Analiza datelor de marketing utilizând SPSS

- Studiu de caz -

Sindromul studentului se referă la procrastinarea intenționată

(planificată). Inițial investigat în rândul studenților de către autorul
studiului efectele sale sunt profund resimțite în cadrul organizațiilor
provocând pierderi semnificative prin creșterea costurilor și risipa de
timp.

Conform acestui studiu un angajat se va implica activ în finalizarea

unei sarcini cât mai târziu cu putință, cât mai aproape de termenul
limită (Ex: o activitate care poate fi realizată în 32 de ore de muncă dar
are rezervată o perioadă de 7 zile va fi începută în antepenultima zi).

Acest comportament exploatează rezerva de timp pe care o au în vedere managerii de proiect pentru situații
neprevăzute utilizând-o ca timp liber la începutul activității. Drept urmare atunci când evenimentele neprevăzute sau
puțin probabile se manifestă activitatea va depăși termenul limită sau va fi predată fără a fi complet finalizată.

Clientul acestei cercetări este o companie multinațională cu un amplu aparat de specialitate ce folosește organizarea
de tip funcțională (peste 200 de specialiști în 10 departamente de profil). Confruntată cu serioase pierderi datorate
sindromului studentului, depistate în urma unui audit realizat de către un organism extern specializat in
managementul calității, compania dorește realizarea unui studiu în rândul tuturor angajaților săi pentru
determinarea modului în care aceștia își planifică activitățile zilnice pentru finalizarea sarcinilor de serviciu.
Cercetarea va fi de tip sondaj cu răspunsuri anonime, chestionarele completate urmând să fie introduse în urna
special amenajată în sala de mese.

În urma discuțiilor cu reprezentanții beneficiarului au fost convenite următoarele obiective:

1) Identificarea celor mai populare preconcepții în rândul angajaților folosite în evaluarea termenelor primite
pentru sarcinile de serviciu;
2) Determinarea rolului pe care angajații îl au în stabilirea duratei estimate a activităților în care sunt aceștia
implicați;
3) Caracterizarea relației profesionale dintre angajați și managerul de departament;
4) Identificarea celor mai dorite 5 metode de recompensare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu la nivelul
dorit de performanță în termenul limită sau chiar mai devreme;
5) Evaluarea gradului de dezirabilitate a metodelor de recompensare utilizate în prezent de către companie;
6) Evaluarea atitudinii angajaților cu privire la dorința de a finaliza o sarcină de serviciu înainte de termenul
limită comunicat;
7) Identificarea principalelor caracteristici ale sarcinilor de serviciu considerate dificile de către angajați;
8) Identificarea principalelor caracteristici ale sarcinilor de serviciu considerate a fi plăcute de către angajați;
9) Analiza părerii angajaților cu privire la impactul activității colegilor procrastinatori asupra performanței
organizației;
10) Analiza părerii angajaților cu privire la impactul activității colegilor procrastinatori asupra propriei
performanțe (a angajatului intervievat);
11) Identificarea modului în care colectivitatea tratează colegii procrastinatori (departamentul în care aceștia
lucrează, colegii care depind de activitatea acestora);
12) Definirea modului în care angajații consideră că propria organizație trebuie să abordeze problema
procrastinării (reguli, proceduri, activități...) în vederea remedierii impactului acesteia asupra performantei
organizației;
13) Identificarea principalelor motive care angajații consideră că stau la baza comportamentului colegilor
procrastinatori (de ce aleg/ajung să facă acest lucru);
14) Determinarea modului în care angajații evaluează amploarea fenomenului de procrastinare din propria
organizație în comparație cu alte organizații similare din industrie care își desfășoară activitatea în România;
15) Determinarea modului în care angajații evaluează amploarea fenomenului de procrastinare din propria
organizație în comparație cu alte tipuri de organizații din țară (instituții publice, alte industrii private...) ;
 16) Determinarea modului în care angajații evaluează amploarea fenomenului de procrastinare din propria
organizație în comparație cu alte organizații similare din industrie care își desfășoară activitatea în alte țări
(America de Nord, Europa de Vest, Balcani...);

Cerințe:

Fiecare echipă va primi un obiectiv din lista de mai sus urmând să realizeze un chestionar cu aproximativ 20 de
întrebări pentru atingerea obiectivului respectiv. Numărul efectiv de întrebări este flexibil având în vedere
posibilitatea folosirii de baterii de întrebări (Ex: o sigură întrebare poate evalua părerea respondenților cu privire la
3-7 afirmații utilizând scala Likert).

