Un model de ecuatii structurale privind simptomele masticatorii obiective si subiective si calitatea vietii legata de sanatatea orala a pacientilor cu proteze

partial amovibile Rezumat Scopul acestui studiu a fost investigarea relatiei dintre simptomele functionale obiective, legate de performanta masticatorie si abilitatea de amestec a alimentelor, perceptia pacientilor asupa abilitatii de masticatie si calitatii vietii legate de sanatatea orala (OHRQoL). Au participat la acest studiu pacienti partial edentati cu proteze partial amovibile (n !"!, media de varsta de #$,! ani). S%au realizat & teste pentru evaluarea disfunctiilor masticatorii obiective si subiective, si a OHRQoL. 'erformanta mastiactorie si abilitatea de amestec a alimentelor a fost evaluata folosind ca obiecte de studiu alune sau un cub de ceara in doua culori. 'erceptia pacientilor asupra abilitatii in masticatie a fost notata folosind un c(estionar de ingestie a alimentelor. OHRQoL a fost masurata folosind versiunea )aponeza a profilului de impact asupra sanatatii orale. S%a construit un model de ecuatii structurale, bazat pe ipoteza ca disfunctiile masticatorii obiective ar fi legate de OHRQoL prin abilitatea de masticatie perceputa ca si mediator. Analiza modelului de ecuatii structurale a descoperit un efect semnificativ statistic mediu al abilitatii de masticatie percepute asupra OHRQoL si efecte semnificative statistic medii sau mici ale performantei masticatorii asupra abilitatii in masticatie si OHRQoL (p*+,+,)- totusi, efectele abilitatii amestecului alimentelor asupra perceperii abilitatii masticatiei sau OHRQoL nu au fost semnificative statistic (p.+,+,). /n inde0 de adaptabilitate a indicat ca modelul s%a potrivit cu datele (1nde0ul 2oodness%of%fit +,33). Aceste rezultate sugereaza ca abilitatea de masticatie perceputa este un factor critic pentru OHRQoL si ca performanta masticatorie, mai degraba decat abilitatea de amestec a alimentelor, este importanta in perceptia abilitatii in masticatie si OHRQoL la pacientii cu proteze partial amovibile. Introducere 4unctia masticatorie a fost evaluata prin masuratori obiective (cu a)utorul laboratorului), cum sunt performanta masticatorie, forta de muscare, efortul muscular masticator, miscarile A56 si7sau masuratori subiective (cu a)utorul pacientului) ale abilitatii in masticatie. S%au folosit obiecte de test dure si fragile, cum sunt alunele, morcovul crud si materiale siliconice sau elastice, cum este )eleul, pentru evaluarea obiectiva a performantei masticatorii (triturarea alimentelor) (!%"), in timp ce studii mai recente au utilizat guma de mestecat sau cuburi de parafina ca test pentru estimarea abilitatii in amestecul alimentelor (&%$). /n numar de cercetatori au investigat relatia dintre performanta masticatorie si perceptia pacientilor asupra abilitatii in amestec, la pacientii edentati cu proteze totale (8%!+), proteze totale fi0e cu suport pe implanturi (!!) sau proteze de acoperire mandibulare cu suport pe implanturi (!9), la pacienti partial edentati cu proteze partial amovibile7fi0e (!") sau proteze partiale cu suport pe implanturi (!&) si la pacienti cu variate conditii de edentatie (!,). 6a)oritatea studiilor au sugerat ca performanta masticatorie nu a fost asociata, sau a fost slab asociata cu abilitatea de amestec a alimentelor perceputa de pacient (8,!+%!,), in timp ce un singur studiu a raportat o relatie stransa intre acestea (3). Abilitatea in masticatie afecteaza alegerile alimentare si aportul nutritional (!#%!8) si implicit poate afecta masurile fizice de igiena generala. O dizabilitate masticatorie este perceputa ca un (andicap serios al sanatatii orale, si este legat de multe alte probleme de sanatate orala, la evaluarea din conceptul larg al calitatii vietii legate de sanatatea orala (OHRQoL) (!3%9!). :in contra insa, se cunosc putine legate de relatia dintre disfunctiile masticatorii obiective si OHRQoL. /n studiu recent a raportat ca performanta masticatorie determinata cu un test de masticatie folosind )eleuri a avut un impact asupra OHRQoL la pacientii in varsta cu variate conditii de edentatie (99). 'rin urmare, sunt necesare studii ulterioare pentru investigarea relatiei dintre functia masticatorie si OHRQoL. 