Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
respingere, oglinda ) .
Comenteaza liderul marginalizat
Cunoasterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoasterea personalitatii membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoasterea colectivului de elevi vizeaza surprinderea
acelor
caracteristici
prin
care
se
defineste
ca
un
tot,
ca
o
unitate
de
sine
statatoare,
ca
un
grup
social.
Putem spune ca identificarea unor trasaturi personale ne ofera posibilitatea sa ntelegem mai bine semnificatia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul
acestora sa patrundem n mecanismul procesului de interactiune, mecanism care declanseaza si determina caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoasterea poate
parcurge si drumul invers, de la trasaturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezulta din exercitarea rolurilor, la conditiile interne si particularitatile
psihologice ale membrilor sai. n acest al doilea sens pot spune ca tehnicile sociometrice asigura o cunoastere amanuntita mai ales a structurii informale/afective dar si n
mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, dupa cum am vazut, structura sa proprie, care se manifesta diferit.
Testul sociometric, menit sa furnizeze informatia primara, cere membrilor unui grup avnd limite bine precizate (spre
exemplu, o clasa de elevi, un colecti 424x236e v de munca etc.) sa indice colegii cu care ar dori sa se asocieze n vederea unei
actiuni concrete sau n cadrul unei situatii viitoare. Este vorba deci de a pune subiectii n conditii naturale de alegere si nu de
un joc platonic asigurndu-se o motivatie reala. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoasterea de catre
diriginte/psiholog a afinitatilor exprimate de membrii grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd
o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea
relatiilor
si
a
climatului
psihosocial
a
grupului
scolar
prin
actiuni
psihologice
specifice.
Asa ar fi, de exemplu, n scoala: aranjarea sau rearanjarea copiilor n banci, organizarea pe grupe de lucrari practice,
optiunile n pragul unei excursii sau calatorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei carti postale (n
timpul vacantei, ori aflndu-se n tabara) , alegerea unui responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor
mai apropiati din clasa, numirea partenerilor preferati n joc etc.
Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta ntre indivizii ce compun un grup mic,
pna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de ntrebari:
Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv puternic, profesorul diriginte trebuie sa
cunoasca temeinic viata grupului, relatiile interpersonale, prezenta microgrupurilor, a individualitatilor. Din interactiunea ntre
membrii colectivului unei clase iau nastere atitudini de o mare variabilitate; se manifesta atractii si respingeri din nfruntarea
carora rezulta identitatea grupului.
Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor, fara sa se afle insa in contact
sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si
rezultatelor individuale, orice indiscretie fata de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata.
1. Se ntocmeste sociomatricea - un tabel cu dubla intrare, n care membrii grupului sunt notati att pe verticala ct si pe
orizontala;
2. Se noteaza cu "+" relatiile de preferinta si cu " -" relatiile de respingere;
N-1
N = numarul subiectilor din cadrul grupului
Prin aceasta formula se stabileste indicele de statut preferential al subiectilor. Statutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce
indica existenta unor subiecti populari, acceptati, indiferenti sau izolati afectiv (marginalizati) n cadrul grupului.
Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o anumita inraurire asupra
reusitei
scolare
si
invers.
In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric poate furniza o informatie
pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute in ancheta, cat si prin totalizarea motivarii
alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia
ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre
ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de calitati
sau defecte pe care le ignora, desi le poseda -; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul acesta, reducerea cotei de iluzie
in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de
sine
mult
mai
juste.
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:
1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL
a)..................
b).................
c)..................
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din laboratorul
AEL:
a)..................
b).................
c)..................
Motivati alegerea sau respingerea facuta.
Precizari:
- ncercati sa fiti foarte sincer;
- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;
- lucrarile trebuie semnate
Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.
Nr. preferinte
ISP
17
0,94
POPULARI
15
0,83
10
0,55
0,38
0,33
0,27
ACCEPTATI
0,22
0,16
0,11
0,05
INDIFERENTI
-1
-0,05
MARGINALIZATI
-3
-0,16
-9
-0,50
-16
-0,88
-19
-1,05
Elevi
M.
A.M
B.A.
B.M.
C.A.
D.B.
D.R.
G.V.
I.D.
J.C.
C.
A.M.
+3
-2
N.
M.R
.
N.D.
-3
O.A.
O.D.
R.R.
S.I.
T.I.
T.A
+2
-1
M.
0
B.A.
B.M
+1
C.A
-1
+2
D.B.
-3
+1
-2
-1
+2
+3
-2
+2
+3
-1
-3
-2
+1
+2
+3
+3
-2
+1
-1
-1
+3
+1
-2
+3
-3
+1
+3
-2
+3
-2
+2
-3
+1
D.R.
+2
-2
G.V.
+2
-1
I.D.
+2
-2
J.C.
+2
M.C.
+3
M.R.
0
0
N.D.
0
+1
0
+1
-1
+1
-1
+2
+3
+3
+1
-1
-1
-2
0
0
+2
N.M.
+2
-2
-1
0
+2
+3
-3
+1
-2
O.A.
+3
-2
+1
-1
O.D.
-1
+2
+1
+3
R.R.
+1
+2
+3
-1
S.I.
-1
+3
+2
+1
-2
T.I.
+3
-2
+1
-1
T.A.
+3
-1
+1
-3
-2
+2
Total
alegeri
15
10
17
10
Total
respingeri
13
19
17
1/18
15/18
7/15
-9/18
5/18
10/18
17/18
3/18
2/
3/18
-3/18
10/18
6/18
5/18
0/18
-1/18
4/18
Indice
preferential
19/18
18
16/18
II...............................................................
III..............................................................
4. Ce colegi te considera mai indepartat?
I................................................................
II...............................................................
III.............................................................
Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective rezulta o serie de indici cu
semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie socio-afectiva in grup poate fi privit ca o situatie de
predictie,de anticipare a alegerilor si respingerilor scontate.
Cod
sub
Atractii
exprimate
Respingeri
exprimate
Crede ca a fost
ales de
Crede ca a fost
respins de
Scor
II
III
II
III
II
III
II
III
Total
24
24
16
16
-2
14
13
16
- 16
-1
18
- 18
-3
-3
14
- 11
36
- 36
-1
pe orizontala sunt trecuteatractiile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, inordinea preferintelor (locul I, II sau III) si asteptarile acestora. Dupacompletarea ntregulu
ulul scorului. Pentruaceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta pe coloana n care suntnscrise atractiile si se identifica de cte ori si pe ce pozitie a fostales subiec
entat, rezulta ca subiectul A afost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe loculI (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I (1x3);subiectul N pe
locul I (1x3); subiectul Qpe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I(1x3). nsumnd punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi nscrisen coloana
". Calculelecontinua pna cnd fiecare subiect va avea nscris punctajul pozitiv(eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflectarespingerile exprimate cu privir
dndu-se naceiasi maniera. n exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A aacumulat 0 puncte, ce sunt nscrise n coloana "- ". Dupacompletarea coloanei negative prin efe
lculeaza scorul final. n exemplul prezentat mai sus, subiectul A aobtinut 24 puncte n coloana "+" si 0 puncte n coloana "-". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor finsc
"TOTAL".
c)..................
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din
laboratorul AEL
a)..................
b).................
c)..................
Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.