Sunteți pe pagina 1din 4

Atentia

1. Definitie, caracterizare generala.


Atat in opinia colectiva, cat si in viziunea stiintifica, prezenta atentiei este apreciata ca
factor al reusitei sau succesului in rezolvarea diferitelor sarcini, iar absenta ei - ca factor
generator de erori si esecuri. Rezulta ca atentia este un factor sau un mecanism reglator,
care influenteaza pozitiv desfasurarea proceselor cognitive (perceptie, gandire) si
tuturor formelor activitatii umane - joc, invatare, munca.
Necesitatea ei este reclamata de compleitatea etraordinara a ambiantei si situatiilor
carora trebuie sa le facem fata si de caracterul aleator si adesea imprevizibil al factorilor
care pot interveni pe parcursul activitatii.
!nfluenta reglatoare a atentiei se eercita asupra tuturor celor trei verigi ale dinamicii
psi"ocomportamentale#
1. veriga de intrare - prin selectarea stimulilor semnificativi si relevanti si blocarea celor
nesemnificativi,
$. veriga interna, intermediara, prin optimizarea operatiilor de analiza, comparare,
evaluare, sinteza etc. si
%. veriga de iesire, prin selectarea si coordonarea raspunsurilor corecte, adaptative.
&utem formula urmatoarea definitie# atentia este mecanismul psi"ofiziologic de
orientare, concentrare'focalizare si potentare selectiva a functiilor si activitatilor
specifice, in raport cu obiectul si finalitatea proprie, asigurandu-le un nivel optim de
eficienta adaptativa.
(tructura atentiei este dubla# fiziologica si psi"ica.
)omponenta fiziologica precede ontogenetic pe cea psi"ica si ea este reprezentata de
refleul neconditionat de orientare.
)omponenta psi"ica se dezvolta treptat in ontogeneza si este reprezentata de functia de
planificare-anticipare a constiintei, de formularea obiectivelor si scopurilor.
$. *ormele atentiei.
Atentia se manifesta in trei modalitati principale+ atentia involuntara, atentia voluntara
si atentia postvoluntara. !ntre aceste trei forme ale atentiei nu eista o separatie neta.
Atentia involuntara
Atentia involuntara este forma elementara si primara de orientare-sustinere a activitatii.
,a se declanseaza spontan, neintentionat si fara vreun efort special din partea
subiectului, realizandu-se pe baza refleului de orientare.
Atentia involuntara este forma cea mai simpla, prezenta si la animale, care se manifesta
spontan, neintentionat, fara intentie si efort. ,a poate aparea sub influenta a doua
categorii de factori# interni si eterni.
*actorii eterni care pot determina aparitia atentiei involuntare sunt#
aparitia unor stimuli puternici,
noutatea si neobisnuitul stimulilor,
caracterul dinamic, mobil al unui stimul pe un fond static,
gradul de compleitate al unui stimul,
aparitia sau disparitia sa brusca (intermitenta),
conturul cromatic special,
natura stimulului (imaginile trezesc mai repede atentia involuntara decat simbolurile
verbale, figurile umane mai usor si mai rapid decat imaginea lucrurilor),
pozitia stimulului in campul perceptiv (stimulii cu o pozitie centrala se impun mai usor
atentiei decat cei periferici) etc.
*actorii interni care stimuleaza si mentin atentia involuntara sunt#
semnificatia unui stimul pentru subiect,
gradul sau de interes,
rezonanta sa afectiva etc. )u cat un stimul corespunde mai mult intereselor, dorintelor,
scopurilor, motivatiilor, trairilor afective ale unei persoane, cu atat acesta va trezi mai
rapid atentia involuntara.
&rintre proprietatile stimulilor cu forta declansatoare cea mai mare pot fi mentionate
urmatoarele#
noutatea,
eterogenitatea,
asimetria,
contrastul,
neregularitatea,
miscarea,
intensitatea (mare).
Durata mentinerii atentiei involuntare asupra unui stimul, daca acesta ramane
nesc"imbat, este relativ redusa, cateva minute, variind si in functie de particularitatile
psi"oindividuale. &erpetuarea actiunii aceluiasi stimul duce treptat la slabirea atentiei
pentru el, ca urmare a fenomenului de obisnuire ("abituare).
Aceasta forma a atentiei este avantajoasa deoarece nu genereaza oboseala. Dezavantajul
consta in faptul ca atentia involuntara se dovedeste ineficienta in activitatile complee,
dificile, de lunga durata, monotone, neplacute.
Atentia involuntara este dominanta la varsta prescolara.
Atentia voluntara
Atentia voluntara este forma superioara si specific umana de realizare a controlului
constient asupra evenimentelor din mediul etern si asupra propriilor actiuni. ,a consta
in orientarea selectiva si in focalizarea deliberata a constiintei asupra unui obiect, a unei
sarcini sau activitati si in mentinerea acestei focalizari cat timp este necesar pentru
finalizare sau pentru atingerea scopului propus.
Atentia voluntara reprezinta o forma superioara de atentie, atat prin mecanismele ei de
