Sunteți pe pagina 1din 11

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE

CLINICA

I. Informaii despre Client:

Nume si Prenume (sau Cod): Tudor Florica.


Sex si varsta: 55 ani, sex feminin
Data si loc de nastere: 01.07. 1959. Jud. Tulcea.
Statut socio-profesional (profesia, locul de munca, functia ocupata, nivelul economic,
starea civila, numar de copii, cu cine locuieste):
o Profesie: In prezent, pacienta sustine ca pe langa ocupatia de detectiv particular,
se ocupa si cu confectionarea de impletituri si tricotaj dar si cu distributia de
medicamente naturiste pe baza de aloe vera.
o Cu toate acestea, F. nu este angajata cu carte de munca nicaieri.
o Stare civila: recasatorita, cu doi copii din primul mariaj.
o In prezent, pacienta locuieste in statiunea balneoclimaterica Amara, Slobozia, jud.
Ialomita, impreuna cu sotul actual.

II. Istoricul cazului:


Tudor Florica are 55 de ani, este casatorita pentru a doua oara si are un sot alcoolic. Din
prima casatorie au rezultat doi copii, un baiat si o fata. Divortul de primul sot a intervenit dupa
aproximativ 21 de ani de casnicie, cauza fiind alcolismul acestuia, insa despartirea de fapt a
intervenit cu 8 ani inainte de pronuntarea divortului. Cu primul sot s-a casatorit din mila, la
insistentele mamei sale.
Primul sot a murit de septicemie in urma unei infectii la picior cauzata de un accident
rutier. F. mai are 4 frati, unul a murit la varsta de 5 ani in somn, o alta sora la varsta de 16-18 ani
de ciroza. Tata a murit cand ea avea varsta de 12 ani si mama a ascuns acest fapt de copii, abia
dupa sase ani de la decesul sotului le-a povestit. In tot acest timp le-a zis copiilor ca e plecat sa
munceasca in strainatate. Mama s-a recasatorit abia la varsta de 57 de ani, iar la varsta de 70 de
ani a decedat, avand probleme la rinichi.
Pacienta a terminat 9 clase si o scoala postliceala cu profil textil - confectii. A lucrat ca si
ospatar in Mamaia , apoi a facut cursuri de detectiv particular timp de 1 an si jumatate la
Campulung Muscel si profeseaza ca si detectiv de la varsta de 32 de ani. Se ocupa si cu
distributia de medicamente naturiste pe baza de aloe vera si uneori tricoteaza si vinde produsele.

III. Acuzele principale:

De aproximativ 8 luni , (la 6 luni de la plecarea nepotului in Anglia, pe care pacienta l-a
crescut timp de 8 ani) F. acuz:
plans facil si dispozitie depresiva pentru ca l-am crescut pe acesta micul si mi l-a luat si
nu mai puteam de durere cand a hotarat sa il ia in Anglia.
demonstrativitate si lipsa criticii bolii M-am urcat pe scena si am spus adevarul...ca sunt
sanatoasa....ca sa demonstrez sotului...sa nu il mai duca ma-sa la vraji ..Pentru ca mi-a
zis ca sunt nebuna si am vrut sa arat la politia de acolo ce face o nebuna....
agresivitate ...M-am dus acolo si am facut scandal...era lume multa ca sa sfinteasca pe
Sf. Dumitru....am lasat bagajele la un baiat ...si i-am spus ce inseamna asta...si apoi m-a
adus politia acasa. Politia a intrat in casa ca sa se uite ca am spart geamul..pentru ca ei
au sarit in curte, hotii astia si eu eram cu copilul. ..mi-au pus catusele la mana, m-au
legat, l-a batut si pe sotul si pe mine.
previzionism si capacitati speciale Eu stiu ce se intampla maine...am stiut ca vine dna
doctor la mine maine...Eu am stiut ca fata mea nu trebuie sa plece cu avionul...a avut
defectiuni , ..eu simt omul daca este in stare negativa..pe dvs daca aveti suflet bun..eu
am harul acesta de la 10 ani.
halucinatii vizuale, auditive, kinestezice Vad in vis..vorbeste cu mine, este langa mine,
ma atinge, simt ca ma electrocuteaza...simt cand vine copilulde la scoala, cine e pe
drum..
ideatie deliranta de grandoare Suntem de familie buna si foarte bogata.. ..eu am lucrat
toata viata cu avocati..la firma de detectivi particulari. Ajut politia si procuratura...le dau
mura in gura, am lucrat pe vasul lui Ceasusescu ... am fost in delegatii cu Ceausescu,
tata a foat om important, om de stat.
ideatie deliranta de persecutie atat in ce priveste propria persoana (..pentru ca ne-am
mutat acolo in Amara si vor sa stie de unde venim si ce facem.. ) dar si in ce il priveste
le nepot (a fost amenintat de niste golani mai mari, ca ii ia banii, bicicleta, a venit acasa
cu hainele rupte, batut, se luau numai de el pentru ca avea bani)
1. Istoricul tulburarii prezente:
F. sustine faptul ca se afla la prima internare pe o sectie de psihiatrie, desi pe parcursul
interviului clinic se deduce faptul ca aceasta se afla la a doua internare, prima avand loc in vara
anului trecut, cand aceasta a fost dusa de catre politie intial la spital in Slobozia.
Cauza primei internari este un conflict avut cu politia: ne-a batut politia, ne-a dat si
amenda, dirijam intersectia pentru ca voiam sa vad ce i se intampla unui om nebun, sa vada
ce face un om nebun, pentru ca o femeie de pe strada noastra m-a facut nebuna si in toate
felurile. De asemenea, si in legatura cu aceasta vecina a avut loc un episod de agresivitate
manifesta . Astfel, pacienta povesteste: A venit vecina aia la noi in casa si a inceput sa ne
studieze pe mine si pe sot, ca de unde am avut bani sa schimb mobila. Si eu i-am spart masina,
geamurile de la masina si tot.
Al doilea incident de acest fel nu este plasat foarte precis in timp de catre pacienta (in
vara), insa aceasta povesteste faptul ca m-am dus la Fundeni, la catedrala acolo, sa ii arat eu
sotului ca nu exista vraji., unde m-am suit pe scena, langa preot, ca el spunea `iesi satana din
cap` si m-a intrebat `esti bolnava?` si eu am zis nu. `Pai si atunci de ce ai venit aici?` Pentru ca
sunt sanatoasa! Daca eram bolnava nu mai puteam face toate astea. La acest nivel, se remarca
lipsa criticii bolii a pacientei.
2

