Atat in opinia colectiva, cat si in viziunea stiintifica, prezenta atentiei este apreciata ca factor al reusitei sau succesului in rezolvarea diferitelor sarcini, iar absenta ei - ca factor generator de erori si esecuri. Rezulta ca atentia este un factor sau un mecanism reglator, care influenteaza pozitiv desfasurarea proceselor cognitive (perceptie, gandire) si tuturor formelor activitatii umane - joc, invatare, munca. Necesitatea ei este reclamata de compleitatea etraordinara a ambiantei si situatiilor carora trebuie sa le facem fata si de caracterul aleator si adesea imprevizibil al factorilor care pot interveni pe parcursul activitatii. !nfluenta reglatoare a atentiei se eercita asupra tuturor celor trei verigi ale dinamicii psi"ocomportamentale# 1. veriga de intrare - prin selectarea stimulilor semnificativi si relevanti si blocarea celor nesemnificativi, $. veriga interna, intermediara, prin optimizarea operatiilor de analiza, comparare, evaluare, sinteza etc. si %. veriga de iesire, prin selectarea si coordonarea raspunsurilor corecte, adaptative. &utem formula urmatoarea definitie# atentia este mecanismul psi"ofiziologic de orientare, concentrare'focalizare si potentare selectiva a functiilor si activitatilor specifice, in raport cu obiectul si finalitatea proprie, asigurandu-le un nivel optim de eficienta adaptativa. (tructura atentiei este dubla# fiziologica si psi"ica. )omponenta fiziologica precede ontogenetic pe cea psi"ica si ea este reprezentata de refleul neconditionat de orientare. )omponenta psi"ica se dezvolta treptat in ontogeneza si este reprezentata de functia de planificare-anticipare a constiintei, de formularea obiectivelor si scopurilor. $. *ormele atentiei. Atentia se manifesta in trei modalitati principale+ atentia involuntara, atentia voluntara si atentia postvoluntara. !ntre aceste trei forme ale atentiei nu eista o separatie neta. Atentia involuntara Atentia involuntara este forma elementara si primara de orientare-sustinere a activitatii. ,a se declanseaza spontan, neintentionat si fara vreun efort special din partea subiectului, realizandu-se pe baza refleului de orientare. Atentia involuntara este forma cea mai simpla, prezenta si la animale, care se manifesta spontan, neintentionat, fara intentie si efort. ,a poate aparea sub influenta a doua categorii de factori# interni si eterni. *actorii eterni care pot determina aparitia atentiei involuntare sunt# aparitia unor stimuli puternici, noutatea si neobisnuitul stimulilor, caracterul dinamic, mobil al unui stimul pe un fond static, gradul de compleitate al unui stimul, aparitia sau disparitia sa brusca (intermitenta), conturul cromatic special, natura stimulului (imaginile trezesc mai repede atentia involuntara decat simbolurile verbale, figurile umane mai usor si mai rapid decat imaginea lucrurilor), pozitia stimulului in campul perceptiv (stimulii cu o pozitie centrala se impun mai usor atentiei decat cei periferici) etc. *actorii interni care stimuleaza si mentin atentia involuntara sunt# semnificatia unui stimul pentru subiect, gradul sau de interes, rezonanta sa afectiva etc. )u cat un stimul corespunde mai mult intereselor, dorintelor, scopurilor, motivatiilor, trairilor afective ale unei persoane, cu atat acesta va trezi mai rapid atentia involuntara. &rintre proprietatile stimulilor cu forta declansatoare cea mai mare pot fi mentionate urmatoarele# noutatea, eterogenitatea, asimetria, contrastul, neregularitatea, miscarea, intensitatea (mare). Durata mentinerii atentiei involuntare asupra unui stimul, daca acesta ramane nesc"imbat, este relativ redusa, cateva minute, variind si in functie de particularitatile psi"oindividuale. &erpetuarea actiunii aceluiasi stimul duce treptat la slabirea atentiei pentru el, ca urmare a fenomenului de obisnuire ("abituare). Aceasta forma a atentiei este avantajoasa deoarece nu genereaza oboseala. Dezavantajul consta in faptul ca atentia involuntara se dovedeste ineficienta in activitatile complee, dificile, de lunga durata, monotone, neplacute. Atentia involuntara este dominanta la varsta prescolara. Atentia voluntara Atentia voluntara este forma superioara si specific umana de realizare a controlului constient asupra evenimentelor din mediul etern si asupra propriilor actiuni. ,a consta in orientarea selectiva si in focalizarea deliberata a constiintei asupra unui obiect, a unei sarcini sau activitati si in mentinerea acestei focalizari cat timp este necesar pentru finalizare sau pentru atingerea scopului propus. Atentia voluntara reprezinta o forma superioara de atentie, atat prin mecanismele ei de producere, cat si prin