6ai mult, studiile mentionate mai sus e0amineaza relatia dintre performanta masticatorie, abilitatea in masticatie perceputa de pacient si OHRQoL in perimetrul a doua variabile, ce nu se e0amineaza pe un model unic. Am luat ipoteza ca disfunctia masticatorie obiectiva este legata de OHRQoL prin perceptia pacientului asupra abilitatii masticatorii, ca mediator. Apoi, s%a construit un model de ecuatii structurale pentru e0aminarea ipotezei relatiei in perimetrul mai multor variabile. 'rocesul masticator contine triturarea si formarea bolului alimentar. :eci, in acest studiu s%a evaluat disfunctia masticatorie obiectiva in ce priveste triturarea alimentelor (performanta masticatorie) si amestecul alimentelor (abilitatea in amestecul alimentelor). Scopul acestui studiu a fost investigarea relatiei dintre performanta masticatorie, abilitatea amestecului alimentelor, perceptia pacientilor asupra abilitatii in amestec si OHRQoL la pacienti cu proteze partial amovibile (R':). Materiale si metode Subiecti de studiu Subiectii au fost alesi in mod convenabil dintre pacienti purtatori de proteze R':, incadrati la ;linica de 'rotetica a Spitalului /niversitar al /niversitatii de 6edicina :entara 5o<=o, din iunie pana in iulie 9++8. 'acientii cu dureri in regiunea oro%faciala fara legatura cu protezele lor, sau cu boala orala acuta, au fost e0clusi

din studiu. Au participat la acest studiu !"! de pacienti (intre "$ si 8$ de ani, "$,&> barbati). 2rupul de studiu a constat din ,$ de pacienti cu protezele R': fabricate la clinica de protetica si care au beneficiat de ingri)ire orala, 99 de paceinti ce necesitau inlocuirea protezei lor vec(i, si ,9 de pacienti la controale de evaluare a tratamentului cu proteze R': definitive, instaurat de studenti sub supraveg(erea intructorilor lor clinici. ?umarul mediu (S:) al dintilor restanti a fost de $,$ (&,,) la ma0ilar si 3,9 (",#) la mandibula. 6a)oritatea subiectilor au avut o arcada edentata partial cu clasa 1 sau 11 @enned=, si conditie ocluzala clasificata in gradul Aic(ner B (tabelul !). 4iecare subiect a primit o descriere scrisa si orala a procedurilor e0perimentale, si s%a obtinut consimtamantul informat al tuturor inaintea inrolarii in studiu. 5oate procedurile e0perimentale au fost aprobate de ;omitetul de Atica al /niversitatii de 6edicina :entara 5o<=o. Performanta masticatorie 'erformanta masticatorie a fost evaluata folosind ca aliment de testare, alunele. A0aminatorul a intrebat pacientii care este partea preferata de triturare a alimentelor. Ai au fost indrumati sa mestece portii de , g alune, in 9+ de cicluri masticatorii pe partea preferata de masticatie (9"). Atunci cand pacientul nu a fost sigur de partea preferata pentru masticatie, i s%a indicat partea dreapta. S%au realizat " probe e0perimentale. Alunele mestecate au fost colectate si combinate, pentru toate cele " portiuni ale testului. 'articulele au fost apoi cernute printr%un lant de 8 site cu diferite diametre (+,!, - +,!8 - +,9, - +,&9, - +,8, - !,$ - 9,+ si & mm). 'articulele ramase pe fiecare sita au fost depozitate apoi intr%un incubator, la 8+C; pentru " ore. :istributia marimilor particulelor, prin masurarea alimentelor triturate, poate fi descrisa matematic prin functia cumulativa (") D

unde QE este fractia de greutate a particulalor cu marimea mai mica decat F. 6arimea medie a greutatii particulelor (F,+) este diametrul orificiilor unei site teoretice, prin care ar putea trece ,+> din greutatea lor. Gariabila HbI reprezinta marimea dispersata a distributiei greutatilor particulelor. 1n acest studiu, s%au determinat F,+ si b prin adaptarea curba a datelor ecuatiei prin analiza non%liniara a regresiei. 1n acest studiu, s%a folosit F,+ (mm) ca inde0 pentru performanta masticatorie. Abilitatea de amestec a alimentelor A fost evaluata abilitatea de amestec a alimentelor folosind un test dezvoltat in studiile precedente (,). 'acientii au fost rugati sa mestece un cub de parafina in doua culori (rosu7verde) (cub de !9 mm si !,, g) pentru !