TEORII ȘI MODELE ALE

DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI UMAN

LECT.DR. IOANA DÂRJAN

PECOP II
 1. ISTORIA
LIMBAJULUI UMAN
“IT IS NOTHING OTHER THAN WORDS WHICH HAS MADE US HUMAN”
(PAVLOV, 1927/1960)
 ÎNTREBĂRI ȘI IPOTEZE. DE CE? CUM?
• Capacitatea pentru limbaj și manipularea simbolurilor – probabil apare/e posibilă ca
urmare a creșterii în volum și complexitate, o dată cu diferențierea lui Homo sapiens de
alte specii (între 2 millioane și 300.000 de ani în urmă)
• Există indicii că aria Broca era prezentă în creierul hominizilor timpurii (2 millioane de ani
în urmă)
• Aparatul vocal uman – a devenit extrem de adaptat pt a produce sunete într-o manieră
diferită de cea a animalelor: dinții sunt drepți, limba este relativ mică și flexibilă, laringele
este mai jos în gât, musculatura buzelor este mai fin dezvoltată decât a maimuțelor
• Structurile fundamentale ale aparatului articulator par neschimbate în ultimii 60.000 ani.
• Organizarea socială a oamenilor – un rol mahor în evoluția limbajului, dar și alte primate
au organizare socială complexă și, deși au un repertoriu de chemări și gesturi de alarmă,
nu au dezvoltat limbajul
• Ideea că limbajul s-a dezvoltat prin mimetism sau imitație este denumită teoria “ding-
dong”, “heave-ho” sau “bow-wow”.
 GRAMATICĂ? O AI (COMPLEXĂ ȘI COMPLETĂ)
SAU NU O AI!
1866 – Societatea Lingvistică din Paris interzice

• Evoluează prin selecție naturală?

Orice discuție despre originile limbajului

• Limbajul evoluează ca rezultat al utilizării din ce în ce mai complexe a gesturilor,

uneltelor
• Rezultat al creșterii creierului în volum
• Limbajul și creierul au co-evoluat într-o manieră interactivă
• Dezvoltarea cortexului prefrontal se dezvoltă procesarea
simbolică sunt necesare competențe lingvistice mai dezvoltate
• Apariția conștienței stimulează dezvoltarea limbajului
 STUDIUL LIMBAJULUI

• Anatomia – studiază componentele aparatului articulator și ale aparatului

fonator (cutia vocii)
• Neuropsihologia studiază rolul diferitelor părți ale creierului în controlul
comportamentului uman.
• Lingvistica examinează limbajul în sine.
• Psiholingvistica examinează psihologia limbajului, adică procesele psihice
implicate în limbaj (înțelegerea, producerea și reamintirea limbajului –
ascultare/înțelegere, vorbire, citire, scriere, memoria limbajului).
• We have a finite number of grammatical rules and a finite number of words, but combine them to
produce an infinite number of sentences (Chomsky, 1957).
 ÎNVĂȚAREA LIMBAJULUI
Maimuțe antropoide Copii
Grad redus de înțelegere a relațiilor sintactice Abilitatea de a înțelege relațiile sintactice
dintre unități dintre unități
Au nevoie de training explicit pentru a folosi Nu necesită un training explicit pentru a
simbolurile utiliza simboluri
Nu reușesc să respingă propozițiile greșit Pot să respingă propozițiile greșit
formulate formulate
Rar pun întrebări Adresează frecvent întrebări
Nu folosesc spontan simboluri referențiale Utilizează spontan simboluri referențiale
Nu este clar că cimpanzeii folosesc limbajul
pentru a-i ajuta să gândească
 2. TEORII ALE
DEZVOLTĂRII
LIMBAJULUI UMAN
 TEORIA INFORMAȚIEI (SHANNON & WEAVER, 1949)

• Subliniază rolul probabilității și redundanței în limbaj

• Central în această abordare era importanță celei mai probabile
continuări a unei propoziții, dintr-un anumit punct mai departe
• Această teorie va avea o importantă influență asupra dezvoltării
psihologiei cognitive
 BEHAVIORISM

