Universitatea Valahia Din Târgoviște

Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic

JOCURI PENTRU
DISCIPLINA
MATEMATICĂ ȘI
EXPLORAREA MEDIULUI
CE POT FI UTILIZATE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR ȘI PRȘCOLAR

Student : Moldoveanu Georgiana Silvia

Târgoviște, Mai 2021

 Jocul este o activitate foarte importantă în evoluţia psihică a copilului. De aceea,
învăţătorul trebuie să-l pregătească, organizeze şi îndrume cu răbdare, spirit inventiv, fără a
stingheri spontaneitatea şi a înfrâna iniţiativa în acţiune a copilului.
Reuşita jocului didactic depinde de modul în care cadrul didactic asigură
concordanţa între tema jocului şi materialul didactic pregătit, de felul în care îi îndrumă pe
copii (întrebările şi răspunsurile adresate, de explicaţii, indicaţii, aprecieri, de spiritul de
creativitate şi priceperea reflectate în materialul didactic utilizat).
Jocul didactic trebuie să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale elevilor.
Jocul didactic poate fi folosit în elaborarea strategiilor instruirii organizate la
şcolarul mic. Punând elevii să rezolve anumite sarcini didactice în spiritul jocului, se
activează motivaţia intrinsecă, plăcerea, interesul. În acest mod, jocul nu apare ca o joacă, ci
ca o modalitate de stimulare a activităţii de învăţare. Pentru buna desfăşurare a demersului
didactic, învăţătorul trebuie să creeze o atmosferă de joc în aşa fel încât, atunci când sună
clopoţelul, elevilor să le pară rău că s-a terminat ora.
Pentru ca jocul didactic matematic să dea rezultate optime, este necesar să se aibă în
vedere următoarele cerinţe de bază: (Neagu, M., Petrovici, C., 2000, pag. 97)
1. pregătirea jocului didactic;
2. organizarea judicioasă a acestuia;
3. respectarea momentelor jocului didactic;
4. respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivită;
5. stimularea elevilor în vederea participării active la joc;
6. asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc;

La nivelul învăţământului primar, unde se pun bazele deprinderilor de muncă

intelectuală, jocurile didactice oferă un cadru propriu pentru învăţarea activă, participativă,
stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor. Jocurile didactice reprezintă o
formă de învătare plăcută şi atractivă, ce corespunde particularităţilor psihice ale acestei
vârste. Eficienţa acestei metode constă în capacitatea fiecărui învăţător de a o utiliza în
procesul de însuşire a cunoştinţelor matematice, constă în modul în care fiecare cadru ştie să
îi antreneze pe elevi pe parcursul acestor ore.
Exemple de jocuri didactice:
a) Ghicitori matematice
Trei olteni trecură Oltul
Şi-apoi mai trecură doi;
Câţi olteni trecură Oltul
Înainte şi-napoi?
La un număr mă gândesc.
Tu încearcă să-l găseşti.
Decât 10 e mai mare;
Decât 20 mai mic,
Unităţi numai 3 are,
Iară zeci, în fine,
Ştiu că-s mai puţine.
La ce număr m-am gândit ?
Ai ghicit ?
Patru fluturaşi albaştri
Şi un greieraş micuţ,
Se jucau cu o albină,
Printre flori, într-un părcuţ.
Au venit şi două gâze,
Un gândac şi- o libelulă
Ia sa- mi spuneţi voi acuma
Câte- s oare împreună?
Dintre toate acestea însă
Unele s- au răzgândit
Libelula şi- a luat zborul
Şi-un gândac s- a rătăcit.
Câte- au mai ramas în parc
Sa se joace. Aţi aflat ?
Un cocoş tâfnos, vioi,
S - a suit pe un butoi...
Şi de acolo număra
Şase gâşte pe cărare,
Câte aripi sunt sub soare ?
Dar picioare ?
Lâng- un fir de usturoi
Se află un muşuroi.
De acolo tot ieşeau
Furnicuţe şi munceau.
Irinuca şi Costică
Le priveau şi numărau :
O furnică cu rochiţă,
Două mici cu băsmăluţă,
Patru cu papuci cu toc,
Câte oare-s la un loc ?
Alexandra, o fetiţă
Ce- nvaţă la gradiniţă
Avea opt păpuşi odată
Şi voia să le împartă.
Una o dădu Mioarei,
Două Anei, surioarei,
Două duse la vecina,
Alte trei la Cătălina.
Câte papuşi ea mai are?!
Să socoată fiecare !
Anca este florăreasă.
Ea se duce azi în piaţă
Ca să vândă floricele,
 Tot ce- n curte el vedea:
Doi puiuţi şi două gâşte,
Un curcan şi trei răţuşte.
Câte păsări adunate
Se aflau în curte, frate ?
La bunica în cămară
Zece şoricei poznaşi
Se hrănesc seară de seară
Cu covrigi şi papanaşi.
Când dori bunica însă
Sa mănânce, că- i flămândă,
Nu găsi nimic şi- l puse
Pe Miorlau sa stea la pândă.
Cu pisoiul nu- i de glumă...
El mâncă pe săturate
Şoricei.... pe numărate:
Patru luni de dimineaţă,
Doi luni, iarăşi, pe- nserat.
Unul marţi .Şi oare miercuri
Câţi mai are de mâncat ?
Să câstige bani pe ele.
În coş are mai de toate:
Două frezii, trei muşcate,
Doi crini albi şi-o garofiţă
Un bujor şi-o panseluţă.
Câte flori ai tu, Ancuţă ?
Iulian şi Mara,
Nicu şi Mioara
Au un câine şi-o pisică,
Un peşte şi-o rândunică.
Mara, animal cu blană are,
Iar Mioara, unul cu patru picioare,
Nicu are o rândunică,
Iulian şi Mara nu-şi doresc pisică.
Tu, aşa isteţ cum eşti,
Repede ai să ghiceşti:
Ce iubeşte fiecare
Din aste vieţuitoare?