producere, cat si prin efectele ei pentru activitatea omului. ,ste intentionata si
autoreglata constient. Autoreglajul voluntar se eprima in orientarea intentionata spre
obiectul atentiei, prin intensificarea activitatii psi"ice, in"ibarea voita a altor preocupari
colaterale, izolarea de ecitanti perturbatori sau limitarea influentei acestora,
mentinerea starii de concentrare pe toata durata indeplinirii activitatii.
-n rol "otarator in orientarea atentiei voluntare il are cuvantul, care o face stabila si
selectiva. .rientarea si concentrarea atentiei se poate face insa si prin limbaj interior,
cand ne propunem singuri sa fim atenti.
*actorii care faciliteaza manifestarea atentiei voluntare sunt#
a) stabilirea clara si precisa a scopurilor activitatii (cand acestea sunt vagi, atentia se
concentreaza greu),
b) stabilirea momentelor activitatii si identificarea celor mai dificile care cer o atentie
incordata,
c) sublinierea semnificatiei activitatii, aratandu-se efectele pozitive ale finalizarii ei,
d) asigurarea unei ambiante favorabile si eliminarea sau diminuarea influentei factorilor
perturbatori.
Desi indispensabila realizarii activitatilor complee, dificile, atentia voluntara apare si se
mentine cu efort, cu consum energetic si nu se poate manifesta un timp nelimitat,
folosirea ei indelungata conducand la oboseala.
Nu este posibila conectarea acestei forme de atentie fara eistenta si formularea
prealabila a unui scop si fara a ne mobiliza printr-o autocomanda# /trebuie sa fiu
atent0/. ,a se dezvolta treptat in ontogeneza, pe masura elaborarii si consolidarii
mecanismelor autoreglarii voluntare, respectiv, a vointei.
(pre deosebire de cea involuntara, atentia voluntara se realizeaza cu efort si consum
energetic, ceea ce face ca solicitarea in timp indelungat sa duca la epuizare nervoasa.
Dar mentinerea ei indelungata este necesara atat in activitatea de invatare, cat si in cea
de munca. Aceasta impune evaluarea atat in orientarea cat si in selectia scolara si
profesionala.
!n cadrul sindromului AD1D atentia voluntara este deficitara, pastrarea ei pe durate
mai mari devenind imposibila. ,ista la polul opus si fiatia care consta in mentinerea
indelungata si nemotivata a focusului atentiei asupra unui eveniment, amintiri sau idei.
Atentia postvoluntara.
&e masura consolidarii si automatizarii sc"emelor operatorii ale proceselor cognitive si
activitatii, efortul voluntar initial - necesar concentrarii si pastrarii atentiei - se reduce,
devenind insesizabil. )u toate acestea, calitatea atentiei se mentine la nivel optim.
2orbim in acest caz de atentie postvoluntara.
&e langa consolidare-automatizare, trecerea de la atentia voluntara la cea postvoluntara
este conditionata si de motivatie# activitatile intrinsec motivate se sprijina cel mai mult
pe atentia postvoluntara.
Atentia postvoluntara reprezinta forma cea mai eficienta si mai consolidata a atentiei.
&rin eersarea un timp mai indelungat a atentiei voluntare se ajunge la automatizarea
acesteia, la reducerea treptata a efortului necesar pentru concentrare si stabilitate.
%. )alitatile atentiei.
!ndiferent de forma in care se manifesta, atentia pune in evidenta un ansamblu de
dimensiuni (calitati) obiectivabile si riguros cantificabile, pe baza carora poate fi
evaluata. )ele mai importante sunt# volumul, concentrarea, stabilitatea, comutativitatea
si distributivitatea.
2olumul
,prima numarul /elementelor/ distincte (litere, cifre, silabe, cuvinte, imagini, obiecte)
pe care un subiect le poate cuprinde cu maima si relativ egala claritate.
)oncentrarea
eprima gradul de intensitatea activarii constiintei, de care depinde claritatea
identificarii in perceptie, acuitatea si finetea operatiilor mentale, precizia actelor
motorii3 Nivelul ei difera foarte mult de la un individ la altul. *iziologic, este
conditionata in modul cel mai direct de forta proceselor nervoase fundamentale -
ecitatia si in"ibitia.
(tabilitatea
,prima durata in decursul careia atentia se poate mentine aproimativ la acelasi nivel
de concentrare. De ce depinde reusita in sarcinile a caror rezolvare reclama un timp mai
indelungat.
)omutativitatea
)onsta in posibilitatea de a transfera concentrarea atentiei de la o secventa la alta a
activitatii sau de la un element la altul in cadrul unei situatii etc. ,a este ceruta de
caracterul serial si multisecvential al activitatii si de sarcinile speciale de eplorare si
orientare.
Distributivitatea se refera la posibilitatea atentiei de a se conecta si de a sustine
desfasurarea simultana a doua sau mai multor activitati.
Nu este recunoscuta de toti autorii, unii sustinand ca, in realitate, avem de-a face cu o
comutare rapida.

S-ar putea să vă placă și