LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ALBA IULIA

STR. ŞTEFAN CEL MARE NR 25, ALBA IULIA

TEL 0258835346, FAX 0258832813, E-mail: licsportiv@yahoo.com
___________________________________________________________________________________________________
Vizat director,
Practică pedagogică studenţi - Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Specializarea: profesor învăţământ primar, anul I
Instituţia de învăţământ preuniversitar de aplicaţie: Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia
Îndrumător practică pedagogică: Prof.înv.primar DOROGA MARCELA

PROIECT DIDACTIC - Lecţie demonstrativă

Data: 19.03.2018
Unitatea de învăţământ: Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia
Clasa: a IV-a B Step by Step
Unitatea tematicǎ: Comunicăm
Subiectul: Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov/Adunarea fracțiilor cu același
numitor/Organizarea administrativă a României
Tipul lecţiei: formarea şi dezvoltarea de competenţe
Forma de realizare: activitate pe centre
Centre de activitate: Citire, Scriere, Matematică, Studii Sociale
Competenţe specifice:
Limba şi literatura română:
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte, dintr-un film, a unui personaj imaginar urmărind un
set de repere;
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare
la mesajul citit;
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii;
Matematică:
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0 - 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori
mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100;
Geografie:
3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice;
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului
local, țării și lumii contemporane;
Competenţe / Centre:
Citire: - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textului: explozia stelară (3.4.); -
- formularea de răspunsuri la întrebări pentru ilustrarea sevenţelor narative: Cine? Ce face?
Cum? Când? De ce? (3.4.); - formularea de răspunsuri la întrebări pentru marcarea sevenţelor
descriptive: Ce este descris? Ce face? Cum? De cine? De ce? (3.4.); - redactarea unor enunţuri
explicative folosind cuvinte din text, pentru a prezenta aspecte ilustrate (4.4.).
Scriere: realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora
în funcţie de diverse criterii;
Matematică: reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând desene, haşuri, decupaje etc.,
pornind de la experienţa cotidiană; scrierea unor fracţii pornind de la situații familiare;
marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg;
Studii Sociale: elemente de prezentare a ţării, organizarea administrativă a României (unităţi
administrative: judeţul, municipiul, oraşul, comuna); precizarea poziției localității în cadrul
regiunii și al țării;
Resurse procedurale: procedee de citire activă, Conversaţia, Explicaţia, Exerciţiul,
Ciorchinele, lista, diagrama Venn, Munca independentă;
Resurse materiale: mesaj-text suport, sarcini de lucru suport, fişe de lucru la centre, marker,
creioane colorate, carioca, flip-chart, harta fizică/administrativă a ţării, atlas geografic;
Modalităţi de evaluare: la Centre, la Scaunul Autorului;
Resurse informaţionale:
- Dincă, Cornelia, Metodica predării geografiei - învăţământ primar, Editura Decesfera Media,
Bucureşti, 2011;
- Logel, Dumitru, Metodica predării matematicii pentru învăţământul primar, Editura
Carminis, Bucureşti, 2017;
- Şerdean, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în ciclul primar, Editura Corint,
Bucureşti, 2002;
- Mihăescu, Mirela, Pacearcă, Ştefan, Dulman, Aniţa, Alexe, Crenguţa, Brebenel, Otilia,
Limba şi literatura română, manual clasa a IV-a, Editura Intuitext, Bucureşti, 2016;
- Mogoş, Mariana, Matematică, manual clasa a IV-a, Editura Art, Bucureşti, 2016;
- Popescu, Manuela, Pacearcă, Ştefan, Geografie, manual clasa a IV-a, Editura Intuitext,
Bucureşti, 2016;
- Anexa nr. 2 la OMEN nr. 5003/02.12.2014, Programa şcolară de limba şi literatura română,
matematică, geografie, clasa a IV-a, Bucureşti, 2014;

AGENDA ZILEI
LUNI, 19 MARTIE 2018

* 8 – 8,50 Întâlnirea de dimineaţă

* 8,50 – 9 Pauza de Mic dejun
* 9 – 12 ACTIVITĂŢI PE CENTRE
CITIRE: Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov
SCRIERE: Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov
MATEMATICĂ: Adunarea fracțiilor cu același numitor
STUDII SOCIALE: Organizarea administrativă a României
* 12 – 13,10 Masa de prânz
* 13,10 – 14 MUZICĂ ŞI MIŞCARE: Orchestra de jucării muzicale
* 14,10 – 15 SCAUNUL AUTORULUI - Evaluarea activităţii de la centre
* 15,10 – 16 INTERVENŢIE INDIVIDUALIZATǍ - Completarea fişelor de lucru