b)Jocuri pentru însuşirea numeraţiei

 Jocul “Ghici, ce număr am ascuns ?”
Scopul: consolidarea numeraţiei 0-10;
Sarcina didactică: recunoaşterea numerelor din concentrul 0-10;
Material didactic: cartonaşe pe care sunt scrise numerele de la 1 la 10.
Regulile jocului:
Învăţătorul va ascunde la spate un carton pe care este scris un număr de la 0 la 10.,
apoi îi întreabă pe copii: “Ghici, ce număr am ascuns ?”
Copiii înceracă să ghicească, spunând un număr. Conducătorul jocului îi ajută,
indicând dacă este mai mare sau mai mic cu o unitate , cu două, cu trei etc., până când se
ghiceşte numărul ascuns.

47
 Elevul care ghiceşte poate trece în locul învăţătorului şi continuă jocul.

Variantă: Jocul se poate extinde şi în concentrul 0-100.

 Jocul “Găseşte locul potrivit!”

Scopul: consolidarea numeraţiei în limitele 10-100; cunoaăterea locului fiecărui număr
în cadrul şirului natural.
Sarcina didactică: să aranjeze cartonaşele cu numerele de la 10 la 100 în ordinea
crescătoare sau descrescătoare, în funcţie de cerinţa învăţătorului.
Elemente de joc: manipularea materialului, întrecerea, aplauzele.
Materialul folosit: cartonaşe cu numerele de la 10 la 100.
Desfăşurarea jocului:
Se pregătesc pachete de câte 10 cartonaşe cu numere amestecate, care se
înmânează fiecărui elev delegat de echipă să vină la stelaj, unde să le aşeze în ordinea cerută
de îvvăţător. Fiecare elev este corectat de cel care urmează din echipa adversă, primind un
„+” în plus pentru fiecare greşeală depistată, iar cealaltă echipă un „ – „.
Evaluare: câştigă echipa care a acumulat un număr mai mare de „+”, fiind aplaudaţi.

 Jocul: „Caută vecinii!”

Scopul: formarea deprinderii de a număra conştient între anumite limite; consolidarea
deprinderilor de comparare a unor numere; dezvoltarea atenţiei.
Sarcina didactică: să gasească numerele mai mici şi mai mari cu o unitate decât numărul
dat.
Elemente de joc: operarea cu materialul, întrecerea între rânduri.
Materialul utilizat: cifre magnetice, tabla magnetică
Reguli şi desfăşurare:
Se explică regulile: învăţătorul spune un număr, iar un elev desemnat de echipă va
veni la tabla magnetică şi îl va fixa, împreună cu vecinii săi. Pentru fiecare răspuns corect se
va primi o faţă veselă, iar pentru greşeli- o faţă tristă. Echipa adversă are dreptul de a
corecta greşelile celeilalte, primind punctaj suplimentar.