+ cicluri, pe acceasi parte folosita la testul de performanta masticatorie. ;ubul de ceara a fost pastrat intr%un incubator la "$C;, inaintea testului. S%au realizat " probe e0perimentale (cu cate un cub pe rand). S%a capturat o imagine monocroma si digitala a ambelor parti ale cubului de ceara mestecat, folosind o camera colorata cuplata la un incarcator (F;%++"J), sub conditiile standard ale iluminarii cu dioda emitatoare de lumina (LA:). S%au masurat automat culoarea si forma cubului mestecat, din imaginile capturate, folosind un analizator de imagini digitale (Luze0%4SK). 'e imaginea monocroma, s%au masurat aria totala de proiectie, ariile de proiectie de peste ,+ Lm grosime, lungimea si largimea ma0ima. 'e imaginile color, s%au masurat ariile rosii si verzi. Monele restante au fost definite ca zone de culoare mi0ta, si s%a calculat procentul acestor zone fata de aria totala. 1nde0ul de abilitate masticatorie (6A1) a fost instaurat folosind acesti parametri cu o functie derivata anterior prin analiza discriminantului (,). 6A1%urile din cele " probe pentru fiecare subiect, au fost mediate pentru analiza statistica. 1n studiile precedente, s%a e0aminat valabilitatea testelor de performanta masticatorie si abilitate in masticatie, iar rezultatele au indicat ca ambele teste sunt valabile pentru uz clinic (9",9&). Abilitatea de masticatie perceputa 'erceptia pacientilor asupra abilitatii in masticatie a fost evaluata folosind un c(estionar de ingestie a alimentelor (3). ;(estionarul a constat in descrierea a ", de feluri de alimente clasificate in , grade (cu $ alimente pentru fiecare grad), pe baza duritatii lor. 'acientii si%au notat abilitatea de a mesteca cele ", de alimente, folosind urmatoarea scalaD 9, pot fi cu usurinta masticate- !, pot fi masticate cu dificultate- +, nu pot fi mancate. Scorul mediu al celor $ alimente din fiecare grad a fost masurat pe baza procenta)ului de purtatori de proteze totale ce au putut mesteca alimentele. Au fost insumate scorurile medii ale celor , grade, pentru a obtine scorul masticator (min.+ N ma0.!++). Acest c(estionar a fost dezvoltat pentru prima oara pentru evaluarea abilitatii in masticatie a pacientilor edentati cu proteze totale. 1ntr%un studiu precedent, acest c(estionar a putut detecta o corelatie semnificativa intre abilitatea in masticatie si QoL la pacientii in varsta, inclusiv la pacientii

partial edentati cu R': (9,), sugerand ca acest c(estionar este util in evaluarea abilitatii in masticatie si a persoanelor partial edentate. Astfel, in acest studiu, scorul de masticatie a fost folosit ca inde0 pentru abilitatea de masticatie perceputa. Calitatea vietii legata de sanatatea orala S%a masurat calitatea vietii legata de sanatatea orala folosind versiunea )aponeza de 1mpact al Sanatatii Orale (OH1'%O) (9#). OH1'%O are &3 de puncte derivate din OH1' in limba engleza (9$) menite sa caracterizeze sapte domenii (limitarea functionala, durerea fizica, disconfortul psi(ic, dizabilitatea sociala si (andicapul) si , puncte specifice populatiei )aponeze. 'entru fiecare punct OH1', pacientii au fost intrebati cat de des au intalnit efectul punctului respectiv, in luna in curs. Raspunsurile s%au dat pe o scala de la + (niciodata) la & (foarte des). :eteriorarea OHRQoL a fost definita ca un scor sumar de &3 sau ,3 de puncte. Scoruri mai mari au indicat modificari ale OHRQoL. 1n acest studiu, s%a folosit scorul sumar de &3 de puncte ca si inde0 pentru OHRQoL (min + N ma0. !3#).

Model ipotetic S%a construit un model de ecuatii structurale, pentru testarea relatiilor dintre marimea medie a particulelor (F,+), 6A1, scorul de masticatie si scorul sumar OH1'%O. 1n acest model, am luat ipoteza ca scorul de masticatie ar fi legat de scorul OH1'%O bazat pe un numar de studii ce au raportat ca abilitatea de masticatie perceputa de pacient a fost corelata moderat cu OHRQoL (!3%9!). Apoi, am luat ipoteza ca marimea medie a particulelor si7sau 6A1 ar fi slab corelate cu scorul de masticatie, datorita faptului ca disfunctia masticatorie obiectiva pare sa fie asociata numai slab cu disfunctia masticatorie subiectiva (8,!+%!,). Se0ul, varsta si numarul de perec(i ocluzale intre dintii restanti ma0ilari si mandibulari (O') au fost asociate cu marimea medie a particulelor si cu 6A1 (98,93). Astfel, acesti factori au fost inclusi ca predictori pentru marimea medie a particulelor si 6A1.