8 - 8,50 – ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢǍ

- Salutul, Calendarul naturii, Calendarul zilelor de şcoală, Mesajul zilei, Noutăţi, Jurnalul;
- Agenda zilei;
1. Moment oragnizatoric:
- Crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea ,,Întâlnirii de dimineaţǎ”: aranjarea elevilor la
Centrul de întâlnire în semicerc, stabilirea liniştii, îndrumarea elevilor în activitatea de
pregătire.
2. Salutul:
- Recitarea versurilor: ,,Dimineaţa a sosit,/ Toţi copiii au venit, /A-nceput o nouă zi,/ Bună
dimineaţa, copii!”.
- Realizarea prezenţei elevilor cu ajutorul catalogului şi precizarea numărului elevilor prezenţi
şi numărului elevilor absenţi. Câte fete şi câţi bǎieţi sunt azi prezenţi?
3. Calendarul naturii şi al zilelor de şcoală:
- Stabilirea zilei sǎptǎmânii, datei (situaţii care au legătură cu numărul 19), lunii, anului, vremii
şi numǎrului zilelor de şcoalǎ;
4. Mesajul zilei:
- Citirea mesajului zilei şi rezolvarea sarcinilor de lucru prezentate. Se insistǎ pe rezolvarea
corectă a sarcinilor propuse şi pe participarea activă a tuturor elevilor.
5. Noutăţi:
- Elevii care s-au înscris la rubrica ,,Noutăţi” vor veni pe rând pe Scaunul Autorului şi vor
comunica colegilor noutăţile sau experienţele personale deosebite;
6. Jurnalul:
- Elevul care a completat Jurnalul prezintă pagina realizată;
7. Agenda zilei:
- Prezentarea activităţilor zilei şi a sarcinilor de lucru la centrele de activitate;

BUNĂ DIMINEAŢA, ELEVI DE BASM!

,,Era odată un oraş de basm, locuit de prichindei. Li se spunea prichindei pentru că erau
mici, mici de tot. Oricare dintre ei nu era mai înalt decât un castravete, şi nici acela prea mare.
Însă oraşul lor era tare frumos. Pe lângă fiecare casă creşteau sumedenie de flori: margarete,
romaniţe, păpădii. Până şi străzile la ei aveau nume de flori. Iar oraşul se numea chiar Oraşul
Florilor. Şi era aşezat pe malul unui pârâu. Prichindeii îi ziceau apei acesteia Pârâul
Castraveţilor pentru că pe malul lui creşteau foarte mulţi castraveţi. Pe celălalt mal al pârâului
se întindea pădurea. Prichindeii îşi făceau bărcuţe din coaja de mesteacăn, treceau pârâul şi se
afundau în pădure după fructe, după ciuperci sau după alune. Micuţi cum erau, le venea greu să
culeagă poamele sălbatice, şi când era vorba de alune, trebuiau să se caţere pe trunchiurile
înalte, ducând cu ei un fierăstrău. Asta pentru că nici unul dintre prichindei nu ar fi putut rupe o
alună cu mâinile goale. Şi ciupercile le retezau tot cu fierăstrăul.
Într-o căsuţă de pe strada Campanulelor locuiau laolaltă şaisprezece prichindei. Cel mai de
seamă dintre ei era prichindelul Ştietot. Îl porecliseră Ştietot pentru că într-adevăr ştia foarte
multe lucruri. Şi ştia foarte multe pentru că citea fel de fel de cărţi. Datorită cărţilor citite
Ştietot devemnise foarte înţelept. De aceea toţi îi dădeau ascultare şi îl iubeau nespus.
În aceeaşi căsuţă mai locuia vestitul doctor Pilula, cel care-i vindeca pe pitici de orice
boală. Mai locuiau aici renumitul mecanic Şurubel cu ajutorul său, Piuliţa. Locuia apoi Zahar
Zaharescu Limonada, care ajunsese celebru pentru că îi plăcea la disperare apa gazoasă cu
sirop. Mai locuia în casa asta Glonţişor. El avea pe căţeluşul Strop şi mai avea o puşcă cu
dopuri. Veneau apoi la rând pictorul Acuarelă, muzicantul Gusla şi alţi prichindei: Grăbilă,
Dondănel, Tăcutul, Gogoaşă, Zăpăcilă, cei doi fraţi Pisibil şi Probabil. Însă cel mai vestit dintre
toţi era prichindelul Habarnam. Îl porecliseră Habarnam pentru că nu ştia nimic.
Habarnam avea un prieten, Peticel de pe strada Margaretelor. Cu Peticel, Habarnam putea
pălăvrăgi ore întregi. Se certau de douăzeci de ori pe zi şi tot de douăzeci de ori pe zi se
împăcau.

