PREDICTOR OF MANAGERIAL PERFORMANCE IN BUCHAREST CASINOS
PLĂIAŞU FORINA, MIHAELA CHRAIF University
of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational Sciences, Department of Psychology, 2011 MASTERANDĂ: BĂNUȚĂ ALEXANDRA AMELIA Rezumat/abstract Acest studiu s-a focusat pe elaborarea unui model de predicție a performanței profesionale a managerilor de casino-uri și alte locații de jocuri electronice, utilizând stresul organizațional ca factor predictor. La studiu au 29 de manageri sin București, dintre care 18 au fost femei și 11 bărbați. Vârsta lor a variat între23 la 42, cu o medie de 26,93. Experiența de lucru a acestora a fost între două luni la 8 ani. Pentru acest studiu s-a utilizat chestionarul CAPES (Chraif & Aniței, 2010), din care am analizat următoarele dimensiuni: nivelul stresului profesional, sănătatea, comportamentul organizațional, satisfacția și nemulțumirea față de locul de muncă, strategii, factori de stres organizațional. Rezultatele obținute susțin doar parțial faptul că nivelul stresului profesional, comportamentul organizațional, sănătatea, satisfacția și nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile de coping, factorii de stres organizațional reprezintă predictori ai performanței manageriale în industria jocurilor de noroc și electronice. Doar trei dintre variabilele investigate par să aibă o relație semnificativă cu performanța managerială, respectiv: satisfacția și nemulțumirea față de condițiile de muncă și factorii de stres organizațional specifici. Fundamentare teoretica 1
Boghaty (2007) a definit stresul ca reprezentând un rezultat al interacţiunii
stimul-răspuns.
Iamandescu (1998; 2002) evidenţiază faptul că stresul psihic reprezintă un caz
particular de stres care este declanşat de anumiţi agenţi stresori precum cei psihici.
Potrivit lui Capotescu (2006), reactiile se refera la raspunsurile afective,
fiziologice sau comportamentale ale individului şi aceste duc la tulburari fizice psihologic Fundamentare teoretica 2
Kahn si Byosiere (1992) relaizează două categorii de stresori: continutul
sarcinii si proprietatile de rol.
Le Blanc, Jonge si Schaufeli (2000) realizează patru mari categorii de
stresori: continutul muncii, conditiile de munca, conditiile de angajare si reteaua socială la locul de muncă.
Pitariu, Chraif şi Radu (2009) şi Chraif şi Aniţei (2011) au evidenţiat o
puternică corelaţie între aptitudini, stresori şi nivelul performanţei la locul de muncă. Fundamentare teoretica 3
Landy si Conte (2009) au demonstrate că performanta este determinata de
specificul organizational, şi este relaţionată cu obiectivele sau productivitatea organizatiei respective.
Casino-uri au existat în România încă de la începutul secolului, și sub strictul
control al statului au funcționat și în perioada comunistă, fiind o combinație între club de noapte și sala de jocuri. În anul 1997, în România funcționa un număr de 57 de casino-uri, dintre care un număr de 17 erau în Bucuresti. Raportat la numărul de locuitori, Bucureștiul era, atunci, al treilea oraș al jocurilor de noroc, dupa Las Vegas și Monte Carlo. (Plăiașu, F., Chraif, M., 2011) Obiectivul/obiectivele cercetarii
Obiectivul general al acestei cercetări constă în realizarea unui model de
predictie din care să rezulte că stresul ocupational este predictor al performanței la locul de muncă, pentru managerii din sălile de jocuri de noroc electronice. Ipoteza/ipotezele cercetarii
Nivelul de stres ocupațional, comportamentul în organizatie, starea de
sănătate, mulțumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile de coping adoptate, stresorii organizaționali, sunt predictori ai performanțelor managerilor sălilor de jocuri de noroc. Metoda 1. Participanti La acest studiu au participat29 de manageri de săli de jocuri electronice, din cadrul organizaţiei cu profil de pariuri şi jocuri de noroc din Bucuresti, 18 femei si 11 bărbați cu vârste cuprinse între 23 și 42 de ani (media =26.93).
Vechimea la locul de muncă este cuprinsă în intervalul de 2 până la 8 ani în
sistemul de jocuri de noroc şi pariuri.
Din totalul participanților, 75% au studii superioare încheiate, iar 25% au
studii medii sau studii superioare nefinalizate. Metoda 2. Instrumente/materiale/aparate Pentru acest studiu s-a aplicat Chestionarul CAPES (Chraif şi Aniţei, 2010) cu dimensiunile selectate: nivelul de stres ocupațional, comportamentul în organizație, starea de sănătate, mulțumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile de coping adoptate, stresorii organizaționali. Scala de măsurare a fost Likert de la 1 (nivel foarte scăzut) la 6 (nivel foarte crescut). Metoda 3. Procedura Chestionarele au fost completate în sediul organizaţiei studiate. Angajaţii au completat un formular de consimţământ informat şi li s-a explicat scopul cercetării, respectarea anonimatului şi în ce constă completarea acestor chestionare. Metoda 4. Design experimental Variabile independente: nivelul de stres la locul de munca, comportamentul in organizatie, starea de sanatate, mulțumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile de coping adoptate, stresorii organizaționali;
Variabile dependente: performanţele managerilor sălilor de jocuri de noroc.
