Sunteți pe pagina 1din 9

Testul sociometric

Testul sociometric, menit să furnizeze informaţia primară, cere membrilor


unui grup având limite bine precizate (spre exemplu, o clasă de elevi, un colectiv
de muncă etc.) să indice colegii cu care ar dori să se asocieze în vederea unei
acţiuni concrete sau în cadrul unei situaţii viitoare.
Aşa ar fi, de exemplu, în şcoală: aranjarea sau rearanjarea copiilor în bănci,
organizarea pe grupe de lucrări practice, opţiunile în pragul unei excursii sau
călătorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei cărţi
poştale (în timpul vacanţei, ori aflându-se în tabără) , alegerea unui responsabil,
indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiaţi din clasă, numirea partenerilor
preferaţi în joc etc.
Testul oferă doar materialul brut în legătură cu aspectele relaţionale ale
elevului si ale grupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si
numai pe baza acelor rezultate vom putea cunoaşte aceste aspecte.
În cercetarea de faţă s-a folosit un test sociometric cu 2 întrebări solicitând
elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare întrebare (Anexa 1).
Aceste întrebări pot avea ca referinţă diverse aspecte sau domenii de
interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea
în cadrul echipei sportive, etc.
Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare transversala pentru a
surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat
periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate între ele. Trebuie specificat
faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte îi diminueaza eficacitatea,
subiectii orientându-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt înca vii
în memorie, decât dupa ceea ce simt în momentul respectiv. De asemenea în
cazul în care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta
stricta dintre fenomene.

Matricea sociometrica. Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un


tabel cu doua intrari atât pe verticala cât si pe orizontala sunt trecuti elevii din
colectivul respectiv (Anexa 2).
Pe orizontală sunt trecute atracţiile, respingerile sau indiferenţele acordate
de fiecare elev colegilor, iar pe verticală atracţiile, respingerile sau indiferenţele
primite de fiecare elev de la ceilalţi colegi.
Pe orizontală se trec în ordine, corespunzător fiecărui elev, +3, +2, +1
puncte în dreptul colegilor aleşi, preferaţi, iar - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul
colegilor respinşi, nominalizaţi la întrebarea a doua.
Pimul coleg ales la prima întrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte,
iar al treilea +1 punct.
Primul coleg nominalizat la întrebarea a doua primeste - 3 puncte, al doilea
- 2 puncte, iar al treilea - 1 punct.

Indici sociometrici. Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si


trecute în matrice se pot calcula o multime de indici sociometrici. Cei mai utilizaţi
indici sociometrici sunt:

Alegeri  primite
 indicele statusului sociometric I SS =
N 1
unde:
N-numărul de elevi din clasă
Se calculează pentru a cunoaşte care este locul, poziţia ocupată de fiecare
individ în grup.
Alegeri  Re spingeri
indicele statusului preferenţial I SP =
N 1
(Se trec alegerile şi respingerile valorizate-vezi anexa 2)

unde:
N-numărul de elevi din clasă
Prin această formulă se stabileşte indicele de statut preferenţial al subiecţilor.
Statutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indică existenţa unor subiecţi
populari, acceptati, indiferenti sau izolaţi afectiv (marginalizaţi) în cadrul grupului
(Anexa 3).

 indicele coeziunii grupului ICg =


 Alegerilorreciproce  2
N ( N  1)
unde:
N-numărul de elevi din clasă
Indicele coeziunii grupului exprima, de asemenea, calitatea relaţiilor
sociometrice la nivelul grupului; cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât
grupul este mai coeziv.
Sociograma. Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem
întocmi sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din
interiorul colectivului. Ea scoate în evidenta printr-un mod grafic nu numai locul
fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica
în sociograma prin diferite simboluri grafice.
Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu
sunt altceva decât un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui
elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor
dintre molecule) sau sub forma "tinta" (Anexa 4). (relatiile sunt prezentate în
cadrul unui numar de cercuri concentrice).
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat în
centrul cercului numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu
cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se departeaza mai mult de centrul
cercului 1 sau chiar de grup (vezi anexa 4).
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii
preferentiale ce se stabileste în interiorul colectivului, indicându-se în mod
grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor.
Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o săgeată roşie, → iar
respingerile printr-o printr-o sageata neagră→ (A îl alege pe B, adica A→B sau
A îl respinge pe B; adică A→B). Relatiile reciproce ne apar cu o sageata roşie
sau neagră în ambele sensuri (↔ sau ↔ )
Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, cât si aprecieri calitative
diverse în functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se
formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul,
distanta dintre ei, etc.
Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta
semnificatie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut
sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau
una negativa în raport cu pozitia subgrupului din care face parte în cadrul
colectivului clasei.