Câţi prichindei locuiau în căsuţă? (În căsuţă locuiau şaisprezece prichindei.)

NOUTĂŢI: 1. 2. 3.

Rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:

* Citirea în grup:
- Citeşte cu atenţie textul ,,Habarnam devine pictor”, după Nikolai Nosov, (manual pag. 36-
37);
- Citiţi textul în lanţ, apoi pe alineate;
- Citiţi enunţurile care îl descriu pe Acuarelă;
- Citiţi, pe roluri, dialogul dintre Habarnam şi Ciufulici;
- Citiţi fragmentul în care Habarnam şi Ciufulici dialoghează cu doctorul Pilulă şi cu Ştietot;
* Cum se numesc numerele unei fracţii? (numărător → numărul părţilor egale care sunt luate în
consideraţie din întreg; numitor → numărul părţilor în care a fost împărţit întregul, ≠ 0; ,,―”
→ linia de fracţie, reprezintă operaţia de împărţire);
- Ce este fracţia subunitară? (fracţia care are numărătorul mai mic decât numitorul); Ce este
fracţia echiunitară? (fracţia care are numărătorul egal cu numitorul); Ce este fracţia
supraunitară? (fracţia care are numărătorul mai mare decât numitorul);
Adunarea fracțiilor cu același numitor
- 3/8 + 5/8 = 8/8 → pentru a aduna două sau mai multe fracţii ele trebuie să aibă acelaşi
numitor → se efectuează suma numărătorilor şi numitorul se păstrează neschimbat;
- Urmăreşte reprezentarea pe segment a fracţiilor pentru efectuarea unei adunări: 3/9 + 5/9 = 3
+ 5/9 = 8/9 (manual, pag. 28);
- Află suma fracţiilor şi spune cum sunt fracţiile care se obţin: 4/10 + 2/10 = 6/10 (fracţie
subunitară); 4/10 + 6/10 = 10/10 (fracţie echiunitară); 7/10 + 6/10 = 17/10 (fracţie
supraunitară);
* Găseşte pe harta fizică a României localitatea în care trăieşti. În ce judeţ se află şi ce râu o
străbate? (judeţul Alba, râul Mureş);
- Urmăreşte cursul râului Mureş de la izvor până la ieşirea din ţară şi scrie numele judeţelor pe
care le străbate (Harghita, Mureş, Alba, Hunedoara, Arad, Timiş);
Organizarea administrativă a României
- unităţi administrative: comuna, oraşul/municipiul, judeţul;
- 41 de judeţe, capitala -municipiul Bucureşti (1862);
- regiuni istorice: Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea,
Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina, Transilvania;
- alcătuieşte un album cu imagini din Bucureşti;
- în România sunt mai multe localităţi cu numele Bucureşti,
aflate în judeţele Brăila şi Hunedoara;

9 - 12 - ACTIVITǍŢI LA CENTRE: Desfăşurarea activităţii la centre

1. Organizarea colectivului de elevi pe centre:

- Repartizarea la centre a elevilor se face după extragerea bileţelelor: ţară, judeţ, oraş, comună;
la un centru lucrează câte cinci elevi;
- Ordonarea jetoanelor cu nume la panoul centrelor;
- Pregătirea materialului didactic necesar/fişelor de lucru/instrumentelor de scris;
- Se va realiza rotirea centrelor astfel încât fiecare elev să treacă pe la toate cele patru centre de
activitate.

2. Sarcini de lucru la centre:

CITIRE: : Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov

- Citeşte cu atenţie textul ,,Habarnam devine pictor”, după Nikolai Nosov, (manual pag. 36-
37);
- Asociază etichetele cu numele prichinduţilor pictaţi de Habarnam (ex. 5, pag. 38): A. Un
prichinduţ cu nişte urechi care semănau foarte bine cu ale unui măgar. → (Ştietot); B. Un
prichinduţ cu un termometru în loc de nas. → (Pilulă); C. Prichinduţul vânător călare pe o
mătură. → (Glonţişor); D. Un prichindel aşa de gras că nici nu a avut loc, în întregime, pe
pânză. → (Gogoaşă); E. Prichinduţul cu nişte picioare subţiri ca două beţe de chibrituri şi o
coadă, ca de câine, la spate. → (Zăpăcilă);
- Ciorchinele: ,,Habarnam“. Realizează reţeaua personajelor. Uneşte personajele care vorbesc
între ele (ex. 4, pag. 37);