De asemenea, legat de darul pe care pacienta sustine ca il are (eu stiu ce se intampla
in viitor, mi se arata noaptea in somn, in vis), aceasta relateaza o situatie petrecuta in urma cu 4
ani: am vazut ca o sa aibe o problema cu avionul fata si i-am spus sa nu plece, ea nu a vrut, si
vorbind cu mine la telefon a pierdut avionul ala, si avionul ala a avut defectiuni; tot in accest
context, intrebata fiind daca i s-a aratat vreo icoana, Maica Domnului, aceasta relateaza:
Intotdeauna. Vad in vis. Vorbeste cu mine, e langa mine, ma atinge, ma electrocuteaza. Se
intampla sic and sunt treaza. Stiu cine e la usa stiu cand vine copilul de la scoala, stiu ce se
intampla. Cand a intarziat, l-am vazut pe baiatul care i-a luat bicicleta si imediat mam dus dupa
el
Un alt episod semnificativ pentru tulburarea prezenta este cel petrecut in contextul
conflictului existent intre nepot si tinerii amintiti. Cand a intarziat, l-am vazut pe baiatul care i-a
luat bicicleta si imediat mam dus dupa el. i-am dat lu doamna inv telefon sa sunam la 112 si aia
erau falsi, pana au venit aia adevaratii. Au intrat toti in casa la mine, politia, sa se uite, ca am
spart geamul, pentru ca ei au sarit in curte hotii astia, si eu eram cu copilul, si el era dincolo
afara, sotul, si a zis ca i-a fost frica sa iasa de acolo ca sa nul loveasca. Se remarca aici discursul
tangent al pacientei. Dealtfel, exista si alte cateva ocazii de incoerenta si de tangentialitate in
discursul acesteia.
Pacienta povesteste faptul ca problemele sale isi isi au originea in vara anului 2013, la
momentul la care fata dansei a hotarat sa il ia pe baietel in Anglia. Baietelul a fost crescut de la
varsta de 4 ani jumatate pana in prezent (12 ani) de catre pacienta, dat fiind faptul ca mama
acestuia a emigrat in Anglia.
Hotararea de a-l lua pe baiat in Anglia a luat-o fiica in momentul in care, spune F., acesta
a fost amenintat de catre alti copii cu bataia, i-au spus ca ii vor fura bicicleta si il vor bate cand
il vor mai vedea; baiatul a zis ca l-au mai batut odata.
De asemenea, o alta cauza acuzata de pacienta pentru starea prezenta este si dificultatile
avute in familie datorita sotului alcoolic. F. este la a doua casatorie. F. s-a casatorit prima data la
16 ani, cu un baiat ales de mama pe care, spune aceasta, l-am iubit din mila. Ulterior
despartirii dintre cei doi, in urma cu 13 ani, acesta a decedat ca urmare a unui accident de
circulatie, a dat peste el un politist, l-a lovit la picior, a facut gangrena si de acolo i s-a tras
moartea.
La 8 ani de la despartirea de orimul sot, respectiv la 1 an de la divortul de acesta, F. s-a
recasatorit cu sotul actual, care are aceeiasi problema legata de consumul de alcool. De
asemenea, aceasta povesteste faptul ca sotul se trezea dimineata, se aranja, se parfuma si pleca,
el stie unde, si mai venea cand mai venea; de atatea ori ma lasa singura.
2. Istoricul personal si socio-profesional:
Pacienta s-a nascut in judetul Tulcea, intr-o familie biparentala cu 5 copii, doi baieti si trei
fete, aceasta fiind a doua nascuta. Cea mica a murit la 4 ani in somn, cauza nefiindu-i
cunoscuta pacientei.
In prezent, ambii parinti sunt decedati. Tatal a decedat pe cand pacienta era in clasa a IVa. Aceasta relateaza: El a fost in partid, si mama m-a zis ca era in Moscova, si acolo i s-a
intamplat nenorocirea, nu mi-a spus mama prea multe. S-a intors intr-un sicriu inchis. Mama a
zis ca a murit la Leningrad, eu nu stiu, eram mica, nu am fost nici la inmormantare, mama nu
ne-a zis nimic atunci, ci pe la 16 ani ne-a spus ca a murit. Era deja mort de 6 ani, cand tot
intrebam de el si atunci ne-a spus. Se remarca extinderea ideatiei de grandoare si asupra unora