Analiza statistica Analiza a0iala s%a realizat pe model, folosind analiza A6OS !$,+P 'at( ca instrument specific de evaluare a modelelor de ecuatii structurale (SA6), ce ar putea analiza presupusele relatii pe datele multivariabile. SA6 a fost dezvoltata de catre cercetatorii din domeniul stiintelor sociale si devine popular si in stiintele dentare (!9,98). 6etoda de ma0ima probabilitate este cea mai comuna pentru estimarea in parametri liberi. Aceasta metoda ofera estimari precise din date cu distributie normala. 1n studiul de fata, cresterea univariabila a se0ului, varstei, O', 6A1 si cresterea multivariabila au indicat o distributie anormala (cu valori absolute .!,+). Alternativ, ar putea fi aplicata metoda re%evaluarii pentru determinarea estimarilor parametrilor in date cu distributie anormala ("+). 1n studiul de fata, un calculator a generat !+++ de mostre aleatorii. 4iecare mostra generata a constat intr%un set de date (varsta, se0, O', 6A1, F,+, scorul de masticatie si scorul sumar OH1'%O) al !"! de paceinti selectati aleator dintre subiectii originali (metoda de reselectare). Astimarile parametrilor efectului direct, indirect si total au fost determinate folosind metoda re%evaluarii, bazata pe !+++ de mostre. SoftEare%ul a e0primat estimarile efectelor directe, indirecte si totale. 5oate posibilele asocieri directe dintre variabile nu au fost intotdeauna incluse in model, deoarece modelul simplu este favorabil in analiza SA6, obtinerii unei potriviri mai bune. :e e0emplu, efectul direct al O', varstei si se0ului asupra scorului masticator si scorului sumar OH1%O nu a fost inclus. 'e de alta parte, toate posibilele asocieri indirecte intre variabile au fost determinate. S%a considerat semnificativa o valoare ' mai mica decat +,+,. 6arimea efectului direct, indirect si total a fost interpretata folosind o te(nica des recomandata in stiintele sociale ("!). Afectele standardizate directe, indirecte si totale cu valori absolute mai mici decat +,! pot indica un efect mic- valorile de pana la +," un efect mediu si efectele mari pot fi indicate de coeficienti cu valori absolute mai mari de +,,. rezultatele analizei a0iale au fost reprezentate grafic, conform lui Ra=<ov si colaboratorilor ("9).

Estimarea marimii mostrelor Analiza SA6 necesita o mostra de marime mare pentru obtinerea unor estimari precise in parametri liberi. ?u e0ista un standard absolut pentru marimea mostrei, in literatura de specialitate. 5otusi, comple0itatea modelului este considerata critica pentru marimea mostrei. /n model mai comple0, cu parametri mai multi, necesita o mostra mai mare. 1n mod empiric, o mostra de 9+ pentru fiecare parametru este considerata de dorittotusi, !+ a fost recomandata ca o marime actuala a mostrei (""). :in moment ce modelul ipotetic din studiul de fata a avut de estimat !" parametri liberi, s%a considerat marimea minima a mostrei de !"+. Evaluarea adaptarii modelului Adaptarea modelului la date a fost evaluata cu diferiti indici folositi des in analiza SA6, cum sunt testul ;(i%patrat, testul rezidual standardizat pentru media radacinii patrate (SR6R), eroarea de apro0imatie a mediei radacinii patrate (R6SAA), si inde0ul de adaptabilitate (241) (""). Odata cu cresterea valorii lui c(i% patrat si implicit scaderea valorii p, adaptabilitatea modelului devinde din ce in ce mai slaba. O valoare p mai mica decat +,+, pentru c(i%patrat al modelului indica o adaptabilitate scazuta. SR6R se bazeaza pe covariabilele reziduale si diferenta dintre covariabilele prezise si cele observate. Galorile SR6R mai mici decat +,!+ sunt in general considerate favorabile. R6SAA este un inde0 popular bazat pe eroarea de apro0imare. 1n

mod empiric, o valoare R6SAA mai mica decat +,+, indica o adaptabilitate buna, valori intre +,+, si +,+8 sugereaza o adaptabilitate rezonabila, si R6SAA mai mare decat +,! sugereaza o adaptabilitate slaba ("&). 241 este un inde0 de adaptabilitate absoluta, ce estimeaza proportia variabilitatilor in matricea covariabilelor sin mostra, e0plicata de catre model. Aste analoga lui R9. 241 !,+ indica o adaptabilitate perfecta a modelului. 1n general, 241 mai mare decat +,3+ poate indica o adaptabilitate buna. Rezultate 6edia si deviatia standard (S:) ale