SCRIERE: Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov

- Citeşte cu atenţie textul ,,Habarnam devine pictor”, după Nikolai Nosov, (manual pag. 36-
37);
- Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: Ce culori a folosit Habarnam pentru a realiza
portretul? Completează tabelul: elementele pictate/culoarea folosită (ex. 3 b, pag. 37); Ce
legătură crezi că este între numele personajelor şi comportamentul lor? (ex. 6 b, pag. 38);
- Motivează: Consideri că textul este amuzant? (ex. 6 c, pag. 38);

MATEMATICĂ: Adunarea fracțiilor cu același numitor

Rezolvă cerinţele (manual, pag. 29):
- Calculează suma fracţiilor: 2/8 + 3/8 = 5/8; 3/6 + 1/6 = 4/6; 4/7 + 2/7 = 6/7, (ex. 1, pag. 29);
- Calculează, după modelul de rezovare: 3/6 + 2/6 = 3 + 2/6 = 5/6; a) 5/8 + 2/8 = 5 +2/8 = 7/8;
b) 7/10 + 2/10 = 7 + 2/10 = 9/10; c) 8/100 + 9/100 = 8 + 9/100 = 17/100, (ex. 2, pag. 29);
- Scrie fracţiile 8/10 şi 6/9 ca sume de două fracţii, apoi de trei fracţii cu acelaşi numitor,
(foloseşte exemplul de la ex. 5, pag. 29);
- Joc: Dintre fracţiile scrise în casetă, alege şi scrie perechi de fracţii care prin adunare
formează fracţii echiunitare – ¼, 4/10, 2/4, 6/9, 6/10, 8/9, 7/10, 1/9, 1/8, 7/8, 3/10, 2/4, 3/9, ¾
( ¼+ ¾ = 4/4, 4/10 + 6/10 = 10/10, 2/4 + 2/4 = 4/4, 6/9 + 3/9 = 9/9, 8/9 + 1/9 = 9/9, 7/10 + 3/10
= 10/10, 1/8 + 7/8 = 8/8);
STUDII SOCIALE: Organizarea administrativă a României
Utilizează harta administrativ-teritorială (manual pagina 31) pentru a rezolva următoarele
cerinţe:
- Află care este judeţul cu cea mai mare/mai mică suprafaţă a teritoriului (ex. 2, pag. 31);
- Organizează o excursie imaginară pe harta administrativă a ţării. Străbate judeţele şi oraşele-
reşedinţă de judeţ traversate (ex. 3, pag. 31);
- Alcătuieşte o listă cu 10 personalităţi şi află în ce localităţi s-au născut. Caută pe hartă,
judeţele în care sunt situate aceste localităţi (ex. 5, pag. 31);
- Stabileşte asemănări şi deosebiri între două unităţi administrative, la alegere, completând o
diagramă (ex. 6, pag. 31);
- Precizează judeţele corespunzătoare fiecărei regiuni istorice, folosind harta regiunilor istorice
(ex. 8, pag. 32);
- Precizează în ce parte a ţării este aşezat oraşul Bucureşti, în ce unitate de relief se află, ce râu
îl traversează, cu ce judeţ se învecinează (ex. 10, pag. 32);

3. Evaluarea activităţilor de la centre: la centre, la fiecare rotire a centrelor;

Citire: Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov
- Asocierea personajelor cu caracteristicile picturilor; Ciorchinele-reţeaua personajelor;
Scriere: Habarnam devine pictor, după Nikolai Nosov
- Completarea tabelului cu elementele pictate/culoarea folosită;
Matematică: Adunarea fracțiilor cu același numitor
- Aflarea sumei fracţiilor cu acelaşi numitor, efectuarea corectă a exerciţiilor de adunare a
fracţiilor;
Studii Sociale: Organizarea administrativă a României
- elemente de geografie regională -organizarea administrativă a României, unităţi
administrative;

4. Încheierea activităţilor de la centre:

- Aprecieri individuale şi colective asupra modului în care elevii au participat la activitǎţi,
aprecieri generale asupra comportamentului elevilor; evaluarea modului de realizare a
obiectivelor propuse, evidenţierea elevilor care au fost activi, recomandări.

19.03.2018 Mentor,
Prof. înv. primar Doroga Marcela