dintre membrii familiei, respectiv a tatalui: E ingropat la cimitirul eroilor. A avut o functie
inalta, om de stat. Mama nu nea spus nimic ca sa nu ne puna in pericol.
In ce o priveste pe mama, pacienta povesteste: Mama mea a lucrat ca bucatareasa la un
hotel de pe malul Dunarii. Ea a cazut in Dunare, dar a murit de la nisip si mal, ca a inghitit
mult. Eu aveam 13 ani atunci. Mama a murit la 70 de ani. Nu a murit imediat dupa, a mai trait
18 ani. Dar a ramas bolnava de la rinichi, cu infectie mare de la nisipul inghitit. Avea
hemoragii.
Un alt deces ce a avut loc in familia de origine a pacientei este cel al surorii mai mici.
Aceasta a murit de ciroza. Dupa un an a murit si sotul ei. Urma sa se casatoreasca. Acum 40 si
ceva de ani a murit, avea 21. De la hepatita a facut icter negru, apoi ciroza. De atunci mam
hotarat eu sa studiez medicina naturista.
Se remarca, astfel, numarul ridicat de pierderi suferit de pacienta de-a lungul vietii, la
care se adauga si decesul primului sot.
Raportandu-ne la antecedentele heredocolaterale medicale, se remarca faptul ca pacienta
neaga existenta unor cazuri de boli psihice in familia de origine; de asemenea, in acest context se
poate remarca influenta ideatiei delirante de grandoare ce rezulta din relatarile pacientei:
suntem din familie buna si foarte bogati. Ne-a luat statul terenurile de la bunica mea, mostenirea
ei si au pus antene pe teren. Stiau ca mama a murit, nu au zis nimic. Stiu de la sora lu mama
mea. Ne vine acasa impozitu pe teren. Ii dau in judecata sa isi ia antenele, ca noi avem actul de
mostenire. Aproape de locul unde a lucrat mama e si vila noastra pe care ne-a luat-o statul. A
nationalizat-o dupa revolutie.
In ce priveste relatia de cuplu, pacienta spune ca s-a casatorit la 18 ani cu primul sot,
ales de mama, ca asa se facea pe atunci. Rezultatul casatoriei fortate: l-am iubit, dar de
mila. Cei doi au avut impreuna 2 copii, o fata si un baiat, primul copil (fata) nascandu-se la un
an de la casatorie. Nu reiese foarte clar din interviu durata casniciei celor doi, cert este insa faptul
ca acestia au divortat (a fost alegerea mea, pentru ca era alcoolic, nu ma mai intelegeam cu el),
iar la 8 ani de la despartire, respectiv la un an de la divort, acesta din urma are un accident ce ii
va fi fatal. Pe primul sot l-a calcat unu de la circulatie, un politist, a facut cangrena la piciorul
lovit si apoi a murit. Nu l-a omorat din greseala, a dat peste el, i-a dat 5000 ca sa bea sa taca,
dar nici acum politia nu a inchis dosaru. Sotul era pieton. A murit la 6 luni de la accident, in
anul 2001. In jurul varstei de 39 de ani, pacienta s-a casatorit cu actualul sot, la o perioada de
timp de la despartirea de fostul si anterior decesului acestuia. Copii au fost de acord cu al
doilea sot, si fostul sot a fost impacat. Eram despartiti, dar ramasesem prieteni, am avut grija de
el inainte sa moara. Desi pe sotul actual il iubesc, ca l-am ales eu, pacienta intampina din nou
probleme in relatia de cuplu, bazate si de aceasta data pe consumul de alcool al actualului sot. Se
remarca, in acest sens, urmarea pattern-ului primei casnicii, desi esuate.
Pacienta nu are copii din actuala casatorie. In ce ii priveste pe copiii din casatoria
anterioara, aceasta relateaza: Baiatul este in armata, fata este plecata in Italia. Fata a studiat in
Italia la Martorii lui Iehova. La 16 ani au luat-o de aici din cauza situatiei sotul beat, ea
ramasese cu taicasu, eu eram in Bucuresti. S-a intors in tara la 18 ani, a nascut primul copil cu
un pierde- vara, atunci a murit si fostul sot pe 25 dec. Fiica are 2 copii in prezent, primul a
fost baiatul de care am avut eu grija, l-a avut cu un roman, cu care a trait aici, si al doilea cu
englezul. Urmeaza sa faca nunta, odata cu botezul fetitei lor. Pe baiat l-au luat in anglia in sept,
era clasa a 5-a . nu l-a mai lasat din cauza ca a fost amenintat de niste golani, ca ii ia banii,
bicicleta. I-a pus garda personala la scoala.