variabilelor observate, cu e0ceptia se0ului si corelatiile lui 'earson intre variabilele observate, sunt aratate in tabelul 9. 6A1 a fost legata semnificativ statistic de toate variabilele (p*+,+!) cu e0ceptia scorului sumar OH1'% O. 6arimea medie a particulelor a fost corelata semnificativ statistic cu toate variabilele, inafara se0ului. Scorul masticator a fost corelat semnificativ statistic cu scorul sumar OH1'O (p*+,+!). ?u s%au identificat corelatii cu coeficientii mari (.+,3+), indicand faptul ca multicoliniaritatea nu a avut loc in analiza a0iala. Astimarile parametrilor nestandardizati si standardizati obtinute cu analiza a0iala sunt prezentate in tabelele " si &. o parte din rezultate sunt aratate intr%o diagrama a0iala (fig.!). Scaderea mediei marimii particulelor (performanta masticatorie mai mare) a fost corelata moderat cu cresterea scorului masticator (o abilitate in masticatie perceputa mai mare) (p*+,+,) si a fost corelata slab cu scaderea scorului sumar OH1'%O (OHRQoL mai mare) prin scorul de masticatie ca mediator (p*+,+,). 5otusi, 6A1 nu a fost corelat semnificativ statistic cu scorul de masticatie sau scorul sumar OH1'%O (p.+,+,). O combinatie intre marimea medie a particulelor si 6A1 a dat !9> dintre variabilele inter%subiecti, in ce priveste scorul masticator (p*+,++!). ;resterea scorului de masticatie a fost corelata moderat cu scaderea scorului sumar OH1'%O (p*+,++!). Se0ul, varsta si O' au avut efecte directe medii asupra 6A1 (p*+,+!). Se0ul si O' au avut efecte directe medii asupra marimii medii a particulelor (p*+,+,). Garsta a avut, de asemenea, efecte indirecte mici atat asupra 6A1, cat si marimii medii a particulelor, cu O' ca si mediator (p*+,+!). 5otusi, se0ul nu a avut efecte indirecte semnificative statistic asupra 6A1 sau marimii medii a particulelor (p.+,+,). ;ovarianta dintre modificarile 6A1 (e9) si marimea medie a particulelor (e") a fost semnificativa statistic la evaluarea se0ului, varstei si O' (p*+,++!) (tabelul ,). S%au descoperit efecte indirecte semnificative statistic, dar mici, asupra varstei, se0ului si O', atat la scorul de masticatie, cat si la sorul sumar OH1'%O (p*+,+,). 'entru adaptabilitatea modelului, valoarea modelului Q9 a fost de #,+ (cu grad de libertate 8) si valoarea p a fost de +,#,. SR6R a fost de +,+"&, R6SAA a fost + si valoarea superioara a intervalului de confidenta de 3+> a fost de +,+8&. 241 a fost de +,33. Discutie 1n studiul de fata, relatiile dintre 6A1, marimea medie a particulelor, scorul de masticatie si scorul sumar OH1'%O au fost cercetate pe un model ipotetic folosind analiza SA6. /n studiu precedent a folosit analiza regresiei multiple pentru analiza relatiilor teoretice ale variabilelor multiple (!3). 5otusi, analiza SA6 a avut unele avanta)e deasupra analizei regresiei multiple (""). ;ercetarile pot construi relatii fle0ibile, bazate pe

ipoteze si nu numai efectele directe, dar si efectele indirecte pot fi estimate. 6ai mult, pot fi incluse corelatii intre erorile de masuratoare ale 6A1 si marimii medii a particulelor (corelatie de modificare), in modelul de ecuatii structurale. ;um se arata in studiul de fata, analiza SA6 este utila in investigarea relatiilor comple0e cum sunt disfunctiile orale si factorii corelati. Analiza bivariata a aratat ca atat marimea medie a particulelor cat si 6A1 au fost corelate moderat cu scorul de masticatie. Aeasta indica faptul ca pacientii ce pot tritura alimente sau amesteca bolul alimentar mai eficient, estimeaza ca pot mesteca mai multe feluri de alimente. 'e de alta parte, analiza SA6 a descoperit ca numai marimea medie a particulelor a fost semnificativ statistic corelata, desi slab, cu scorul de masticatie in timp ce varsta, se0ul si numarul de perec(i ocluzale s%au controlat pe model. Studii precedente au aratat ca scorul de duritate si duritate subiectiva ale cuburilor de ceara au fost mai mici decat cele ale alunelor (",), si efortul muscular masticator in timpul masticatiei cubului de ceara a fost mai mic decat cel din timpul triturarii alunelor ("#). 'rin urmare, cubul de ceara este evident mai usor de mestecat pentru pacientii purtatori de proteze, comparativ cu alunele. :e fapt, un studiu recent arata ca un test de masticatie folosind o tableta de ceara dublu colorata este potrivit pentru evaluarea performantei masticatorii a pacientilor cu functie masticatorie modificata (#). ;(estionarul de ingestie a alimentelor folosit in studiul de fata a inclus tipuri de alimente cu o gama larga de duritati (3). Abilitatea de a tritura alimente dure contribuie la un scor masticator mare. 