• Limbajul este un comportament ca oricare altul

• Achiziția și utilizarea lui poate fi explicată prin tehnicile standard de întărire și
condiționare
• 1957 - B.F. Skinner - Verbal Behavior.
• Chomsky – behaviorismul nu poate explica limbajul natural; consideră că un
nou tip de teorie lingvistică, gramatica transformativă, oferă informații atât
pentru structurile subiacente limbajului, cât și pentru conștientizarea
limbajului de către oameni
 CHOMSKY: LANGUAGE ACQUISITION
DEVICE

• Oamenii se nasc cu un mecanism biologic cerebral special numit Language Acquisition

Device (LAD) - Dispozitiv de achiziție a limbajului.
• Abilitatea de a achiziționa limbajul este înnăscută, ereditatea este mai importantă
decât mediul (nature vs.nurture), iar experiența de a utiliza limbajul este necesară
doar pentru activarea LAD – teorie nativistă.
• Teoria sa susține că dezvoltarea limbajului este mai complexă decât simpla învățare a
limbajului prin recompensarea imitării modelului oferit de către mediu – teoria
behavioristă.
• O problemă cu teoria lui Chomsky este faptul că nu ia în considerare suficient de mult
influența reciprocă dintre gândire (cogniția) și limbaj.
 CHOMSKY: LANGUAGE ACQUISITION DEVICE

• Chomsky susține că limbajul uman este o facultate specială, care este

independentă de alte procese cognitive, care are o bază biologică specifică și
care a evoluat doar la oameni (e.g. Chomsky, 1968).
• Limbajul a apărut deoarece creierul a trecut un prag în dimensiune; doar
copiii umani pot învăța limbajul, deoarece doar ei au echipament special
înnăscut, necesar pentru a face asta. Această ipoteză este sumarizată în fraza
”limbajul este specific unei specii și are o bază înnăscută” (Chomsky, 1968)
sau ”anumite componente ale limbajului sunt specifice unei specii” (Kako,
1999a)
• Copiii dobândesc limbajul, în timp ce maimuțele trebuie să fie învățate
limbajul.
 ÎNVĂȚAREA LIMBAJULUI
Maimuțe antropoide Copii
Grad redus de înțelegere a relațiilor sintactice Abilitatea de a înțelege relațiile sintactice
dintre unități dintre unități
Au nevoie de training explicit pentru a folosi Nu necesită un training explicit pentru a
simbolurile utiliza simboluri
Nu reușesc să respingă propozițiile greșit Pot să respingă propozițiile greșit formulate
formulate Adresează frecvent întrebări
Rar pun întrebări Utilizează spontan simboluri referențiale
Nu folosesc spontan simboluri referențiale
Nu este clar că cimpanzeii folosesc limbajul pentru
a-i ajuta să gândească
 CONCEPȚIA PIAGETIANĂ

• Limbajul nu este o facultate specială, așa cum susține Chomsky, ci reprezintă un proces
social și cognitiv ca orice alt proces
• În mod evident, are o serie de prerechizite, depinde de alte procese cognitive, motorii
și perceptive, iar dezvoltarea sa urmează calea stadiilor cognitive ale dezvoltării
• Vorbirea adultului este socializată și are intenții de comunicare, în timp ce limbajul
timpuriu este egocentric
• Piaget distinge 3 tipuri diferite de vorbire egocentrică: repetiția sau ecolalia (copiii pur
și simplu repetă enunțurile proprii ale sale sau ale altora); monologul (aunci când copiii
își vorbesc lor înșile, aparent verbalizând gândurile); și monologurile de grup sau
colective (doi sau mai mulți copii par să converseze, dar de fapt monologhează).
• Egocentrismul cognitiv este relaționat cu cel social
 PIAGET: CONSTRUCTIVISM COGNITIV

