Dezvoltarea limbajului

Pre-rechizite și baze biologice, neurologice și sociale

ale apariției și dezvoltării limbajului
Ipoteza perioadei critice
(Lenneberg, 1967)
Anumite evenimente biologice relaţionate cu
dezvoltarea limbajului pot avea loc doar într+o
perioadă critică timpurie. În mod particular,
specializarea hemisferică se realizează pe parcursul
acestei perioade critice, iar în această perioadă noi
posedăm un grad de flexibilitate care se pierde când se
sfârşeşte perioada critică.
Anumite evenimente lingvistice trebuie să i se
întâmple copilului în această peroadă pentru ca
dezvoltarea să se realizeze normal.
 Dovezi pentru dezvoltarea lateralităţii
Lateralizarea apare pe parcursul copilăriei.
Procesul lateralizării se dezvoltă rapid între 2 şi 5 ani, apoi
încetineşte, fiind complet la pubertate.
Krashen, 1973, plasează finalul perioadei critice chiar mai
devreme, în jurul vârstei de 5 ani, dar asta nu schimbă
esenţa acestei ipoteze.
Lenneberg susţine că creierul posedă un grad de flexibilitate
la început, ceea ce permite, dacă este cazul, ca anumite
funcţii cerebrale să se poată dezvolta în locaţii alternative în
creier.
Două modele ale realizării
lateralităţii
Ipoteza maturării: cee două emisfere sunt similare la naştere
în ceea ce priveşte limbajul, dar emisfera stângă se
maturizează prin a deveni specializată în funcţiile limbajului.
Maturizarea înseamnă că reţelele neuronale nu sunt complet
dezvoltate la naştere, ci se dezvoltă, cel puţin în parte, după
naştere, după scenariile specificate de către codul genetic.
Ipoteza invarianţei: susţine că emisfera stângă este
specializată pentru limbaj la naştere şi doar dacă ea este
afectată pe o arie extinsă, implicând atât regiunile anterioare,
cât şi cele posterioare, atunci emisfera dreaptă poate prelua
funcţiile limbajului (Rasmussen & Milner, 1975).
Ipoteza perioadei sensibile
Există o perioadă sensibilă pentru achiziţia limbajului,
dar ea pare să se refere la aspectele complexe de
procesare sintactică (Bialystok & Hakuta, 1994).
Răspunsul nativist: există o perioadă critică deoarece creierul
este pre-programat să achiziţioneze limbajul devreme în
dezvoltare.
Bever (1981) susţine că este o proprietate normală a creşterii,
rezultată din pierderea plasticităţii, pe măsură ce celulele şi
procesele creierului devin din ce în ce mai specializate şi mai
independente.
Locke (1997) susţine că o perioadă sensibilă apare datorită
interrelaţiilor dintre dezvoltarea sistemului neuronal specializat,
experienţele perceptuale timpurii şi discontinuităţile în
dezvoltarea lingvistică. Lipsa unei activări adecvate pe parcursul
dezvoltării acţionează ca un traumatism fizic asupra unor arii ale
creierului.
Răspunsul evoluţionar: perioada critică apare ca un
rezultat al procesului evolutiv (Hurford, 1991).
De ex., este o presiune selectivă evoluţionară mult mai
mică achiziţionarea unei alte limbi, după ce una a fost
deja achiziţionată.
Răspunsul maturaţional: anumite avantaje se pierd pe
măsură ce sistemul cognitiv şi neurologic al copilului
se maturează. În particular, ceea ce la început pare a fi
o limitare a unui sistem cognitiv imatur, s-ar putea
dovedi avantajos pentru copiii care învaţă limbajul.
 Etapele dezvoltării limbajului
LIMBAJ (LANGUAGE) VARSTA (AGE)

De la nastere ( From birth)

Plans (Crying)
2 – 5 luni
Vocalize (Cooing)
5 – 7 luni
Gangurit (Babbling)
12 luni
Holofraze (Single words)
18 luni
2 Cuvinte (Two words)
2 ani
Fraze (Phrases)
Limbaj impresiv (consum de limbaj)

Analizator auditiv: auz bazal, auz fonematic

Centri corticali și subcorticali integri (centrul

Wernicke)
Urechea
Limbaj expresiv (producție de limbaj)

Model lingvistic (limbaj impresiv)

Centri corticali și subcorticali integri
Aparat fono-articulator (structură și
funcționare)