'rin urmare, triturarea alimentelor, mai degraba decat amestecul lor, este importanta pentru perceptia pacientilor de abilitate in masticatie. 5otusi, combinatia dintre 6A1 si marimea medie a particulelor poate da numai !9> din variatiile scorului masticator. 6asuratori obiective ale functiei masticatorii par a fi corelate slab cu masuratori subiective ale abilitatii in masticatie. Scorul de masticatie a fost corelat moderat cu scorul sumar OH1'%O in analiza bivariabila, precum si analiza SA6. Scorul masticator a constat in !3> din variatiile scorului sumar OH1'%O, sugerand ca perceptia pacientilor asupra abilitatii in masticatie a fost un factor critic al OHRQoL. Acest rezultat confirma descoperirile facute pe alte populatii de studiu (!3%9!). A fost desemnat OH1' pentru evaluarea sanatatii orale intr%un domeniu larg, pe baza punctelor de vedere ale pacientilor (9$). 4actorii legati de calitatea protezei, cum sunt stabilitatea si estetica unei R':, au impact asupra OHRQoL ("$). Abilitatea de masticatie perceputa poate fi un mediator pentru stabilitatea protezei, ce creste OHRQoL. O corelatie semnificativa statistic pozitiva a fost gasita intre marimea medie a particulelor si scorul sumar OH1'%O, in analiza bivariabila. 6ai mult, marimea medie a particulelor a avut un efect indirect semnificativ statistic asupra scorului sumar OH1'%O prin scorul de masticatie ca mediator. Aceasta indica faptul ca pacientii ce pot tritura bolul alimentar mai eficient au mai putine probleme legate de sanatatea orala. 'e de alta parte, 6A1 nu a aratat un efect semnificativ statistic asupra OHRQoL. Aceste rezultate par a fi rezonabile, deoarece marimea medie a particulelor a fost corelata semnificativ statistic cu scorul de masticatie si acesta a fost corelat cu scorul sumar OH1'%O, dar nu semnificativ statistic cu 6A1. /n studiu precedent a raportat ca performanta masticatorie evaluata cu )eleu ca aliment de testare, a avut un impact asupra OHRQoL la masurarea cu 2OHA1 si OH1' (99). 'rin urmare, pare a fi mai importanta performanta masticatorie decat abilitatea in masticatie, pentru perceptia pacientilor asupra abilitatii masticatorii si OHRQoL. Se0ul si numarul de perec(i ocluzale a fost corelat semnificativ statistic cu 6A1 si marimea medie a particulelor, indicand ca pacientii de se0 masculin cu mai multe perec(i ocluzale de dinti restanti pot tritura si amesteca mai eficient bolul alimentar. Aceasta descoperire este in conformitate cu rezultatele obtinute in alte studii (98,93). 'e de alta parte, erorile de masuratoare ale 6A1 (e9) si marimea medie a particulelor (e") au fost corelate moderat una cu alta. Aceasta sugereaza ca alt(i) factor(i) decat se0ul, O' si varsta au fost corelate adesea cu 6A1 si marimea medie a particulelor. Responsabila de aceasta corelatie a erorilor de masuratoare pentru 6A1 si marimea medie a particulelor este, probabil, forta ma0ima de ocluzie, deoarece este un factor critic atat pentru performanta masticatorie, cat si pentru abilitatea de masticatie (98,93). Adaptabilitatea modelului la date a fost evaluata folosind variati indici in analiza SA6. 1n studiul de fata, indicii de adaptabilitate au aratat o adaptabilitate a modelului la comparatia cu valori de baza ("","&). Analiza SA6 necesita o mostra mai mare pentru obtinerea estimarilor precise ale parametrilor. 6arimea mostrei necesare depinde de comple0itatea modelului si un numar de parametri liberi. :aca variabilele legate de clasificarea @enned= sau Aic(ner sunt incluse in model, sunt necesare alte 9+%"+ de mostre pentru obtinerea unei puteri statistice adecvate. 1n general, pentru analiza SA6 este favorabil un model mai simplu. Astfel, toate posibilele asociatii directe intre varabile nu sunt intotdeauna incluse in modelul final. 1n studiul de fata, efectele directe ale varstei, se0ului si O' asupra 6S si OH1' nu au fost incluse in model (fig.!), deoarece aceste asocieri directe nu au fost semnificative statistic in modelele testate preliminar (p.+,,>). 5otusi, pot fi construite variate modele folosind ipoteza diferita din studiul nostru. :e e0emplu, ar fi interesant de testat modelul in care functia masticatorie si OHRQoL se coreleaza bidirectional.