• Interesul central al lui Piaget este reprezentat de dezvoltarea cognitivă a

copilului
• Consideră că limbajul este pur și simplu una dintre modalitățile copiilor de
a-și reprezenta lumea familiară, o reflectare a gândurilor, iar limbajul nu
contribuie la dezvoltarea gândirii.
• Dezvoltarea cognitivă, în opinia sa, o precede pe cea a limbajului.
 VYGOTSKY: CONSTRUCTIVISM SOCIAL ȘI LIMBAJ

• Preocuparea centrală este relația dintre dezvoltarea gândirii și cea a

limbajului.
• Vygotsky a fost interesat de modul în care diferite limbi pot să aibă impact
în modul de gândire al unei persoane.
• Susține că ceea ce Piaget consideră ca fiind vorbirea egocentrică a unui
copil este, de fapt, vorbire privată, modul copilului de a utiliza cuvinte
pentru a se gândi la ceva, un pas pe drumul dinspre vorbirea socială spre
gândirea în cuvinte.
• Teoria lui Vygotsky vede limbajul în primul rând ca o comunicare socială,
dezvoltând în mod gradual atât limbajul în sine, cât și cogniția.
 PSIHOLINGVISTICA ȘI PSIHOLOGIA COGNITIVĂ
(NEUROȘTIINȚELE)

• Metafora computațională de procesare a informație

• Ideea centrală: sarcinile lingvistice pot fi reprezentate ca o diagramă de
lucru, care apoi va fi transformată într-un program de calculator
• Diagramele sunt formate din nivele de procesare, iar psiholingvistica și
psihologia cognitivă încearcă să arate modul în care un nivel de
reprezentare a limbajului este tranformat în alt nivel
Psihologia, filosofia, lingvistica, antropologia, neuropsihologia și IA
 PSIHOLINGVISTICA ȘI PSIHOLOGIA COGNITIVĂ (NEUROȘTIINȚELE)

• Abordarea de acest tip, procesarea informației, consideră mintea

ca fiind un calculator.

• Mintea folosește reguli pentru a transforma inputuri, cum ar fi

limbajul, în reprezentări simbolice
• COGNIȚIA este REPREZENTARE SIMBOLICĂ
 TEORII RECENTE: INTENȚIONALITATEA 

• Copiii, comportamentele lor și încercările lor de a da sens experiențelor lor sunt

pierdute din vedere atunci când cauzele dezvoltării limbajului sunt considerate ca
fiind ”în afara” copilului sau sunt implantate mecanic în creierul copilului.
• Teoriile contemporane consideră copilul ca fiind un 'agent' – ei învață activ prin
co-construcția lumii lor.
• Dezvoltarea limbajului lor este parte a dezvoltării lor holistice, provenind din
interacțiuni cognitive, emoționale și sociale.
• Mediul social și cultural, oamenii din el și interacțiunile lor, modul în care copiii își
reprezintă toate acestea în mintea lor, sunt absolut fundamentale pentru
dezvoltarea limbajului.
• Agenda copilului și interacțiunile generate de către copil sunt cele care
promovează învățarea limbajului.
• Aceasta nu înseamnă că rolul, acțiunile și vorbirea adultului sunt
considerate mai puțin importante, dar ei trebuie să fie capabili să
‘citească mintea' copilului și să-și adapteze partea de co-constructie
pentru a se potrivi înțelegerii și interpretării unui copil particular.
• Teoriile intenționalității există încă de pe vremea lui Aristotle; ele
recunosc, asemeni teoriei piagetiene, importanța dezvoltării cognitive,
dar accentuează dezvoltarea holistică, incluzând astfel emoțiile și alte
aspecte ale creșterii și învățării.
• Au sens când ne gândim la modul în care vorbirea majorității copiilor se
accelerează între 18 luni și 4 ani, când dezvoltarea abilităților cognitive
oferă copiilor o mai bună înțelegere atât a categoriilor verbale, cât și a
celor non-verbale.
• copiii vor folosi, de asemenea, mai puțin ‘categorii supra-extinse‘ (de
ex., toți bărbații sunt ‘tati' sau toate animalele ‘câini').