Rezultate 1 Datele culese au fost procesate cu ajutorul programului SPSS 15. Astfel, în tabelul de mai jos se pot observa statisticile descriptive ale variabilelor independente şi dependente care intră astfel în modelul de regresie. Rezultate 2 Tabelul de mai jos reprezintă matricea de corelaţii bivariate iîntre variabilele modelului de regresie, evidenţiază corelatii semnificative din perspectivă statistică între variabila performanța managerială și variabilele mulțumire (r=0.498; p<0.01) și stresori specifici (r=0.696; p<0.01). Rezultate 3
Pentru testarea ipotezei de cercetare s-a utilizat modelul de regresie
multiplă care permite predicția unei variabile dependente pe baza mai multor tipuuri de variabile independente, în acest context, predictia performantei manageriale pe baza nivelului pecific de stres ocupațional, mulțumirea față de locul de muncă, autoevaluarea sănătății psihice și fizice, conduita generală, interpretarea evenimentelor, stresorii specifici de la locul de muncă, strategiile de coping pozitiv și coping negativ utilizate și controlul perceput al situației. Rezultate 4
• Variabilele Stresori specifici și mulțumire sunt
asociate puternic cu criteriul performanță, dacă valorile observate se corelează puternic cu valorile care sunt prezise din ecuația de predicție Rezultate 5 Folosind variabilele Stresori specifici și mulțumire împreună pentru a prezice astfel criteriul performanță, rezultatele obținute indică o scădere de 57.9% în eroarea predicției, cu privire la utilizarea exclusivă a modelului de predicție. Concluzii si discutii 1
Studiu de față a demonstrat că nivelul de stres ocupațional, conduita în
organizație, starea de sănătate, multumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă, strategiile specifice de coping adoptate, stresorii organizaționali, sunt predictori ai performanțelor managerilor din sălile de jocuri de noroc, electronice din cadrul organizaţiei cu profil jocuri de noroc şi pariuri sportive este partial confirmată, mai exact doar pentru variabilele predictori: mulțumirea sau nemulțumirea față de locul de muncă și stresorii organizaționali. Concluzii si discutii 2
În studiul de față s-au identificati ca stresori, pentru managerii de casino-uri
și săli de jocuri, următorii: imposibilitatea de a avansa în carieră, neclaritatea perspectivelor de promovare, lipsa de consultare și de comunicare, subaprecierea, neputința deconectării acasă de problemele de la serviciu, îndrumarea și sprijinirea insuficiente din partea superiorilor, moralul și climatul organizațional, dezacordul dintre diferitele sarcini și cerinte profesionale şi consecințele erorilor pe care fiecare le face. Critici
Studiul de față a respectat stilul de scriere conform cerințelor jurnalului, însă
s-au identificat greșeli de tehnoredactare ptrecum și lipsa diacriticelor pentru porțiuni importante din text. Limite
Principalele limite ale acestui studiu vizeză numărul scăzut de participanți
precum și absența mai multor instrumente de cercetare; un singur chestionar nu este foarte relevant. Propuneri de imbunatatiri, continuare, noi idei Studiul poate fi continuat însă la o scară mult mai largă, pe un număr mai semnificativ de participanți și cu mai multe instrumente de măsurare a nivelului de stres, precum și a performanței profesionale.
De asemenea, ar fi interesantă compararea rezultatelor obținute de
managerii de casino-uri și săli de jocuri cu rezultatele altor tipuri de manageri, din alte domenii. Bibliografie Capotescu, R. (2006). Stresul ocupational: teorii, modele, aplicatii. Iasi: Lumen. Chraif, M. & Aniţei, M. (2011). The impact of economic crisis on occupational stress and counterproductive behavior in a food and beverage restaurant chain from Romania Procedia - Social and Behavioral Sciences, 30, 2644-2650. Iamandescu, I.-B. (1993). Stresul psihic si bolile interne. Bucuresti: Editura All. Iamandescu, I.-B. (2002). Stresul psihic din perspectiva psihologica si psihosociala. Bucuresti: Editura Infomedica. Le Blanc, P., de Jonge, J. & Schaufeli, W. (2000). Job stress and health. In N. Chmiel (Ed.), Introduction to work and organizational psychology. A European perspective, Oxford: Blackwell. Pitariu, H. D. & Chraif, M. (2009). Analiza muncii. Proiectarea fişelor de post, Supliment al Revistei managementul Resurselor Umane. Cluj-Napoca: Editura Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive. Pitariu H. D, Radu I. & Chraif, M., (2009). Selecţia şi evaluarea periodică a personalului. Supliment al Revistei managementul Resurselor Umane. Cluj-Napoca: Editura Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive. Robertson, C. (2008). Well-being at Work: The New View The Business Well-being Network Annual Report. Manchester: Robertson Cooper.