Ideatia deliranta de grandoare este conexata de statutul socio-profesional al pacientei.


Astfel aceasta spune faptul ca a terminat 9 clase si scoala postliceala de detectivi particulari,
urmata la Campul Lung Muscel Moldovenesc: eram bagata intr-o garnizoana de oameni
care mergeam sa vedem cine fura si cine e bine, cat e branza, cat e puiul, daca da sau nu bon.
Am vazut ce se fura si cum fura. Am avut multe misiuni, si acuma tot de acolo am misiune la
Rosia Montana am fost alaturi de cei care faceau greva la Bucuresti cu sotul. Cu toate
acestea, pacienta relateaza: Cu carte de munca nu am muncit decat in Mamaia ca ospatar pe
nava lui Ceausescu. Pana la revolutie. Vechime pe cartea de munca am 5 ani, dar nu mi-au mai
gasit cartea de munca, a ramas la ei, a trebuit sa scot alta.
Ulterior, intr-un alt interviu, informatiile legate de educatie si ocupatie sunt modificate de
catre F. : Am lucrat ca director la o companie economica si ca detectiv particular. Am facut 9
clase, apoi scoli profesionale si postliceale. Nu am dat bacalaureatul. Am facut liceu cu profil
textil confectii. Pe cartea de munca ar trebui sa am mai multi ani, dar nu au mai gasit cartea de
munca. Au facut alta si pe aia am 6 ani. Am lucrat pe vaporul lui Ceausescu, am navigat numai
in Romania, pe mare si pe Dunare. Revolutia ne-a apucat pe Canalul Dunare - Marea Neagra.
Aceasta relateaza in continuare: Am lucrat ca bucatar-ospatar pe vapor, faceam de toate.
Veneau cei mai mari oameni. Va dati seama cate secrete stiu si as putea sa le spun.
Cu toate acestea, F. relateaza faptul ca remuneratie obtine in urma prestarii altor servicii
decat cea de detectiv particular: Fac voluntariat ca detectiv particular pentru tara. Nu-mi cere
nimeni. Eu ajut politia si procuratura. Am prins hoti care furau din magazin, i-am urmarit si
fotografiat, si i-am prins si i-am dat mai departe. Nu ma plateste nimeni pentru asta si nici nu
vreau sa ma plateasca ca eu castig cu Aloe. Eu iau tratamentele , se face analize la cabinetul
nostru special, apoi merge fisa in Elvetia si de acolo tratamentul mi-l trimite mie si eu il dau
clientilor. Avem multi clienti.
Si la acest nivel apar contradictii in cele doua discursuri ale pacientei. Daca, initial,
aceasta spune ca isi castiga existenta prin confectii impletituri si vanzarea de produse cu aloe
vera, in alt moment aceasta marturiseste: La aloe vera am lucrat si am ajutat foarte multa lume,
le duceam la batrani sandvisuri. Noi facem fisa medicala si tratamentul venea la Arcul de Triumf
in Bucuresti. Eu le luam de acolo si le duceam batranilor, fara sa le iau bani. Am castigat foarte
multi bani. Am vandut produse de aloe pana acum, de la 23 de ani. Din aloe si din impletit am
trait.
Legat de profesia de detectiv particular, aceasta relateaza in al doilea interviu: Detectivii
erau o firma privata infiintata imediat dupa revolutie. Am ca specialitate anticriminalistica,
investigatii criminale am invatat ca de cate ori se audea un om la morga noi investigam, ce a
facut, de ce, de ce a murit. Am facut practica in laboratoare din Bucuresti. Nu aveam voie sa fac
rapoarte scrise, trebuia sa acumulez si sa redau totul verbal.