efectele ei pentru activitatea omului. ,ste intentionata si autoreglata constient. Autoreglajul voluntar se eprima in orientarea intentionata spre obiectul atentiei, prin intensificarea activitatii psi"ice, in"ibarea voita a altor preocupari colaterale, izolarea de ecitanti perturbatori sau limitarea influentei acestora, mentinerea starii de concentrare pe toata durata indeplinirii activitatii. -n rol "otarator in orientarea atentiei voluntare il are cuvantul, care o face stabila si selectiva. .rientarea si concentrarea atentiei se poate face insa si prin limbaj interior, cand ne propunem singuri sa fim atenti. *actorii care faciliteaza manifestarea atentiei voluntare sunt# a) stabilirea clara si precisa a scopurilor activitatii (cand acestea sunt vagi, atentia se concentreaza greu), b) stabilirea momentelor activitatii si identificarea celor mai dificile care cer o atentie incordata, c) sublinierea semnificatiei activitatii, aratandu-se efectele pozitive ale finalizarii ei, d) asigurarea unei ambiante favorabile si eliminarea sau diminuarea influentei factorilor perturbatori. Desi indispensabila realizarii activitatilor complee, dificile, atentia voluntara apare si se mentine cu efort, cu consum energetic si nu se poate manifesta un timp nelimitat, folosirea ei indelungata conducand la oboseala. Nu este posibila conectarea acestei forme de atentie fara eistenta si formularea prealabila a unui scop si fara a ne mobiliza printr-o autocomanda# /trebuie sa fiu atent0/. ,a se dezvolta treptat in ontogeneza, pe masura elaborarii si consolidarii mecanismelor autoreglarii voluntare, respectiv, a vointei. (pre deosebire de cea involuntara, atentia voluntara se realizeaza cu efort si consum energetic, ceea ce face ca solicitarea in timp indelungat sa duca la epuizare nervoasa. Dar mentinerea ei indelungata este necesara atat in activitatea de invatare, cat si in cea de munca. Aceasta impune evaluarea atat in orientarea cat si in selectia scolara si profesionala. !n cadrul sindromului AD1D atentia voluntara este deficitara, pastrarea ei pe durate mai mari devenind imposibila. ,ista la polul opus si fiatia care consta in mentinerea indelungata si nemotivata a focusului atentiei asupra unui eveniment, amintiri sau idei. Atentia postvoluntara. &e masura consolidarii si automatizarii sc"emelor operatorii ale proceselor cognitive si activitatii, efortul voluntar initial - necesar concentrarii si pastrarii atentiei - se reduce, devenind insesizabil. )u toate acestea, calitatea atentiei se mentine la nivel optim. 2orbim in acest caz de atentie postvoluntara. &e langa consolidare-automatizare, trecerea de la atentia voluntara la cea postvoluntara este conditionata si de motivatie# activitatile intrinsec motivate se sprijina cel mai mult pe atentia postvoluntara. Atentia postvoluntara reprezinta forma cea mai eficienta si mai consolidata a atentiei. &rin eersarea un timp mai indelungat a atentiei voluntare se ajunge la automatizarea acesteia, la reducerea treptata a efortului necesar pentru concentrare si stabilitate. %. )alitatile atentiei. !ndiferent de forma in care se manifesta, atentia pune in evidenta un ansamblu de dimensiuni (calitati) obiectivabile si riguros cantificabile, pe baza carora poate fi evaluata. )ele mai importante sunt# volumul, concentrarea, stabilitatea, comutativitatea si distributivitatea. 2olumul ,prima numarul /elementelor/ distincte (litere, cifre, silabe, cuvinte, imagini, obiecte) pe care un subiect le poate cuprinde cu maima si relativ egala claritate. )oncentrarea eprima gradul de intensitatea activarii constiintei, de care depinde claritatea identificarii in perceptie, acuitatea si finetea operatiilor mentale, precizia actelor motorii3 Nivelul ei difera foarte mult de la un individ la altul. *iziologic, este conditionata in modul cel mai direct de forta proceselor nervoase fundamentale - ecitatia si in"ibitia. (tabilitatea ,prima durata in decursul careia atentia se poate mentine aproimativ la acelasi nivel de concentrare. De ce depinde reusita in sarcinile a caror rezolvare reclama un timp mai indelungat. )omutativitatea )onsta in posibilitatea de a transfera concentrarea atentiei de la o secventa la alta a activitatii sau de la un element la altul in cadrul unei situatii etc. ,a este ceruta de caracterul serial si multisecvential al activitatii si de sarcinile speciale de eplorare si orientare. Distributivitatea se refera la posibilitatea atentiei de a se conecta si de a sustine desfasurarea simultana a doua sau mai multor activitati. Nu este recunoscuta de toti autorii, unii sustinand ca, in realitate, avem de-a face cu o comutare rapida.