ORGANIZATIONAL STRESS AS A PREDICTOR

OF MANAGERIAL PERFORMANCE IN
BUCHAREST CASINOS

PLĂIAŞU FORINA, MIHAELA CHRAIF University of

Bucharest, Faculty of Psychology and
Educational Sciences, Department of
Psychology, 2011
MASTERANDĂ: BĂNUȚĂ ALEXANDRA AMELIA
 Rezumat/abstract
 Acest studiu s-a focusat pe elaborarea unui model de predicție a performanței profesionale a
managerilor de casino-uri și alte locații de jocuri electronice, utilizând stresul organizațional ca
factor predictor.
 La studiu au 29 de manageri sin București, dintre care 18 au fost femei și 11 bărbați. Vârsta lor a
variat între23 la 42, cu o medie de 26,93. Experiența de lucru a acestora a fost între două luni la 8
ani.
 Pentru acest studiu s-a utilizat chestionarul CAPES (Chraif & Aniței, 2010), din care am analizat
următoarele dimensiuni: nivelul stresului profesional, sănătatea, comportamentul organizațional,
satisfacția și nemulțumirea față de locul de muncă, strategii, factori de stres organizațional.
 Rezultatele obținute susțin doar parțial faptul că nivelul stresului profesional, comportamentul
organizațional, sănătatea, satisfacția și nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile de
coping, factorii de stres organizațional reprezintă predictori ai performanței manageriale în
industria jocurilor de noroc și electronice. Doar trei dintre variabilele investigate par să aibă o
relație semnificativă cu performanța managerială, respectiv: satisfacția și nemulțumirea față de
condițiile de muncă și factorii de stres organizațional specifici.
Fundamentare teoretica 1

 Boghaty (2007) a definit stresul ca reprezentând un rezultat al interacţiunii

stimul-răspuns.

 Iamandescu (1998; 2002) evidenţiază faptul că stresul psihic reprezintă un caz

particular de stres care este declanşat de anumiţi agenţi stresori precum cei
psihici.

 Potrivit lui Capotescu (2006), reactiile se refera la raspunsurile afective,

fiziologice sau comportamentale ale individului şi aceste duc la tulburari
fizice psihologic
Fundamentare teoretica 2

 Kahn si Byosiere (1992) relaizează două categorii de stresori: continutul

sarcinii si proprietatile de rol.

 Le Blanc, Jonge si Schaufeli (2000) realizează patru mari categorii de

stresori: continutul muncii, conditiile de munca, conditiile de angajare si
reteaua socială la locul de muncă.

 Pitariu, Chraif şi Radu (2009) şi Chraif şi Aniţei (2011) au evidenţiat o

puternică corelaţie între aptitudini, stresori şi nivelul performanţei la locul de
muncă.
Fundamentare teoretica 3

 Landy si Conte (2009) au demonstrate că performanta este determinata de

specificul organizational, şi este relaţionată cu obiectivele sau
productivitatea organizatiei respective.

 Casino-uri au existat în România încă de la începutul secolului, și sub strictul

control al statului au funcționat și în perioada comunistă, fiind o combinație
între club de noapte și sala de jocuri. În anul 1997, în România funcționa un
număr de 57 de casino-uri, dintre care un număr de 17 erau în Bucuresti.
Raportat la numărul de locuitori, Bucureștiul era, atunci, al treilea oraș al
jocurilor de noroc, dupa Las Vegas și Monte Carlo. (Plăiașu, F., Chraif, M.,
2011)
Obiectivul/obiectivele cercetarii

 Obiectivul general al acestei cercetări constă în realizarea unui model de

predictie din care să rezulte că stresul ocupational este predictor al
performanței la locul de muncă, pentru managerii din sălile de jocuri de
noroc electronice.
Ipoteza/ipotezele cercetarii

 Nivelul de stres ocupațional, comportamentul în organizatie, starea de

sănătate, mulțumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile
de coping adoptate, stresorii organizaționali, sunt predictori ai
performanțelor managerilor sălilor de jocuri de noroc.
Metoda
1. Participanti
 La acest studiu au participat29 de manageri de săli de jocuri electronice, din
cadrul organizaţiei cu profil de pariuri şi jocuri de noroc din Bucuresti, 18
femei si 11 bărbați cu vârste cuprinse între 23 și 42 de ani (media =26.93).

 Vechimea la locul de muncă este cuprinsă în intervalul de 2 până la 8 ani în

sistemul de jocuri de noroc şi pariuri.

 Din totalul participanților, 75% au studii superioare încheiate, iar 25% au studii
medii sau studii superioare nefinalizate.
Metoda
2. Instrumente/materiale/aparate
 Pentru acest studiu s-a aplicat Chestionarul CAPES (Chraif şi Aniţei, 2010) cu
dimensiunile selectate: nivelul de stres ocupațional, comportamentul în
organizație, starea de sănătate, mulțumirea sau nemulțumirea față de locul
de muncă, strategiile de coping adoptate, stresorii organizaționali.
 Scala de măsurare a fost Likert de la 1 (nivel foarte scăzut) la 6 (nivel foarte
crescut).
Metoda
3. Procedura
 Chestionarele au fost completate în sediul organizaţiei studiate. Angajaţii au
completat un formular de consimţământ informat şi li s-a explicat scopul
cercetării, respectarea anonimatului şi în ce constă completarea acestor
chestionare.
Metoda
4. Design experimental
 Variabile independente: nivelul de stres la locul de munca, comportamentul
in organizatie, starea de sanatate, mulțumirea sau nemulțumirea față de
locul de muncă, strategiile de coping adoptate, stresorii organizaționali;

 Variabile dependente: performanţele managerilor sălilor de jocuri de noroc.