IV. Istoric medical:


Alte probleme de sntate:
Hidartroza de aproximativ 9 ani, care a invalidat-o in functionarea socio-profesionala
si casnica, insa afirma ca boala s-a ameliorat semnificativ dintr-o data, fara tratament
special.
Simptomele bolii sunt prezente din iunie-iulie 2013, cand a avut loc si prima
internare. Pacienta declara ca pana atunci nu a mai fost internata cu probleme
psihiatrice si ca in familie nu au fost prezente persoane cu astfel de probleme.

Prima internare a fost in iunie-iulie 2013, la Spitalul Judetean Slobozia sectia


psihiatrie, la sesizarea organelor de politie.
A doua internare a fost la Spitalul Clinic de Psihiatrie Obregia din Bucuresti, in
martie 2014.

V. Status temporal:
Pacienta este orientat temporo-spatial, cu discurs pe alocuri incoerent, tangent, sugernd
o dispozitie depresiva.

VI. Diagnostic DSM IV TR:


Axa I: Tulburare schizoafectiva de tip bipolar.
Sunt indeplinite criteriile pentru pentru tulburarea schizoafectiva astfel :
Criteriul A : cel putin doua din urmatoarele, fiecare fiind prezent pentru o durata semnificativa
de timp pe parcursul unei luni :
idei delirante (de persecutie a nepotului, de grandoare cu privire la functiile si harul pe
care il detine),
halucinatii (cu Maica Domnului),
vorbire dezorganizata (uneori discursul e incoerent si scos din context) comportament
dezorganizat, simptome negative.
Astfel apar si episoade depresive si maniacale (a spart geamurile de la masina vecinii, dirijeaza
circulatia, se suie pe scena alaturi de preot) in timpul fazei active a simtomelor.
Criteriul B: boala o face disfunctionala pe pacienta din punct de vedere profesional (are doar 6
ani pe cartea de munca), dar si in cazul relatiilor interpersonale .
Criteriul C : semnele continue de tulburare persista de cel putin 6 luni.
Axa II: Nimic semnificativ clinic. F. prezint unele caracteristici ale unui de personalitate
paranoica (acei oameni care o urmareau in Amara sa afle de unde au bani, baietii care ii
terorizau nepotul, etc) dar si demonstrativ - anxioasa, cu tendinta de a detine controlul.
Axa III: Nimic semnificativ, cu exceptia hidartrozei.
Axa IV: A avut doua casnicii nefericite cu soti alcoolici. Tatal a murit cand ea avea o varsta
frageda si mama a ascuns moartea tatalui pana la varsta de 16 ani. Sora cea mare a murit la varsta
de 5 ani in somn, iar cea de-a doua sora a murit la varsta de 21 de ani de ciroza. Copiii au familie
si o viziteaza rar. Fata i-a lasat baietelul sa-l cresca de la 4 ani pana la varsta de 12 ani apoi l-a
luat in Anglia. Se remara numeroase pierderi suferite de-a lungul timpului, dar si frecvente
dezradacinari. (a locuit in Tulcea, Constanta, Bucuresti, Slobozia)

