Sunteți pe pagina 1din 21

Mecanismele atentiei

JILOVEANU DANA-IULIA GRUPA 10

Mecanismele atentiei
Comutarea atentiei Orientarea atentiei
Modelul reflectarii Cercetari Clasificari Etape Control senzorial. ToMM Modelul controlului de sus in jos Atentie voluntara Atentie automata

Tipuri atentie

Comutarea atentiei
William James (1929) definea atentia prin capactatea mintii de a poseda unul dintre numeroasele obiecte din jur sau ganduri, intr-o forma foarte clara si animata.

Focalizarea, concentrarea, apartenenta la procesele constiente sunt caracteristici ale

atentiei, ceea ce implica deconectarea de la unele lucruri astfel incat sa permita rezolvarea efectiva a altora. Asadar, comutarea atentiei implica doua dintre componenetele atentiei (selectivitatea si concentrarea) si procesarea unui singur stimul odata.

Cercetari despre comutarea atentiei


Cercetarile intreprinse de catre Norman si Bobrow (1975), Sperling (1984) au impus curbe ale caracteristicilor operationale de performanta (Performance Operating Characteristics-POC). Prin intermediul acestor curbe sa evidentiat fenomenul de interferenta intre sarcini, in conditiile in care disocierea intre sarcini implica transferul resurselor disponibile unei sarcini la o alta sarcina. Coquery(1994) vorbeste despre trepte sau niveluri ale comutativitatii. Autorul citeaza cerecetarile lui Hynk, van Vonkis si Hillgard (1977), in care sarcina subiectului consta in a detecta doi stimuli-tinta mascati de doua categorii de sunete (silabe sau zgomote de fond). Conform modelului POC, stimulii-tinta apartin acelorasi categorii (atentie concentrata) sau tin de doua categorii(atentie comutativa).

TEORIA REFLECTARII
Isi propune sa explice fenomenul comutarii atentiei. Practic, atentia este considerate drept un reflector, care isi proiecteaza lumina pe stimulii-tinta vizati la un moment dat. Atunci cand un stimul este in focarul atentiei, lumina cade pe el si procesarea este mai eficienta. Concentrarea este, asadar considerate un mecanism psihologic de procesare seriala. Atunci cand atentia este comutata pe un alt stimul, reflectorul este stins pana cand ajunge la urmatoarea tinta.

COMUTAREA ATENTIEI SI FILTRAJUL PERIFERIC AL MESAJELOR


Hernandez-Peon emite teoria filtrajului periferic al mesajelor in cursul comutarii atentiei. Pe de alta parte, Horn emite ipoteza ca atunci cand pisica priveste soarecele este posibil sa il si asculte, reducand astfel raspunsul din aceeasi modalitate senzoriala; in cercetarile speciale s-a aratat ca raspunsul la un stimul vizual este redus in momentul aparitiei unui stimul acustic, numai daca animalul cerceteaza vizual stimulul acustic.

Se inregistreaza raspunsurile bioelectrice la stimuli acustici din nucleul cochlear dorsal la pisica neanesteziata, purtatoare de electrozi cronici. In momentul in care se arata pisicii un soarece, raspunsurile la stimulii acustici scad pana la disparitie. Dupa inlaturarea stimulilor supraadaugati, raspunsurile acustice isi reiau amplitudinea initiala. Astfel, indreptarea atentiei animalului catre soarece suprima raspunsul la stimuli acustici, dar prin aceasta se demonstreaza efectul inhibitor, dar nu si cel facilitator asupra mesajelor vizuale.

Posner si Peterson-1990 au realizat

un studiu ce vizeaza ariile corticale ale comutarii senzoriale a atentiei, respectiv comutarea mentala precum si concentrarea atentiei voluntara si automata.
In experiment se asteapta a persoanele cu tulburari ale atentiei sa nu aiba dificultati la schimbarile care apar si sa nu inregistreze un mare progres in ceea ce priveste modelul imbunatatit. Scopul studiului este de a determina importanta modelelor atentiei pentru interactiunea omcomputer.

Wright si Ward (2008) ajung in urma cercetarilor lor la urmatoarea concluzie: comutarea senzoriala a atentiei se manifesta prin miscarea oculara, iar comutarea mentala a atentiei este caracterizata de fixitatea privirii. Dar, asa cum arata Hoffman, atentia se poate comuta mental chiar daca privirea se mentine pe o serie de stimuli (de exemplu atentia soferului la drum), atentia se poate comuta pe o idee, un gand (cumparaturile pe care soferul urmeaza sa le faca la destinatie).

Comutare mentala vs. comutare senzoriala


Studii referitoare la activarea cerebrala: Beauchamp (2001) a realizat un astfel de studiu in care a dat aceeasi sarcina participantilor pentru a testa atat comutarea senzoriala a atentiei, cat si pe cea mentala. Rezultatul a fost ca activarea cerebrala mai mare o produce comutarea senzoriala a atentiei; aceasta supraactivare fata de comutarea mentala a atentiei este pusa pe seama miscarilor oculare implicate.

Alte studii arata ca mecanismele neurologice implicate in comutarea senzoriala a atentiei si in comutarea mentala a atentiei tind mai degraba sa se suprapuna. Numeroase studii atesta ca si locatie pentru cele doua forme de concentrare a atentiei cortexul frontal, cortexul parietal si cortexul occipital lateral. Aceste descoperiri sunt in concordanta cu teoria premotorie a atentiei.

