Metode si tehnici experimentale – Cursul 3

Despre variabile si metoda experimentului

Prin variabila intelegem acel ceva care variaza dupa unitatile de masura si dupa conditiile in care
se afla acestea. Mai multi autori au clasificat variabilele in patru categorii:

1. Variabile explanatorii (experimentale interne)

2. Exterior controlate

3. Exterior necontrolate

4. Exterior necontrolate care dau erori randomizate

Cele mai importante dintre acestea sunt cele explanatorii (experimentale) si se sub divid in
variabile independente si variabile dependente. Variabilele dependente sunt cele care fac obiectul
observatiei, cele carora cercetatorul le va studia variatia in cursul experimentului. Variabilele
independente sunt cele care produc variatia primelor, deci sunt sursa de variatie a fenomenului studiat.
Variabilele independente se numesc asa deoarece starile, modificarile lor nu depind de nicio alta
variabila, ele fiind legate strict de decizia experimentatorului care in mod deliberat le-a introdus in
experiment.

In orientarile behavioriste de exemplu, stimulul este o variabila independenta, de aici rezultand

o clasificare a stimulilor in functie de:

1. Natura stimulului

2. Modul de presentare a stimulului

3. Modul de cuplare la stimul

4. Raspunsul individual dat de expedimentator sau raspunsul dat public (dat tot de experimentator dar
in fata unui public).

Tinand cont si de alte particularitati, putem de asemenea sa vorbim de anumite caracteristici ale
variabilelor independente cum ar fi:

1. Particularitatile subiectului (capacitatea de memorare diferita “logic vs mecanic”)

2. Contextul mai larg in care se desfasoara experimentul, in speta atributele psiho sociale ale subiectilor
investigati (unii subiecti sunt transmitatorii datorita pozitiei sociale pe care o ocupa, iar alti subiecti sunt
receptori tot datorita conditiei sociale pe care o ocupa)

3. Insusirile pe care le pot avea stimulii

Variabila independenta este cea pe care o cercetatorul o manipuleaza iar variabila dependenta
este cea care face obiectul studiului. In functie de manipularea acestor variabile, rezulta mai multe tipuri
de experimente.

1
Metode si tehnici experimentale – Cursul 3

Criteriile dupa care s-au facut clasificarile experimentelor sunt foarte diversificate:

1. Dupa gradul de interventie al cercetatorului in manipularea variabilelor

- Experimentul natural. Situatia experimentala este data de natura

- Experimentul artificial. Situatia experimentala este creata de catre cercetator

- Experimentul activ (provocat)

- Experimentul pasiv (invocat)

- Experimentul proiectat

- Experimentul post facto (este acela cand cercetatorul realizeaza mintal ceea ce a realizat natura)

2. Dupa numarul de subiecti pe care se realizeaza acesta

- experimentul simultan. Consta in compararea grupului experimental cu grupul de control intr-o

sectiune transversala

- Experimentul succesiv. Presupune compararea grupului experimental cu el insusi intr-o sectiune

longitudinala

Daca dorim sa cunoastem anticipativ rezultatele unui experiment, putem realiza un experiment pilot
(prealabil).

Atunci cand vrem sa stabilim semnificatia functionala a relatiei dintre diferitele valori ale
variabilelei independente si variabila dependenta, vorbim despre experimentul functional. Atunci cand
vrem sa studiem modificarea variabilei dependente in functie de anumiti factori, vorbim despre
experimentul factorial.

Cea mai uzuala clasificare este aceea care vb despre

1. Experimentul de laborator

2. Experimentul natural

3. Experimentul psiho pedagogic ca o varianta a celui natural

Experimentul de laborator inseamna scoaterea subiectului din ambianta lui obisnuita si

introducerea lui in o ambianta artificiala, anume creata, avand evident acest gen de experiment si
anumite avantaje cum ar fi stabilirea mai corecta a relatiilor cauza efect a fenomenelor studiate, oferirea
unor date atat de ordin calitativ cat si de ordin cantitativ, dispune de un grad mai mare de organizare,
structurare, precizie si rigurozitate. In egala masura putem vb si de o serie larga de dezavantaje:
introducerea subiectului in conditii artificiale, afecteaza reactiile acestuia (subiectul se poate supra
aprecia sau sub aprecia). Experimentatorul poate sugera uneori involuntar ce anume asteapta de la
subiect, acest fapt alterand-i veridicitatea reactiilor. In egala masura subiectii au tendinta de a se pune
intr-o lumina favorabila pentru a obtine stima experimentatorului sau o recompensa promisa.

2
Metode si tehnici experimentale – Cursul 3

Experimentul natural propune sarcina intr-un cadru cat mai natural, apropiat subiectului (poate
lua forma jocului in cazul copiilor). Desi experimentul natural inseamna diversificarea conditiilor de
manifestare a reactiilor psihice, trebuie intodeauna sa fim atenti la a diferentia intre reactiile
experimentale propriu zise si reactiile naturale ale subiectului.

Experimentul psiho pedagogic presupune intrducerea unor factori de progres in vederea

restructurarii unor comportamente vechi.

Autoexperimentul este cea mai noua forma de experiment si este folosit mai ales in cercetarea
psiho sociala si presupune aplicarea unor modificari pe propria persoana.

Metoda convorbirii se refera la o discutie angajata intre cercetator si subiectul investigat, care
presupune relationarea directa, schimbarea rolulilor dintre cei doi participanti (intrebator, raspunzator),
caracterizat de sinceritatea absoluta a subiectului, evitarea raspunsurilor de fatada si presupune
existenta unei oarecare capacitati de autoanaliza. Prin convorbire se reuseste si surprinderea altor
aspecte diferite de experiment (manifestarile de natura emotionala, limbajul trupului).

Metoda anchetei psihologice. Presupune recoltarea sistematica a unor informatii despre viata
psihica a unui individ sau a unui grup social si interpretarea acestor informatii in vederea desprinderii
semnificatiei lor psiho comportamentale. Cel mai des intalnita - ancheta pe baza de chestionar si
interviu.

Metoda biografica presupune strangerea mai multor informatii despre principalele evenimente
parcurse de individ in existenta sa si despre semnificatia acestora in vederea cunoasterii istoriei
personale a fiecarui individ.

Metoda analizei produselor activitatii se refera la analiza potentelor, fortelor psihice ale
omului, a insusirilor si capacitatilor acestuia, manifestate si prin produsele activitatii sale.