VII. Conceptualizarea cazului din perspectiva cognitiv comportamental:


A. Factori etiologici:

Debutul simptomelor apar cu putin timp inainte de plecarea nepotului (1-2luni) in Anglia
la mama sa. Probabil in acea perioada au existat discutii intre pacienta si fiica sa cu privire la
mutarea nepotului. De asemnea, problemele nepotului cu acei baieti mai mari si agresivi cu
aceasta a fost un punct sensibil pentru ea, intrucat este foarte atasata de nepot si astfel s-a
decompensat psihotic. O alta conjunctura nefavorabila este si alcoolismul sotului care practic a
accentuat decompensarea sa.
Dealtfel, se remarca si inclinatiile pacientei catre religie si practicile oculte, pe care le-a
practicat la indemnul soacrei, chiar daca doar pentru a demonstra ca acestea nu sunt rationale.
Mediul familial, incarcat cu evenimente negative, repetatele dezradacinari, instabilitatea
ocupationala, mediul familial al familiei actuale, toate acestea corelate cu un fond de
personalitate fragil, au favorizat dezvoltarea tulburarii schizoafective.
B. Evaluarea cogniiilor i comportamentelor psihotice:
Simptomele bolii sunt prezente din perioada iunie-iulie 2013 (din spusele pacientei), cand
a avut loc si prima internare. Pacienta declara ca pana atunci nu a mai fost internata cu probleme
psihiatrice si ca in familie nu au fost prezente alte cazuri de boala psihica.
Cu toate acestea, pacienta declara (vis-a-vis de darul avut) ca inca de la 10 ani poate sa
spuna ce se va intampla in viitor, simte oamenii, acest aspect fiind imposibil de verificat
obiectiv totusi. Cert este faptul ca despartirea de nepot a dus la o decompensare psihotica a starii
pacientei, urmand o perioada expansiva a tulburarii acesteia implicarea in conflicte cu vecina,
cu preotul, cu organele de politie, etc.
Desigur, situatia familiala a dus la acutizarea simptomelor in timp, datorita mediului
familial tensionat, conflictual. In sensul invalidarii sociale si profesionale, o contributie a avut-o
si afectiunea somatica a acesteia hidrartroza dat fiind faptul ca pacienta relateaza ca ii era
dificil sa se miste, sa se ocupe de treburile casnice. In acest sens, exista semne de intrebare cu
privire la remisia spontana, inexplicabila a bolii. mi-a trecut asa, dintr-o data.
In ce priveste halucinatiile vizuale / auditive, o buna perioada pacienta sustine faptul ca
nu aude voci, nu vede nimic neobisnuit, decat in vis. Cu toate acestea, in urma relatarii
continutului viselor (in care i se arata sfinti si Maica Domnului), aceasta spune la un moment dat,
intrebata fiind daca aceste lucruri i se intampla si atunci cand este treaza: Intotdeauna.
Vorbeste cu mine, e langa mine, ma atinge, ma electrocuteaza. Se intampla si cand sunt treaza.
Stiu cine e la usa, stiu cand vine copilul de la scoala, stiu ce se intampla cu el sau cu sotul.din
aceasta, dar si din alte declaratii contradictorii ale pacientei, se deduce tendinta de disimulare a
acesteia, dar mai ales lipsa criticii bolii, ce constituie un element de pronostic negativ.
C. Evaluarea longitudinal a cogniiilor i comportamentelor:
F. a crescut ntr-o familie monoparentala de la varsta de 10 ani. Coreland aspectul
disparitiei tatalui din peisajul familiar cu perioada de aparitie a darului clientei, putem
considera acest aspect ca fiind triggerul ideatiei delirante de grandoare de mai tarziu.
La nivelul relatiilor de cuplu se remarca urmarea patternurilor atat ale mamei (sotul
acesteia a decedat, la fel si primul sot al lui F.) dar si ale propriilor alegeri parteneriale primul
sot a avut probleme datorate consumului de alcool, la fel si cel de-al doilea sot.
De asemenea, in plan profesional, se remarca inconsecventa acesteia. Astfel, in ciuda
afirmatiilor conform carora aceasta lucreaza si in prezent (detectiv particular, director de agentie
economica, distribuitor de medicamente cu aloe vera, etc), in cartea acesteia de munca nu sunt
inregistrati decat cinci ani de activitate.