Acest studiu a inclus pacientii cu arcade partial edentate si cu proteze R':. ?u se stie daca descoperirile din studiul de fata pot fi generalizate la alte populatii, cum sunt pacientii edentati cu proteze sau pacientii partial edentati cu arcada dentara scurtata, si pacientii cu functie masticatorie sever modificata. 5otusi, unele din rezultatele obtinute in studiul prezent sunt similare celor obtinute la alte populatii. 6odelul prezentat in studiul de fata poate fi aplicat altor populatii. 'e de alta parte, acest studiu a inclus un design transversal, si s% a realizat analiza SA6 pe baza covariantei variabilelor, ce include corelatii ca analiza regresiei. 'rin urmare, nu au fost indicate relatiile cauzale adevarate in acest studiu. Sunt necesare studii ulterioare pentru investigarea relatiilor dintre scorurile modificate si variabilele rezultate inainte si dupa tratament, pentru confirmarea relatiei prezentate in acest studiu. Bibliografie !. @apur @@, Soman S, Rur<stas AA. 5est foods for measuring masticator= performance of denture Eearers. O 'rost(et :ent. !3#&-!&D&8"N&3!. 9. O<i=ama S, 1<ebe @, ?o<ubi 5. Association betEeen masticator= performance and ma0imal occlusal force in =oung men. O Oral Re(abil. 9++"-"+D9$8N989. ". Olt(off LS, van der Bilt A, Bosman 4, @leizen HH. :istribution of particle sizes in food comminuted b= (uman mastication. Arc( Oral Biol. !38&-93D833N3+". &. 'rinz O4. Quantitative evaluation of t(e effect of bolus size and number of c(eEing stro<es on t(e intra%oral mi0ing of a tEocolour c(eEing gum. O Oral Re(abil. !333-9#D9&"N9&$. ,. Sato H, 4ue<i @, Sueda S, Sato S, S(ioza<i 5, @ato 6 et al. A neE and simple met(od for evaluating masticator= function using neEl= developed artiTcial test food. O Oral Re(abil. 9++"-"+D#8N$". #. Spe<sni)der ;6, Abbin< OH, van der 2las HS, Oanssen ?2, van der Bilt A. 6i0ing abilit= test compared Eit( a comminution test in persons Eit( normal and compromised masticator= performance. Aur O Oral Sci. 9++3-!!$D,8+N,8#. $. van der Bilt A, 6o)et O, 5e<amp 4A, Abbin< OH. ;omparing masticator= performance and mi0ing abilit=. O Oral Re(abil. 9+!+-"$D$3N8&. 8. 2unne HS, Bergman B, Anbom L, Hogstrom O. 6asticator= efTcienc= of complete denture patientsD a clinical e0amination of potential c(anges at t(e transition from old to neE denture. Acta Odontol Scand. !389-&+D983N93$. 3. Hirai 5, 1s(i)ima 5, @os(ino H. Age%related c(ange of masticator= function in complete denture EearersD evaluation b= a sieving met(od Eit( peanuts and a food inta<e Uuestionnaire met(od. 1nt O 'rost(odont. !33&-$D&,&N&#+. !+. 2arrett ?R, @apur @@, 'erez '. Affects of improvements to poorl= Ttting dentures and neE dentures on patient satisfaction. O 'rost(ent :ent. !33#-$#D&+"N&!". !!. LindUuist LS, ;arlsson 2A. Long%term effects on c(eEing Eit( mandibular T0ed prost(eses on osseointegrated implants. Acta Odontol Scand. !38,-&"D"3N&,. !9. 2eertman 6A, Slagter A', vanVt Hof 6A, van Saas 6A, @al< S. 6asticator= performance and c(eEing e0perience Eit( implant%retained mandibular overdentures. O Oral Re(abil. !333-9#D$N!". !". van der Bilt A, Olt(off LS, Bosman 4, Ooster(aven S'.;(eEing performance before and after re(abilitation of postcanine teet( in man. O :ent Res. !33&-$"D!#$$N!#8". !&. @apur @@. Geterans administration cooperative dental implant stud=Ncomparisons betEeen T0ed partial dentures supported b= blade%vent implants and removable partial dentures. 'art 1GD comparisons of patient satisfaction betEeen tEo treatment modalities. O 'rost(et :ent. !33!-##D,!$N,"+. !,. 1<ebe @, 6orii @, 6atsuda @. :iscrepanc= betEeen satisfaction Eit( mastication, food acceptabilit=, and masticator= performance in older adults. 1nt O 'rost(odont. 9++$-9+D !#!N!#$. !#. @rall A, Ha=es ;, 2arcia R. HoE dentition status and masticator= function affect nutrition inta<e. O Am :ent Assoc. !338-!93D!9#!N!9#3. !$. 6o=ni(an ', Bradbur= O. ;ompromised dental function and nutrition. ?utrition. 9++!-!$D!$$N!$8. !8. ?oE)ac<%Ra=mer RA, S(ei(am A. ?umbers of natural teet(, diet, and nutritional status in /S adults. O :ent Res. 9++$-8#D!!$!N!!$,. !3. Brennan :S, Spencer AO, Roberts%5(omson @4. 5oot( loss, c(eEing abilit= and Uualit= of life. Qual Life Res. 9++8-!$D99$N9",. 9+. @im HR, Oang6S, ;(ung ;', 'ai< :1, 'ar< R:, 'atton LL et al. ;(eEing function impacts oral (ealt(%related Uualit= of life among institutionalized and communit=%dEelling @orean elders. ;ommunit= :ent Oral Apidemiol. 9++3-"$D &#8N&$#. 9!. Baba @, Oo(n65, 1nu<ai6, Aridome @, 1gara(si R. Galidating an alternate version of t(e c(eEing function Uuestionnaire in partiall= dentate patients. B6; Oral Healt(. 9++3-3D3.

