Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atentia a avut parte de o evolutie sinuoasa in psihologie, ea putand face saltul de la ignorarea
si izgonirea ei din psihologie pana la considerarea ei ca fiind o facultate psihica centrata.
Avand un rol determinant, decisiv in buna desfasurare a celorlalte fenomene psihice, atentia a
fost considerata de introspectionisti o facultate de sine statatoare, independenta, cu continutul
sau specific la fel ca alte activitati specifice. Prin atentie intelegem numeroase
concepte,putem explica toate celelalte fenomene psihice ,mai putin sa putem explica
atentia.S-au incercat numeroase explicatii cu privire la atentie dar fiind un mecanism atat de
complex trebuie sa luam in calcul orice definire a ei. Spre exemplu, in Europa Wundt,
Eddinghaus considerau ca atentia s-ar datora asa numitei priviri interioare ea fiind tributara
claritatii si puritatii starilor de constiinta. In America functionalismul reprezentat de James sa centrat pe natura selectiva a atentiei ca o functie activa a organismului bazata pe starea lui
motivationala ,in timp ce structuralismul cu reprezentantul sau de seama Titchener,vedea
atentia ca o stare a constiintei caracterizata prin cresterea concentrarii si a claritatii senzoriale.
Nu intamplator Titchener(1908) afirma despre atentie ca reprezinta nervul intregului sistem
psihologic.
Dar odata cu aparitia si dezvoltarea behaviorismului,atentia este ignorata ,chiar izgonita
din psihologie.La al-IX lea congres
Dupa cum spuneam si mai sus, pentru atentie au fost date mai multe definitii. Printre
care si Atentia este orientarea elective a activitatii psihice(Pieron,1934). Pentru
Zaporojet(1959) atentia este activitatea psihica ce consta in orientarea spre obiectele si
fenomenele inconjuratoare si care asigura reflectarea lor cea mai deplina si mai precisa in
creierul omului. Oswald(1962) defineste de calitate selectiva si orientativa. Atentia este
concentrarea spiritului asupra unor lucruri. A fi atent inseamna a te detasa de mediul exterior
pentru a te focaliza pe ceea ce te intereseaza (Sillany,1965 p. 28). Din punctual meu de
vedere, aceasta ultima definitie a atentie mi se pare cea mai aproape de adevar si de
adevaratele caracteristici ale atentie, dar bineinteles ca aceste definitii sunt foarte importante
dar insuficiente. Important este de retinut ca prin atentie putem cunoaste mai bine realitatea,
scotand in evidenta numai ce este important si folositor vietii de zi de zi.
Modelarea atentiei acest concept vizeaza criteriile de baza carora s-a format procesarea
selectiva a informatiei ,cum si unde anume in arhitectura sistemului cognitive se realizeaza
segregarea informatiei. Pe baza aceasta s-a format trei tipuri de modele:
a)modelul filtrajului timpuriu -segregarea informatiei se realizeaza la nivel senzorial.
b)modelul filtrajului tarziu -cuprinde selectivitatea procesarii ce apare abia la nivelul
procesarilor superioare.
c)modelul filtrelor atenuante -in cazul acesta segregarea apare la mai multe niveluri de
procesare a informatiei.
Modelul filtrajului timpuriu:
Broadbent(1958), supus unor critici severe in ultimul deceniu, corectat sau contestat, el a
propus prima oara unde si cum apare selectivitatea atentiei. El a inaintat o teorie cu privire la
atentie care incearca la constatarile lui Chery si Mowbray. Broadbent a propus ca centrul
atentiei este determinat de trei componente: un filtru selectiv, un dispozitiv de cercetare si
stocarea informatiilor sezoriale.
In modelul lui Broadbent memoria de scurta durata are un loc anume in spatiul psihic
ca o functie a unei structuri anatomo-fiziiologice-specifice. Aceasta teorie a fost contestata si
improbabila pe baza unor cercetari care sustin faptul ca memoria de scurta durata e mai
degraba acea parte din memoria de lunga durata temporar activata; ea nu este un loc, ci o
stare temporara de activare a unitatilor cognitive.
Atentia a fost introdusa ca o tema de cercetare acum un secol in urma. Astazi ramane
unul dintre cel mai vital subiect in psihologia cognitiva. Numeroase teorii ale atentiei au fost
propuse; dar toate sunt insuficiente pentru a explica indeajuns acest concept atentie.
Cateva dintre problemele care l-au fascinat pe William James sunt inca curente: Care
sunt structurile neuronale ale controlului atentional? Ce informatiei este selectata? si Cum
poate studiul despre atentie sa ne ajute in situatiile de zi cu zi?
Dupa un secol de cercetare sunt si acum bineinteles noi intrebari:
Ce determina afectivitate a cautarii vizuale?
Din cauza abundentei cercetarilor asupra atentiei, o singura teorie nu poate face fata acestor
multe varietati.
In opinia mea, atentia este un factor foarte important pentru viata nostra de zi cu zi, este un
proces complex si cred ca astazi noi ne aflam la jumatatea definirii lui. Cu siguranta mai sunt
multe de cercetat si descoperit in cadrul atentiei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Zlate, Mielu,- Fundamentele psihologiei, Editura Universitara,2006
7. Miclea, Mircea- Psihologia cognitiva, Editura Polirom, Iasi,1999