Amplitudinea stimulului ajuns la nivel neural poate fi modificata in timpul atentiei selective, astfel ca procesele de amplificare si controlul senzorial se implica intens in desfasurarea mecanismelor atentiei vizual-spatiale.
Prin inregistrarea activitatii cerebrale si experimente neuro-imagistice s-au adus importante dovezi care sustin ipoteza ca atentia opereaza asupra stadiilor primare de procesare a imaginilor la nivel cortical, in doua directii: -de facilitare atentionala -de inhibare atentionala

ToMM (Theory of Mind Mechanism-David Premack si Guy Woodruff-1978) este o


teorie care se refera la capacitatea oamenilor de a se adapta la mediu si de a constientiza diferentele individuale. Un rol important in aceasta il are atentia.

Studiu referitor la orientarea atentiei femeilor asupra imaginilor unor produse


-la studiu au participat 33 de femei care au privit 74 de imagini cu produse aleator alese -a presupus inregistrarea comportamentului vizual al consumatorului asupra unor produse (genti) prin eye-tracking technology -s-a evidentiat traiectoria vizuala pe care femeile participante la studiu au desfasurat-o in analiza produselor, atentia comutandu-se asupra diferitelor parti ale gentilor, asa cum reiese din cele doua imagini -importanta studiului deriva din cresterea ponderei cumparaturilor on-line si implicit a semnificatiei imaginilor de prezentare a produselor

Etapele orientarii atentiei (Posner si Peterson-1990)

ORIENTAREA
Este o conditie favorizanta a selectiei stimulilor.

Pavlov-> orice modificare noua

sau neasteptata a ambiantei da nastere unui reflex de orientare care produce suspendarea activitatii curente si orientarea receptorului catre stimul.

!!! Toti stimulii sunt capabili sa

produca reactii, dar unii au efecte mai pronuntate si mai persistente. La om-informatii vizuale La pisica-stimulii acustici La soarece-stimulii olfactivi

ORIENTAREA ATENTIEI
EXPERIMENT Subiectilor li s-a cerut sa reactioneze, prin ridicarea degetului de pe un mecanism inregistrator, la aparitia unui stimul luminos sau la aparitia unui sunet. Atunci cand experimentatorul avertiza pe subiect ca va aparea sunetul, dar in realitate aparea stimulul luminos, timpul de reactie era mai lung decat atunci cand lumina era precedata de o avertizare adecvata.

Anuntarea stimulului in mod adecvat orienteaza perceptia, pregateste organismul pentru receptionarea
prompta a acestuia. In cazul avertizarii inadecvate (de exemplu se anunta sunetul si apare lumina), orientarea facandu-se intr-o directie gresita, perceptia si reactia se realizeaza cu intarziere. Fenomenul orientarii este evident si in aparitia unor reactii motrice care faciliteaza receptionarea stimulului. De exemplu, persoana care este atenta la un sunet slab intoarce capul spre sursa sonora pentru a auzi mai bine. Orientarea nu se reduce insa la reflexele motorii, prin care receptorii sunt plasati in pozitie optima pentru contactul cu stimulul; ea este, in primul rand, efectul relatiilor inductive ce au loc in sistemul nervos central.

Atentie voluntara
Control endogen

Atentie automata
Control exogen()

Latenta de cateva sute de milisecunde

Latenta de cateva zeci de milisecunde

Controlata de subiect

Suscitata de un stimul neasteptat

Influenteaza activitatile in mod serial

Permite functionarea paralela a altor activitati-> faciliteaza performanta

Conectata mai intens la constiinta

Mai putin conectata la constiinta

Faciliteaza activitatea curenta; inhiba activitatile concurente

ATENTIE VOLUNTARA. ATENTIE AUTOMATA


Corbetta si Shulman (2002) propun ideea existentei a doua mecanisme neuronale separate responsabile pentru cele doua forme ale atentiei: -cortexul dorsal posterior parietal si cortexul frontal (atentia voluntara; mecanismele endogene integreaza cunostinte anterioare, asteptari si scopuri voluntare de decizie asupra comutarii atentiei)

--cortexul temporo-parietal si cortexul frontal ventral (atentia automata; mecanismele exogene sunt legate de scopurile focalizarii atentiei asupra obiectelor si evenimentelor din mediu)

MODELUL CONTROLULUI DE SUS IN JOS


-teorie bazata pe cercetarile din universitatile Harvard si Caltech intre 1995 si 2000 -se concentreaza pe selectivitatea atentiei vizuale ATENTIA=proces controlat de sus in jos, ea fiind abordata fara referire la un anume tip de sarcina, ci prin prisma diferentierii -se bazeaza pe existent la nivel cerebal a unei harti pe care este reprezentata diferentierea vizuala -functionalitatea atentiei este explicata astfel: o imagine input este descompusa intr-un set de harti neuronale cu scale multiple pentru modalitatile de culoare, intensitate si orientare. Hartile sunt animate de o dinamica spatiala conform careia raspunsul unui neuron dintr-o anumita locatie este modulat de activitatea neuronilor inconjuratori. Toate hartile modalitatilor de culoare, intensitate si orientare sunt apoi combinate intr-o harta scalata unica a diferentierii.

Bibliografie
Fundamentele psihologiei, Mihai Anitei, Bucuresti, Ed. Universitara, 2010 Psihologie experimentala, Mihai Anitei, Bucuresti, Ed. Polirom, 2007 Atentia, R. Floru, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1976 Psihofiziologia atentiei, R. Floru, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1967 Psihologie generala, Al. Rosca, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti http://rstb.royalsocietypublishing.org/content/353/1373/1257#related-urls http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563213003051 http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1053811913007295 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24096028 http://link.springer.com/article/10.3758/BF03207609 http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877705812005334 http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0006899310010954 http://psychology.cos.ucf.edu/perl/wp-content/uploads/2013/01/ThroppSzalma-Hancock-2004-POC-for-spatial-temporal-tasks.pdf http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0191886904001837