 Jocul: „Aşază-te în ordine !”

Scopul : sistematizarea cunoştinţelor privitoare la compararea şi ordonarea numerelor
naturale în concentrul 0-100; dezvoltarea gândirii şi atenţiei.
Sarcina didactică: aşezarea în ordine crescătoare şi descrescătoare a numerelor scrise pe
jetoanele primite.
Materiale utilizate: jetoane cu numere din concentrul 0-100.
Regula jocului: la semnalul învăţătorului, elevii se aşază în ordinea indicată de acesta, în
funcţie de numărul scris pe jeton.
Reguli şi desfasurare:
Elevii sunt împărţiţi în două grupe. Fiecare elev primeşte un jeton pe care este scris
un număr din concentrul 0-100. Se explică elevilor că trebuie să se aşeze în ordinea
crescătoare sau descrescătoare a numerelor de pe jetonul primit, în funcţie de cerinţa
formulată de echipa adversă..

 Jocul Poc!
Scopul: formarea deprinderii de a număra corect; dezvoltarea atenţiei voluntare, a vitezei
gândirii şi a vitezei de reacţie.
Sarcina didactică: Recunoaşterea ordinii numerelor naturale în concentrul 10 – 100.
Desfăşurarea jocului:

Jocul se desfăşoară individual. Fiecare elev trebuie să fie atent la numărare, atunci când
îi va fi rândul. Se face precizarea că în timpul jocului este interzis să se pronunţe numerele
care au în component cifra 5, adică 5, 15, 25, ... 95, iar în locul acestor numere va spune
„Poc!". Se stabileşte ordinea în care elevii vor număra, pe rânduri de bănci. Cel care
greşeşte este eliminat. Copiii care vor rămâne în joc până la sfârşitul jocului, vor fi declaraţi
învingători. La semnalul învăţătorului începe numărătoarea de la 10 la 100. Primul elev
spune „10", al doilea „11", al treilea „12”, al patrulea „13", al cincilea „14", al şaselea
"poc", al şaptelea „16" şi aşa mai departe. După ce ultimul elev şi-a spus numărul, s-a reluat
numărătoarea de către primul, al doilea etc. până se ajunge cu numărarea la 100.
Elevii care au greşit au fost eliminaţi din joc, iar învingătorii primesc aplauze şi
recompensa promisă.

c)Jocuri pentru însuşirea şi consolidarea operaţiilor cu numere natural

 Jocul „Racheta isteţilor”

Scopul: consolidarea deprinderii de a rezolva exerciţii de adunare şi scădere în concentrul
0– 10000
Resurse materiale: o planşă cu desenul alăturat.
Desfăşurarea jocului: elevii vor rezolva exerciţiile, începând de la baza rachetei, în ordinea
în care apar ele.
Recompensă: cine va ajunge primul la rezultatul corect, care va fi scris în ultimul pătrat, va
fi câştigătorul.
Învăţătorul va desene sub rachetă nişte flăcări, semn că a decolat.

 Jocul „Săculeţul fermecat”

Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul a unui număr necunoscut dintr-o operaţie de
adunare sau scădere;
Sarcina didactică: să extragă un bilet din săculeţ şi să rezolve cerinţa;
Elemente de joc: întrecerea pe grupe, săculeţul cu bileţele;
Reguli şi desfăşurare: Elevii vor fi împărţiţi în două grupe, putând să-şi aleagă singuri
numele echipei(echipa isteţilor, echipa matematicienilor etc.). Elevii din fiecare grupă vor
extrage un bilet care conţine cerinţe de tipul:
1) Ce număr scad din 813 pentru a obţine 443 ?
2) Din ce număr scad 505 pentru a obţine 140 ?
3) Ce număr adun cu 329 pentru a obţine 1000 ?
4) Suma e 502, un termen 183, află celălalt termen .
5) Diferenţa e 481, scăzătorul 164, află descăzutul .
6) Descăzutul e 710, restul e 389, află scăzătorul .
Pentru fiecare exerciţiu rezolvat corect, echipa va primi câte un punct. Câştigă
echipa care totalizează cel mai mare punctaj.