VIII. Conceptualizarea schemei farmacologice psihiatrice:


Tratamentul in cazul tulburarii schizoafective presupune coroborareamedicatiei cu
psihoterapia. .Trebuie incercate tratamente antidepresive sau antimaniacale (in functie deepisodul
actual) iar pentru controlul psihozelor acute trebuie folositamedicatia antipsihotica.
Tratamentul este standard, identic cu cel folosit inschizofrenie, cuprinzand pe
langa antipsihotice si medicatia ortotimizanta (inepisodul maniacal) :carbonat de litiu, valproat
de sodiu, carbamazepina, insase pare ca unii autori sunt rezervati in folosirea asocierei dintre
haloperidol(antipsihotic clasic) si sarurile de litiu.In timpul episodului schizodepresiv se asociaza
medicatie antidepresive (antidepresive triciclice, antidepresive tertraciclice,
inhibitori ai recaptariiserotoninei) si medicatia antipsihotica.
Totodata se impune tratament cumedicatie de intretinere cu neuroleptice depot sau
atipice impreuna custabilizatori ai dispozitie.
Odata remisa simptomatologia psihotica se impune recurgerea la ajutorulterapiei
psihologice care cuprinde : psihoterapie suportiva, psihoterapiaorientata psihanalitic ce poate
fi benefica in intelegerea conflictelorsubiacente si terapie cognitiv- comportamnetala.
Familia are un rol important in sustinerea morala a pacientului cu tulburare
schizoafectiva, in supravegherea tratamentului, in depistarea din timp a recaderilor (modificarea
simptomatologiei sau aparitia simptomelor dupa operioada de timp) si reducerea pe cat posibil a
implicarii emotionale in excesce poate agrava evolutia acestei afectiuni.
Antipsihotice conventionale sau tipice. Acest grup de medicamente cuprinde:
- Haloperidol
- Tioridazin
- Fluphenazina
Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special variantele generice, lucru care este
important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung.
Antipsihotice de noua generatie, numite si antipsihotice atipice. Aceasta grupa cuprinde:
- Clozapina
- Risperidona
- Olanzapina
- Quetiapina
- Ziprasidona
- Aripiprazol
- Paliperidona.
Tratamentul medicamentos al depresiei cuprinde 2 etape:
1. Tratamentul episodului acut care are ca scop:
intr-o prima faza inlaturarea tuturor simptomelor si semnelor episodului depresiv curent
si reintegrarea psihosociala si ocupationala a bolnavului (dureaza 10 12 saptamani )
in a doua faza prevenirea recaderilor (dureaza cel putin 6 luni ).
2. Tratamentul de intretinere (indicat numai n prezenta factorilor de risc identificati de
medicul dumneavoastra) impiedica aparitia unui nou episod depresiv si se intinde pe o perioada
de 1-3 ani.
In mod obisnuit, medicul de familie va fi cel care va va prescrie un antidepresiv. La inceput
acesta va trebui s va vada regulat pentru a fi sigur ca tolerati medicamentele. Trebuie s

continuati tratamentul respectand doza prescrisa cel puin sase luni dup ce ati inceput sa va
simtiti mai bine. Dac ai avut mai mult de un episod de depresie in trecut, tratamentul ar putea fi
prelungit mult peste acest interval. Intreruperea tratamentului se va face treptat urmand sfatul
medicului dumneavoastra.
Aderenta la tratament reprezinta aspectul cheie al tratamentului depresiei!
Din momentul in care ati nceput sa luati antidepresive, este posibil s nu simtiti un efect
important asupra starii dumneavoastra timp de dou sau trei sptmni. Este posibil insa s
observai c dormti mai bine si ca va simtiti mai puin nelinistit dup cteva zile.
Cum actioneaza antidepresivele?
Creierul este format din milioane de celule nervoase care transmit mesaje de la una la alta,
folosind cantiti mici de substane chimice numite neurotransmitatori. Peste 100 de substane
chimice sunt active n diferite zone ale creierului. Se crede c, n depresie, doi dintre acesti
neurotransmitatori sunt afectati n mod deosebit serotonina i noradrenalina. Antidepresivele
cresc concentraiile acestor dou substane chimice la nivelul terminatiilor nervoase i astfel par
sa imbunatateasca functia acelor parti din creier care utilizeaz serotonina i noradrenalina.
Probleme legate de utilizarea antidepresivelor
Ca toate medicamentele, antidepresivele dau uneori reacii adverse dei acestea sunt de
obicei uoare i au tendina de a disparea dup cteva sptmni. Cele mai noi antidepresive
(numite inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei) va pot face sa va simtiti mai rau la
inceputul tratamentului si ar putea sa va determine neliniste pentru o scurt perioad de timp.
Antidepresivele mai vechi pot provoca o senzaie de uscciune a gurii i constipaie. Medicul
dumneavoastr v poate spune la ce sa va asteptati i va dori stie orice lucru care va
ingrijoreaza. De asemenea, putei obine informaii scrise cu privire la aceste medicamente de la
farmacistul dumneavoastra.
n cazul n care un antidepresiv va provoaca somnolenta, acesta trebuie luat seara, aa
incat sa v poata ajuta s dormiti. Chiar si asa, dac va simiti somnolent n timpul zilei, nu
trebuie s conduceti vehicule sau s lucrati cu utilaje sau in locuri periculoase pn la disparitia
acestui efect. Alcoolul va poate face foarte somnolent dac beti n timp ce luati antidepresive, de
aceea este interzis.
Sindromul de sevraj apare la intreruperea brusc a medicamentelor. Cea mai frecvent
cauz a sindromului de sevraj o constituie non-aderenta. Indiferent de natura chimic a
antidepresivelor, oprirea brusc duce la aparitia unor manifestari precum: greturi, vrsturi,
dureri abdominale, diaree, tulburri circulatorii cerebrale (ameteli, cefalee). In plan psihic se
observ frecvent stri de anxietate, insomie, risc crescut de reaparitie a simptomelor depresive,
vise agitate si cosmaruri, confuzie.
IX. Concluzii:
Pacienta prezinta o tulburare schizoafectiva de tip bipolar, avand ca trigger aparent al
ultimei manifestari psihotice despartirea de nepotul de care aceasta a avut grija de cand el avea 4
ani pana in prezent.
Cu toate acestea, este mult mai plauzibila ipoteza conform careia plecarea nepotului nu a
survenit ca urmare a amenintarilor aduse de catre golani mai mari la adresa nepotului, si mai
degraba pe fondul evolutiei bolii sale, astfel mama fiind nevoita sa isi ia copilul in strainatate
pentru a-l sti in siguranta.