Prezentarea sociogramei Se poate face în fata clasei (punctând pe


aspectele generale) dar si individual (punctând pe aspectele particulare ale
elevului). Trebuie subliniat ca este recomandat a se scoate în evidenta partea
pozitiva a concluziilor astfel încât sa îmbunatatim climatul psihosocial, sa
încalzim relatiile dintre elevi.
Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si
pozitiei sale în grup în în mod realist si consilierea acestora pentru a diminua
conflictele sau atitudinile negative.
Este de aşteptat ca acţionând asupra relaţiilor interpersonale de grup sa putem
exercita indirect o anumita îmbunătăţire asupra reuşitei şcolare si invers.
In ceea ce priveşte cunoaşterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general,
testul sociometric poate furniza o informaţie preţioasă atât prin confruntarea
datelor selective si perceptive obţinute in ancheta, cat si prin totalizarea motivării
alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara individul de
către grupul sau de apartenenţa. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate
fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva
despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri
individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora,
desi le poseda - conform relatarii grupului.
Se sconteaza, în felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei
pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza
formarea unei imagini de sine mult mai juste.
Anexa 1

CHESTIONAR

1.Numeşte trei colegi cu care ai dori să , stai în bancă.


a)………………………………………….. +3
b)…………………………………………. +2
c)…………………………………………..+1

2. .Numeşte trei colegi cu care nu ai dori să , stai în bancă.


a)………………………………………….. -3
b)……………………………………………-2
c)………………………………………….. -1

Numele şi prenumele……………………………..
Clasa………………………………………………
Data ………………………………………………
Anexa 2 MATRICE SOCIOMETRICĂ

Clasa a I-a B

Elevi B B C C C G G L M O R T
A Ş A D G T E S L I R M

BA X +3 +2 -2 -1 - - - - -3 +1 -
BŞ +3 X -2 +2 -1 +1 -3
CA -1 X -2 +1 -3 +2 +3
CD -2 -3 +2 X +1 +3 -1
CG -3 -1 -2 X +3 +1 +2
GT -1 -2 +1 -3 +2 +3
X
GE +2 +3 +1 X -3 -2 -1
LS +3 +2 -3 X -1 -2 +1
ML +3 -1 +2 -2 X -3 +1
OI -2 -3 +3 +1 +2 X -1
RR -3 +1 +3 -1 -2 X +2
TM -1 -2 +3 -3 +2 +1 X
Alegeri 6 5 16 2 3 9 8 1 4 3 8 7
Respin- 9 15 0 12 4 0 0 12 3 9 2 2
geri

ISP - - 16/1 - -1/11 9/1 8/11 -11/11 1/11 -6/11 6/11 5/11
10/1 1 10/1 -0,10 1 -1 0,10 -0,54 0,54 0,45
3/1 0,73
1 1,45 1 0,8
1 -0,91 -0,91
2
-
0,27
ISP=A-R/N-1

Obs.–pe orizontală sunt trecute atracţiile, respingerile sau indiferenţele acordate de


fiecare elev colegilor, iar pe verticală atracţiile, respingerile sau indiferenţele primite de
fiecare elev de la ceilalţi colegi.
Anexa 3

TABEL CUPRINZÂND
INDICII DE STATUT PREFERENŢIAL

Alegeri -respingeri Nr. subiecţi cu ISP Valoare psihosociala de tip


aceleaşi preferenţial
preferinţe
16 1 1,45

9 1 0,82 POPULARI

8 1 0,73

6 1 0,54
5 1 0,45 ACCEPTAŢI
1 1 0,10
INDIFERENŢI
0 0 0

-1 1 -0,10
-3 1 -0,27
-6 1 -0,54 MARGINALIZAŢI
-10 2 -0,91
-11 1 -1
Anexa 4

SOCIOGRAMA
ATRACŢIIL
OR

L.S

O. I B .A
T .M

C .D
RR.
G. T

G. E

B ..Ş
M. L

C. G

C. A
Anexa 5

SOCIOGRAMA
RESPINGERILO
R

L.S

B.A
O.I

T.M
C.D
G.T
R.R

G.E

M.L
C.G B.Ş

C.A