info, de limbi străine
şi de autocunoaştere. N-are timp de hore....
Francesca:
- Dar te rog mami, lasă-mă şi pe mine să joc.
Ana:
- Da, vă rugăm.....
D-na Vulpoiu:
-Nu e nu, fetelor!
Diriginta:
- Bine, cum credeţi. Nu vă oblig. Faceţi cum e mai bine pentru copilul d-voastră. Eu trebuie să
ajung la o şedinţă. Vă urez o zi plăcută!
D-na Siminescu:
- De ce nu o laşi pe Francesca să joace în scenetă? E bine totuşi să fie patrioţi, copiii ăştia. Altfel, în
timp se va alege praful de ţara asta.
D-na Vulpoiu:
- S-a ales deja şi oricum, discuţiile ăstea mă plictisesc. Românii atâta ştiu: să înfulec sarmale de Ziua
României şi să ţopăie la hore. Nişte barbarisme! Hai că mă duc la ,,mani” şi la ,,pedi”, că am
programare. Vă pup!
Povestitorul:
Ajunsă la salonul de înfrumuseţare, d-na Vulpoiu adoarme aşteptându-şi rândul. În vis îi apare
Viitorul în carne şi oase:
Viitorul o strigă pe D-na Vulpoiu:
- Gheorghiţa, Ghiţa, hai să te strig pe numele pe care te alinta mama ta când erai mică.
D-na Vulpoiu, nervoasă:
- Dar tu cine mai eşti? Şi cum îţi permiţi să mă chemi aşa? Eu sunt Georgia! Ce vrei de la mine?
Viitorul:
- Sunt Viitorul. Am ascultat tot ce ai discutat azi cu d-na Siminescu. De ce nu o laşi pe Francesca să
sărbătorească aşa cum se cuvine Ziua Naţională?
D-na Vulpoiu:
- Mai taci, nebunule!
Viitorul:
- Eşti o necugetată! Adică, ai fost o necugetată, pentru că de la discuţia cu d-na Siminescu au trecut
40 de ani.
D-na Vulpoiu, foarte mirată:
- 40 de ani?
Viitorul:
- Da, acum eşti o bătrână neputincioasă, părăsită de toţi. Mai grav e că din cauza unora ca tine, nici
ţara nu mai e unită. Acum suntem iar trei ţări române, adică trei regiuni şi s-a propus să intrăm cu
paşaport dintr-o ţară în alta.
D-na Vulpoiu:
- Poftim? Cum s-a întâmplat asta?
Viitorul:
- Oamenii n-au mai fost uniţi între ei. Vezi că te sună cineva. E fiica ta, te sună din America. Acum
e femeie în toată firea.
D-na Vulpoiu:
- Francesca, ce faci iubirea mea?
Francesca:
- Ce să fac, lucrez. Îmi ocupă tot timpul serviciul ăsta la multinaţională. De ce m-ai sunat de 10 ori
ieri?
D-na Vulpoiu:
- Când te întorci în ţară? Mi-e dor de tine.
Francesca:
- Ce să fac în ţară? Acum am viaţa mea aici. Ce vrei să bat drumul până acasă, ca să ce? Vrei să
facem o horă, că tot se apropie Ziua României?
D-na Vulpoiu:
- Francesca, sunt bătrână. Ce o să mă fac fără tine?
Francesca:
- Mamă, aici în America, lumea gândeşte mai modern. Mi-au recomandat prietenii pt. tine un azil
modern,de fiţe. Acolo se fac şi cursuri de autocunoaştere, de yoga.
Viitorul, întrerupe discuţia celor două:
- Gheorghiţa, trezeşte-te! A fost doar un vis. Ai grijă să nu se transforme în realitate!
D-na Vulpescu, speriată, strigă la fetiţa ei Francesca:
- Francesca! Chiar aşa, să mă arunci tu pe mine într-un azil? Nerecunoscătoareo!
Francesca (fetiţă):
- Ce e,mamă? Ce-ai păţit? Respiră cum te-a învăţat antrenorul de yoga!
D-na Vulpoiu:
- Yoga îmi trebuie mie? Bagă-ţi minţile în cap, fetiţo! Dă-mi telefonul!
D-na Vulpoiu pune mâna pe telefon şi formează grăbită un nr:
- Alo, hai să-ntindem hora mare. Aduc eu sarmale.
De la celălalt capăt al telefonului, diriginta, mirată:
- Poftiţi? Cu cine vorbesc?
D-na Vulpoiu:
- Aoleu, îmi cer scuze. Sunt mama Francescăi. La mulţi ani de pe acum de Ziua Naţională! Vă rog
să o lăsaţi să cânte la serbare şi să joace în scenetă.
Diriginta:
- Sigur. Mă bucur că aţi ajuns la sentimente mai bune. La mulţi ani, dumneavoastră şi tuturor
românilor! La mulţi ani, şi ţie Viitorule şi acum şi peste 40 de ani!
Toţi copiii participanţi la scenetă spun în cor:
- La mulţi ani, ROMÂNIA!