Stancu Madalina Studenta in anul III,semestrul 2,ID

OBOSEAL, impresie de indispoziie i de diminuare a capacitii -dureri difuze (n spinare, abdomen), dificulti intelectuale (instabilitatea ateniei, pierderi de memorie), modificri ale somnului i dispoziiei (iritabilitate, pesimism, anxietate,nehotrre), iar uneori tulburri psihosomatice" (ulcer gastric, hipertensiune arterial) sau mentale. (Marele Dicionar al Psihologiei Larousse,2006).

Componenta obiectiv a oboselii se reflect n scderea performanelor n cadrul activitilor ntreprinse, diminuarea ateniei, a capacitilor perceptive de analiz i sintez, operaiilor gndirii i a capacitii de concentrare. Componenta subiectiv a factorului oboseal se manifest prin modificri ale tonusului psihic, dispoziiei afective i a relaiilor interpersonale.

ntr-un studiu efectuat recent, citat de Popa (2008), i care a fost efectuat asupra populaiei Statelor Unite ale Americii, se relev c oboseala genereaz anual pierderi de aproximativ 18 milioane de dolari, aceste pierderi rezult din accidentele care implic oboseal i personal obosit. Acelai studiu precizeaz faptul c tot datorit factorului oboseal s-au produs peste 1 500 de mori i 76 000de rniri n 100 000 de accidente auto, aeriene sau industriale. (Caldwell,2001, n Popa, 2006).

solicitrile intensive, care pot aprea n cazul misiunilor militare n care uneori piloii sunt nevoii s zboare timp ndelungat; de asemenea n cazul oferilor profesioniti care sunt nevoii s transporte mrfuri sau persoane conducnd uneori chiar i zece ore n care pot face o pauz scurt de cteva minute perioadele prelungite de veghe condiii de mediu adverse, cum sunt cldura sau gerul n exces. Limitele metabolice (epuizarea fizic) Factorii interiori ai automobilului, cum sunt: zgomotul i trepidaiile, gazele toxice i poziia incomod la volan

tulburrile ritmului biologic: creierul uman are implementat un ceas biologic intern care funcioneaz pe baza sincronizrii cu variaia periodic a luminii solare, n funcie de care, pe parcursul evoluiei speciei s-a constituit un mecanism de variaie ritmic a ciclului veghe/somn. Avnd o durat de aproximativ 24 de ore, acesta este caracterizat prin variaii ritmice ale unor parametri fiziologici precum temperatura corpului, frecvena cardiac, tensiunea arterial, fluxurile hormonale, nivelurile neurotransmitorilor cerebrali. n strns legtur cu acestea,numeroase manifestri psihice i comportamentale printre care vigilena, dispoziia emoional, activismul, sunt supuse aceleiai variaii ritmice. Dereglarea ritmului circadian (a somnului)este o disfuncie normal i tranzitorie a creierului , generat de dereglarea ceasului intern n raport cu micarea de rotaie a Pmntului, care regleaz ciclulveghe / somn. (Popa, 2011) stresul psihic

o reducere a intensitatii atentiei timpi de reactie mai lungi probleme de memorie coordonarea psihomotorie slaba si o eficienta redusa in procesarea informatiilor diminuarea motivatiei de a duce ceva la bun sfarsit deteriorarea comunicarii si interactivitatii cu mediul inconjurator cresterea irabilitatii aparitia reactiilor agresive

Circa 45% dintre accidentele rutiere si peste 50% dintre accidentele de munca sunt corelate cu somnul insuficient. In Franta, somnolenta se afla la originea a 30 % dintre accidentele survenite pe autostrazi,si a 20 % din cele petrecute pe sosele, releva un articol din cotidianul francez Le Parisien. Pe langa viteza mare si consumul de alcool, exista si un al treilea factor incriminat in producerea accidentelor, la fel de important, dar inca prea putin cunoscut, si anume acela al tulburarilor de somn si al scaderii vigilentei

Si in Marea Britanie, oboseala reprezinta una dintre cauzele frecvente ale accidentelor rutiere. O ancheta privitoare la conducatorii auto din Marea Britanie a constatat ca 29% dintre cei intervievati au recunoscut ca au fost pe punctul de-a adormi in timpul sofatului, in ultimul an.

In S.U.A., 3,8% dintre conductorii auto care au produs accidente mortale, le-au produs prin adormire sau pentru c erau complet obosii. In acelai timp, pe marile magistrale de tip turnpike din S.U.A., unde circulaia se face in condiiile cele mai monotone i la viteze foarte mari, 15% din accidente au fost provocate de adormire sau somnolen. Semnificativ este aici i faptul dovedit c 60% dintre accidentele provocate de oboseal survin in cea de-a treia or de conducere continu. Concluzie foarte important pentru orice ofer care este nevoit s fac drumuri lungi, la care perioada de mers continuu nu va trebui s depaeasc 1,5-2 ore, dup care este recomandat o pauz de o jumtate de or.

ai dificultati in a-ti fixa privirea clipesti des ai ochii impaienjeniti casti des iti fug gandurile in alta parte nu-ti amintesti ultimii km parcursi iti "cade capul" te sprijini cu umarul de usa/geam nu mai esti atent la drum nu mai poti "tine banda" bine, calci frecvent linia de demarcare te apropii prea mult de vehiculul din fata sau de marginea drumului

 Tratamentul

oboselii este, mai presus de orice, odihna la aer curat, dar adevratul remediu este profilactic: organizarea muncii n aa fel nct s se suprime microtraumatismele (zgomote inutile, iluminat defectuos)si respectarea regulilor de igien.

http://www.youtube.com/watch?v=JmdEdNh

HY2g