99. 1<ebe @, Haze=ama 5, 6orii @. 1mpact of masticator= performance on oral (ealt(%related Uualit= of life for elderl= Oapanese. 1nt O 'rost(odont. 9++$-9+D&$8N&8,. 9". Sugiura 5, 4ue<i @, 1garas(i R. ;omparisons betEeen a mi0ing abilit= test and masticator= performance tests using a brittle or an elastic test food. O Oral Re(abil. 9++3-"#D!,3 !#$. 9&. Sato S, 4ue<i @, Sato H, Sueda S, S(ioza<i 5, @ato 6 et al. Galidit= and reliabilit= of a neEl= developed met(od for evaluating masticator= function using discriminant anal=sis. O Oral Re(abil. 9++"-"+D!&#N!,!. 9,. @os(ino H, Hirai 5, 1s(i)ima 5, 5su<agos(i H, 1s(igami 5, 5ana<a R. Qualit= of life and masticator= function in denture Eearers. O Oral Re(abil. 9++#-""D"9"N"93. 9#. Ramaza<i 6, 1nu<ai 6, Baba @, Oo(n 65. Oapanese version of t(e oral (ealt( impact proTle (OH1'%O). O Oral Re(abil. 9++$-"&D!,3N!#8. 9$. Slade 2:, Spencer AO. :evelopment and evaluation of t(e oral (ealt( impact proTle. ;ommunit= :ent Healt(. !33&-!!D"N!!. 98. Hatc( O', S(in<ai RS, Sa<ai S, Rug( O:, 'aunovic( A:. :eterminants of masticator= performance in dentate adults. Arc( Oral Biol. 9++!-&#D#&!N#&8. 93. 5umrasvin S, 4ue<i @, O(=ama 5. 4actors associated Eit( masticator= performance in unilateral distal e0tension removable partial denture patients. O 'rost(odont. 9++#-!,D9,N"!. "+. Afron B, 5ibs(irani R. Bootstrap met(ods for standard errors, conTdence intervals, and ot(er measures of statistical accurac=. Stat Sci. !38#-!D,&N$$. "!. ;o(en O. Statistical poEer anal=sis for t(e be(avioral sciences. 9nd ed. '(iladelp(iaD LaErence Arlbaum Assoc 1nc, !388. "9. Ra=<ov 5, 5omer A, ?esselroade OR. Reporting structural eUuation modeling results in ps=c(olog= and agingD some proposed guidelines. 's=c(ol Aging. !33!-#D&33N,+". "". @line RB. 'rinciples and practice of structural eUuation modeling. 9nd ed. ?eE Ror<D 2uilford 'ress, 9++,. "&. BroEne 6S, ;udec< R. Alternative Ea=s of assessing model Tt. Sociol 6et(ods Res. !339-9!D9"+N9,8. ",. Salle( ?6, 4ue<i @, 2arrett ?R, O(=ama 5. Ob)ective and sub)ective assessment of (ardness of a test item for evaluation of food mi0ing abilit= test. O Oral Re(abil. 9++$-"&D!$&N!8". "#. 4ue<i @, Ros(ida A, Sugiura 5, 1garas(i R. ;omparison of electrom=ograp(ic activit= of )aE% closing muscles betEeen mi0ing abilit= test and masticator= performance test. O 'rost(odontic Res. 9++3-,"D$9N$$. "$. 1nu<ai 6, Baba @, Oo(n 65, 1garas(i R. :oes removable partial denture Uualit= affect individualsW oral (ealt(T O :ent Res. 9++8-8$D$"#N$"3.