Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limbajul
• = un sistem de comunicare specific speciei umane, caracterizat, prin capacitatea de a
înțelege cuvinte și de a transmite informații prin cuvinte
• = un proces cognitiv a cărui bază funcțională este formatå dintr-un sistem de neurocircuite
de o complexitate remarcabilă, care permite codificarea ideilor în cuvinte, astfel putând fi
comunicate altora
• Gândire ≠ limbaj:
• gandirea e un proces responsabil de evocarea experiențelor trecute și de
producerea ideilor
• Gândire fără limbaj? – greu de imaginat
• Nou-născuții, pacienții cu tulburări de limbaj
• gândesc folosind imagini, reprezentări sau concepte abstracte cărora le atașează o
semnificație sau o încărcătură emoțională. E usor de demonstrat la pacientii care fac
o tulburare de limbaj (o afazie) si la care aceasta tulburare se remite apoi. Tipic, ai
un accident ischemic tranzitor (AIT), unde apare un deficit focal neurologic, tranzitor,
cauzat de obstructia tranzitorie a unei artere – poate sa faca afazie 1-3h si apoi
deficitul poate sa dispara. Daca discuti cu acest pacient, el iti va relata experienta. Si
daca il intrebi la ce se gandea, o sa iti spuna ca se gandea la lucrurile la care se
gandeste de obicei, dar nu putea exprima in cuvinte ceea ce gandea.
Limbajul – Darwin:
• „Omul are o tendință instinctivă să vorbească, așa cum observăm în gânguritul bebelușilor
noștri; nici un copil nu are în schimb tendința instinctivă de a pregăti mâncare sau a scrie.“
2
• Deci, Darwin sugereaza ca acest instinct de a vorbi este ceva genetic. Ce se intampla cu un
copil care creste intr-un mediu izolat, in care nimeni nu vorbeste? Exista situatii de genul
asta, documentate, in care copii au dezvoltat un fel de limbaj primitiv.
• Achizițiile limbajului au loc mai ușor în copilărie. Creierul are o plasticitate extraordinara in
prima parte a vietii si apoi scade foarte mult. Plasticitate = se formeaza foarte usor
conexiuni.
Se spune ca un om nu poate sa vorbeasca o limba ca nativa decat daca o invata pana la 7 ani.
Poti sa inveti si dupa, dar nu o vei mai vorbi niciodata cu performanta unui vorbitor nativ. Exista un
studiu de MRI functional: au analizat persoane care aveau o limba nativa si cel putin o limba straina
pe care au invatat-o dupa 7 ani. S-a constatat ca atunci cand puneau voluntarii se vorbeasca limba
nativa se activa o anumita parte din aria limbajului, iar cand ii puneau sa vorbeasca limba secundara,
invatata dupa 7 ani, se activa o arie alaturata, dar nu tot asta. In schimb, daca copilul a invatat 2
limbi pana in 7 ani, se activa aceeasi arie. Asta inseamna ca exista niste intervale de timp in care poti
sa-ti formezi niste neurocircuite de baza care-ti vor ramane de-a lungul vietii ca un schelet al
neurocircuitelor creierului.
Vorbirea ≠ Limbaj
• = actul motor al exprimării prin cuvinte (in timp ce limbajul e o functie cognitiva)
• cuprinde articularea cuvintelor și este precedată de fonație (emisia de sunete)
• coordonarea expirului, care prin vibrația corzilor vocale duce la apari¡ia sunetelor, cu
mișcările limbii, mandibulei și dinților, care permit pronunția cuvintelor
• Dizartria (pana la anartrie)= tulburarea de pronunție a cuvintelor – înțelege perfect
semnificația cuvintelor, le poate evoca, dar nu le poate pronunța (deci, doar actul motor, de
pronuntie are o problema)
• Disfonia = afectarea fonației (cauze locale, neurologice sau ale aparatului respirator) –
vorbeste ragusit, de ex.
Importante sunt:
1. Aria Broca = aria limbajului motor si e situatata la niv. operculului inferior al lobului frontal
de partea dominanta.
2. Aria Wernicke = aria limbajului receptiv (aria senzoriala a limbajului), care e situata la niv.
lobului temporal, pe partea laterala, adica la niv. lobulului superior al lobului temporal, in girusul
superior.
E important sa intelegem ca aceste arii sunt conectate. Ele nu pot functiona bine daca nu
sunt conectate. Si sunt conectate prin ceea ce se numeste fascicolul arcuat (in profunzimea lobului
temporal).
Ariile astea sunt conectate si cu alte arii corticale pt. a putea integra celelalte informatii din
exterior, pt. a integra experientele anterioare.
Nu trebuie reprimata tendinta unui copil de a scrie cu stanga. Aparent, asta creaza un deficit
ulterior de neuroplasticitate, care se reflecta mai tarziu in diverse functii neurologice.