Anterior definirii operaționale a variabilelor (redactarea enunțului și variantelor de răspuns) va fi realizată definirea
conceptuală a variabilelor urmărite (sub formă de listă), acestea urmând a fi clasificare în critice, importante,
opționale și facultative prin intermediul literelor C/I/O/F trecute în dreptul acestora.

Scala de măsurare va fi selectată în funcție de precizia de măsurare dorită pentru fiecare variabilă dar și având în
vedere reacția respondenților.

Vor fi evitate întrebările cu răspuns dihotomic precum și întrebările cu răspuns deschis. Nu există obligativitatea
utilizării tuturor tipurilor de întrebări/scale de măsurare parcurse în cadrul seminarului însă limitarea la un singur tip
va fi penalizată.

Utilizați simbolurile și organizarea specifice tipului de întrebare (radio button pentru răspuns unic, check box pentru
răspuns multiplu, text box pentru răspuns deschis).

În cazul descris nu este nevoie de întrebări filtru iar în formularea celor socio-demografice se va avea în vedere
dorința clientului de colectare anonimă a răspunsurilor (include identificarea indirectă prin intermediul profilului
socio-demografic).

Soluțiile propuse vor fi predate la sfârșitul orei cu numele membrilor echipei și adresele de email scrise cu majuscule
în colțul din dreapta sus al primei pagini. În cazul în care sunt utilizate mai multe coli de hârtie numele membrilor vor
fi trecute pe fiecare colă pe pagina impară.

Barem de corectare (total 10 puncte):

 (2,0p) Respectarea numărului solicitat de întrebări/variabile;

 (2,0p) Utilizarea a cel puțin 5 tipuri de întrebări;
 (1,0p) Utilizarea formei vizuale corecte de reprezentare a tipurilor de întrebări;
 (1,5p) )Definirea conceptuală a variabilelor;
 (1,0p) Clasificarea variabilelor in critice, importante, opționale și facultative;
 (1,5p) Respectarea structurii chestionarului (întrebări filtru, de încălzire, de reamintire, specifice, de
identificare);
 (1,0p) Claritatea modului de marcare a răspunsului și instrucțiunile de completare;

Considerati ca randamentul dvs, poate fi sporit din partea angajatorului ?

17) Identificarea principalelor caracteristici ale sarcinilor de serviciu considerate dificile de către angajați;
1. In ce masursa sunteti de accord ca munca de acasa a reprezentat un factor de ingreunare a activitatilor
dvs pe perioada de Pandemie?

Acord total, Acord,Nici acord nici dezacord, Dezacord, Dezacrod total

2. Pe o scala de la 1-10 (1 cel mai mic- 7 cel mai mare) cum ati caracteriza relatia cu sefii ierarhici?
1234567
3. Apreciati in ce masura sunt valabile pentru
dumneavoastra urmatoarele afirmatii
1 foarte mica masura…5 in foarte mare masura

Sunteti respectat in institutie 12345

Aveti sentimentul realizarii 12345
Sunteti multumit de salarizare 12345
Conditiile de munca sunt bune 12345

Ce credeti ca v-ar determina sa munciti mai bine, sa

aveti performante mai bune?
o prima
o promovare intr-un post mai bine platit
lauta sefului
un salariu mai mare pe acelasi post
critica sefului

Ce v-ar descuraja cel mai mult in activitatile de la locul de munca?

Desconsideraera din partea colegilor si a sefului

O penalizare platita pentru o neglijenta personala
Avansarea unuia dintre colegi
Ignorarea ca persoana si a rezultatelor obtinute