 Jocul: “Ghiceşte numărul”

Scopul: consolidarea deprinderii de a rezolva exerciţii de adunare şi scădere în concentrul
0- 1000
Sarcina didactică: Calculează şi vei descoperi numărul la care se gândeşte iepuraşul.

-201

-184
+324
+267 ....
436

 Jocul: “Colorează-mă!”
Scopul: consolidarea deprinderii de a rezolva exerciţii de adunare şi scădere în concentrul
0– 100
Sarcina didactică: Colorează desenul respectând codul culorilor.
verde albastru maro galben
39 – 17 =........ 42 – 27 =........ 24 – 19 =........ 6 + 17 =.......
22 – 6 =........ 26 – 9 =........ 12 – 9 =........ 20 –16 =.......
25 – 6 =........ 25 –17 =........ 20 – 18 =........ 55 –47 =.......
30 – 18 =........ 13 – 4 =........ 21 – 11 =........
22 –16 =........ 21 – 3 =........ 20 – 9 =........
53 –53 =........ 14 – 7 =........ 7 +8 =........
  Jocul: Găseşte termenul care lipseşte
Scopul: consolidarea deprinderii de a rezolva exerciţii de adunare şi scădere în concentrul
0– 1 000
Sarcina didactică: Să găsească termenii care lipsesc în exerciţiile date şi să efectueze în
scris exerciţiile corespunzătoare.
Desfăşurarea jocului: Jocul se desfăşoară pe grupe (echipe). Elevii vor primi fişe pe care
sunt scrise exerciţii de adunare şi de scădere cu necunoscută. Elevii trebuie să afle termenul
necunoscut..
De exemplu:
a – 561 = 802 734 – c = 258
x + 192 = 621 531 + m = 940
După expirarea timpului se adună fişele şi se face aprecierea. Se evidenţiază echipa
câştigătoare.

 Jocul Calculează sumele şi diferenţele

Scopul: consolidarea deprinderii de a rezolva exerciţii de adunare şi scădere în concentrul 0
- 1000
Sarcina didactică: -efectuarea unor operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-1000;
-colorarea cu aceeaşi culoare a suprafeţelor pe care sunt scrise exerciţii ce dau acelaşi rezultat.
675-575=
427- 398=

532-476=
844-812=

Rezultatele exerciţiilor se vor scrie în norişori şi pe umbrelă. Vor colora cu aceeaşi

culoare rezultatele identice (norişor-umbrelă).
Se fixează un timp de lucru şi se dă semnalul de începere a jocului. Copiii vor lucra
cu atenţie, vor colora şi se vor opri la semnalul învăţătorului.
După ce sunt corectate fişele, vor fi anunţaţi câştigătorii. Aceştia vor fi elevii care au
rezolvat corect fişa.

 Jocul: „Surpriza florilor”

Scopul: consolidarea deprinderii de a rezolva exerciţii de adunare şi scădere în concentrul
0– 100
Sarcina didactică: aflarea unui termen necunoscut în concentrul 0-100;
Material didactic: fişe de lucru
Reguli şi desfăşurare:
Se fixează timpul de lucru. La semnalul învăţătorului, copiii vor începe să lucreze
individual, aflând termenul necunoscut de pe fiecare petală.
La semnalul de oprire, elevii vor înceta să mai lucreze.
 Se vor verifica toate fişele de lucru. Elevii care au lucrat correct toate exerciţiile vor fi
declaraţi câştigătorii jocului.
Jocul se poate folosi şi în cadrul operaţiilor de înmulţire sau împărţire.

16+….

56-.... 30-.…
21+….
7+…34 25 74-….

61-...
19+…
27+… 42-….

BIBLIOGRAFIE

1. Gheba, G.; Gheba, L.; Popovici, C.; Şuluţiu, M., (1997), Jocuri didactice şi
probleme de perspicacitate pentru preşcolari şi şcolarii claselor I–IV, Ed. Universal
Pan, Bucureşti;
2. Gherman, A., (2007), Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru

clasele I-IV. Teste de evaluare. Descriptori de performanţă, Editura Elis, Bucureşti;

3. Neagu, M., Petrovici, C., (2000), Elemente de didactica matematicii în grădiniţă şi în

învăţământul primar, Ed. PIM, Iaşi;