Rezultate 1
 Datele culese au fost procesate cu ajutorul programului SPSS 15. Astfel, în tabelul de mai jos se
pot observa statisticile descriptive ale variabilelor independente şi dependente care intră astfel
în modelul de regresie.
 Rezultate 2
 Tabelul de mai jos reprezintă matricea de corelaţii bivariate iîntre variabilele modelului de regresie,
evidenţiază corelatii semnificative din perspectivă statistică între variabila performanța managerială și
variabilele mulțumire (r=0.498; p<0.01) și stresori specifici (r=0.696; p<0.01).
Rezultate 3

 Pentru testarea ipotezei de cercetare s-a utilizat modelul de regresie multiplă

care permite predicția unei variabile dependente pe baza mai multor tipuuri
de variabile independente, în acest context, predictia performantei
manageriale pe baza nivelului pecific de stres ocupațional, mulțumirea față
de locul de muncă, autoevaluarea sănătății psihice și fizice, conduita
generală, interpretarea evenimentelor, stresorii specifici de la locul de
muncă, strategiile de coping pozitiv și coping negativ utilizate și controlul
perceput al situației.
Rezultate 4

• Variabilele Stresori specifici și mulțumire sunt

asociate puternic cu criteriul performanță, dacă
valorile observate se corelează puternic cu
valorile care sunt prezise din ecuația de predicție
Rezultate 5
 Folosind variabilele Stresori specifici și mulțumire împreună pentru a prezice astfel criteriul
performanță, rezultatele obținute indică o scădere de 57.9% în eroarea predicției, cu privire la
utilizarea exclusivă a modelului de predicție.
Concluzii si discutii 1

 Studiu de față a demonstrat că nivelul de stres ocupațional, conduita în

organizație, starea de sănătate, multumirea sau nemulțumirea față de locul
de muncă, strategiile specifice de coping adoptate, stresorii organizaționali,
sunt predictori ai performanțelor managerilor din sălile de jocuri de noroc,
electronice din cadrul organizaţiei cu profil jocuri de noroc şi pariuri sportive
este partial confirmată, mai exact doar pentru variabilele predictori:
mulțumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă și stresorii
organizaționali.
Concluzii si discutii 2

 În studiul de față s-au identificati ca stresori, pentru managerii de casino-uri

și săli de jocuri, următorii: imposibilitatea de a avansa în carieră,
neclaritatea perspectivelor de promovare, lipsa de consultare și de
comunicare, subaprecierea, neputința deconectării acasă de problemele de la
serviciu, îndrumarea și sprijinirea insuficiente din partea superiorilor, moralul
și climatul organizațional, dezacordul dintre diferitele sarcini și cerinte
profesionale şi consecințele erorilor pe care fiecare le face.
Critici

 Studiul de față a respectat stilul de scriere conform cerințelor jurnalului, însă

s-au identificat greșeli de tehnoredactare ptrecum și lipsa diacriticelor pentru
porțiuni importante din text.
Limite

 Principalele limite ale acestui studiu vizeză numărul scăzut de participanți

precum și absența mai multor instrumente de cercetare; un singur chestionar
nu este foarte relevant.
Propuneri de imbunatatiri, continuare,
noi idei
 Studiul poate fi continuat însă la o scară mult mai largă, pe un număr mai
semnificativ de participanți și cu mai multe instrumente de măsurare a
nivelului de stres, precum și a performanței profesionale.

 De asemenea, ar fi interesantă compararea rezultatelor obținute de

managerii de casino-uri și săli de jocuri cu rezultatele altor tipuri de
manageri, din alte domenii.
Bibliografie
 Capotescu, R. (2006). Stresul ocupational: teorii, modele, aplicatii. Iasi: Lumen.
 Chraif, M. & Aniţei, M. (2011). The impact of economic crisis on occupational stress and
counterproductive behavior in a food and beverage restaurant chain from Romania Procedia -
Social and Behavioral Sciences, 30, 2644-2650.
 Iamandescu, I.-B. (1993). Stresul psihic si bolile interne. Bucuresti: Editura All.
 Iamandescu, I.-B. (2002). Stresul psihic din perspectiva psihologica si psihosociala. Bucuresti:
Editura Infomedica.
 Le Blanc, P., de Jonge, J. & Schaufeli, W. (2000). Job stress and health. In N. Chmiel (Ed.),
Introduction to work and organizational psychology. A European perspective, Oxford: Blackwell.
 Pitariu, H. D. & Chraif, M. (2009). Analiza muncii. Proiectarea fişelor de post, Supliment al
Revistei managementul Resurselor Umane. Cluj-Napoca: Editura Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive.
 Pitariu H. D, Radu I. & Chraif, M., (2009). Selecţia şi evaluarea periodică a personalului.
Supliment al Revistei managementul Resurselor Umane. Cluj-Napoca: Editura Asociaţiei de
Ştiinţe Cognitive.
 Robertson, C. (2008). Well-being at Work: The New View The Business Well-being Network
Annual Report. Manchester: Robertson Cooper.