Astfel, aceasta declara ca plansul si tristetea, adica episodul depresiv i-au aparut in urma
cu 8 luni si cu 2 luni inainte sa plece nepotul, deci nu putem corela episodul depresiv de
plecarea acestuia, ci mai degraba plecarea acestuia pe seama starii sale de sanatate. Dirijarea
circulatiei, urcarea pe scena in catedrala, spargerea geamurilor masinii, sunt puse pe seama
episodului maniacal, de aici rezultand caracterul bipolar, mixt, al tulburarii schizoafective.
Se remarca, la nivelul gandirii, tulburari de fond, si anume ideatia deliranta de tip
expansiv, de grandoare si de persecutie. Astfel, tema ideatiei de grandoare se refera, pe de o
parte, la darul pe care pacienta il are, acela de a sti ce se intampla cu cei dragi in viitorul
apropiat, de a prezice viitorul, de a cunoaste oamenii, daca sunt buni sau rai.
Pe de alta parte, o alta tema este cea referitoare la statut si functie. Astfel, pacienta insasi
a lucrat pe vasul lui Ceausescu, a plecat in delegatii cu acesta; a lucrat ca detectiv particular
atat pentru statul roman cat si pentru o firma privata, in discursul initial fiind remunerata, mai
apoi facand munca voluntara. De asemenea, si asupra tatalui este proiectata ideatia de grandoare.
Astfel, acesa a fost om important de stat, murind in conditii invaluite in mister de catre mama
pacientei pentru a-i proteja pe copiii.
De asemenea, se remarca tendinta pacientei de a gasi explicatii prin prisma propriilor
judecati, distorsionate de ideatiile delirante, pentru multiple evenimente, ce nu au fost verificate
prin intermediul altor surse (explica moartea mamei prin prisma incidentului in care aceasta a
cazut in Dunare, desi cele doua evenimente sunt la mare departare din punct de vedere
cronologic, fiind putin probabila validitatea medicala a explicatiei oferite de pacienta: mama
cand s-a inecat a inghitit mult nisip si mal si din cauza asta s-a imbolnavit de rinichi; la fel,
decesul sotului, atribuit gangrenei, desi acesta suferea si de ciroza hepatica). Exemple de acest
gen sunt numeroase pe tot parcursul discursului pacientei.
In ce priveste ideatia deliranta de persecutie, aceasta este proiectata asupra nepotului.
Astfel, acesta este urmarit, hartuit de alti copii mai mari, pe care eu nu ii stiu, politia ii stie si
care il ameninta pe baiat cu jefuire si agresiune fizica. In acest context, ar fi interesant de discutat
cu fiica pacientei, pentru a clarifica care au fost adevaratele motive ale mutarii baiatului in
Anglia, in vederea confirmarii sau informarii relatarilor pacientei.
De remarcat este capacitatea de disimulare a pacientei, ce da senzatia de ancorare destul
de puternica in realitate pe parcursul relatarii diferitelor evenimente si intamplari din viata sa.
Discursul pacientei este coerent, insa pe alocuri se remarca fuga de idei, tangentialitatea
discursului.
Nu exista informatii deductibile din interviuri referitoare la conduita cotidiana (ingrijire
personala, somn, comportament sexual, conduita alimentara). De asemenea, nu este evaluat
riscul de suicid, in conditiile in care, in ultima parte a celui de-al doilea interviu clinic, pacienta
declara: Am o problema de suflet. Ma doare tot corpul, sufletul, as putea sa mor de dor si de
tristete., iar episodul depresiv prezent la acel moment pare a fi major (plans facil, ritm verbal si
intonatie in acord cu trairile afective negative.)

Psihologi,
Ionita Claudia
Udrea Dana-Ionela.

10

11