Ariile limbajului
• Informațiile auditive – transformate în descărcări neuronale – ajung prin nervul vestibulo-
cohlear la nucleii trunchiului cerebral – de aici pe căile ascendente – la nivelul ariilor auditive
primare și secundare
• Aria Wernicke (aria Brodmann 22) = arie auditivă de asociație (cuvintele sunt decodate,
căpătând înțeles) //nu tine sa retinem numarul ariilor Brodmann//
• Alte arii de asociație importante: girusuri angular și supramarginal (Brodmann 39 & 40) –
integrarea informațiilor auditive, vizuale și senzitive
• Aria Wernicke – conectată cu aria Broca (Brodmann 44 și 45) prin fasciculul arcuat//tine
foarte mult la aceasta informatie pt. ca fiecare arie a limbajului nu poate functiona bine
separat, fara aceasta conexiune//
• Aria Broca – neurocircuite care codifică semantica, gramatica și articularea cuvintelor -
conectată mai departe cu arii din cortexul premotor și motor implicate în pronunția
cuvintelor. Totusi, una e o leziune mica, izolata, intr-o arie motorie, care duce la dizartrie si
alta e o leziune in aria Broca, care duce la afazie.
• Limbajul expresiv (guvernat de aria Broca) – în permanență controlat și modulat prin
feedback de la nivelul ariei Wernicke. De ex., cand BOP face un curs, face o insiruire de
propozitii, de fraze, se intampla la un moment dat sa nu aleaga cel mai bun cuvant. Cum il
corecteaza sau adauga unul mai sugestiv? Cu ajutorul feedback-ului prin Wernicke.
• Limbajul muzical – o altă arie de integrare corticală față de ariile principale ale limbajului – la
nivelul lobului parietal din emisferul cerebral non-dominant (adica, de obicei emisferul
drept)
5
Cum functioneaza creierul lui BOP (a luat un caiet in mana, pe care e scris ceva)?
Initial, informatia ajunge la nivelul ariei primare vizuale, in scizura calcarina, in lobul
occipital. Cand se uita la caiet, creierul lui percepe niste semne albastre, niste zgarieturi pe o chestie
alba. Cam atat!
Apoi, informatia ajunge in aria vizuala secundara, tertiara si ajunge in girusul angular. Prin
girusul angular intelege ca sunt niste semne albastre, care sunt cumva grupate, cu pauze intre ele,
are notiunea ca sunt cuvinte, vede formele lor, dar nu intelege ce inseamna aceste cuvinte.
Cand informatia ajunge in aria Wernicke, semnele capata inteles si poate citi cuvantul si sa il
inteleaga.
Mai departe, ca el sa ne poata spune cuvantul pe care l-a inteles, informatia trebuie sa se
transmita prin fasciculul arcuat, sa ajunga in aria Broca, pe de-o parte in partea de codificare
semantica si, pe de alta parte, ca sa il citeasca trebuie sa mearga mai departe in premotor si in
motor, sa ajunga acolo unde, pe homunculus, avem neuronii care se ocupa de miscarea corzilor
vocale, a expirului, a mandibulei, a dintilor, a limbii. Si acum poate sa ne citeasca !!!
Daca BOP ii deseneaza cuiva un cerc in mana, va aparea o excitatie la nivel parietal,
senzitiva, excitatie care se va conecta cu girusul supramarginal (nu cu angularul). In supramarginal e
transformata senzatia intr-o forma, dar nu intelege ce e forma aia. O intelege cu aria Wernicke !
Dar o excitatie genereaza conexiuni cu tot felul de alte arii, inclusiv cu ariile unde sunt
stocate experientele anterioare. Daca cineva care nu stie spaniola vede litera ,,ñ’’, o sa zica ca e
un ,,n’’ cu ceva deasupra; daca e unul care stie spaniola, recunoaste litera care se pronunta ceva
gen ,,ni’’ pt. ca se evoca experientele anterioare, care sunt situate peste tot in creier.
AICI M-AM OPRIT (1 :01). Eventual, citeste primele pagini ca sa intelegi ce zice si vezi ca am pus
acolo la inceput care sunt subiectele ca sa poata sa le citeasca lumea cum deschide cursul, sa nu mai
6
caute prin el (am marcat si la fiecare subiect pe parcursul cursului, dar am zis sa fie si grupate toate
undeva).
In interiorul celor 2 arii sunt zone diferite categorial, de ex culorile sunt integrate intr-o anumita
zona, substantivele care denumesc fiinte, obiecte etc, intr-o anumita zona etc., verbele (actiuni) intr-
o alta zona. Copiii, cand incep sa vorbeasca, intai invata sa zica substantive (concepte: „masa”, „tata”
etc) si apoi verbe.
7
Afazie, disfazie
• = tulburare de limbaj
• tipuri: Broca, Wernicke, de conducere, globală, etc. //poate fi subiect de examen oricare
dintre afazii!!!//
• Perifrazele = propoziții care înlocuiesc un cuvânt pe care bolnavul nu îl poate evoca (ex.
denumește creionul ca „ăla cu care se scrie“)
• Înțelegerea frazelor mai complicate – imperfectă (nu există afazie pur motorie!) – din cauza
importantei feedback-ului intre cele 2 arii Broca si Wernicke
Afazia de conducere
• cauzată de lezarea fasciculului arcuat (tractului axonal care face legatura intre cele 2
ariiprincipale ale limbajului) sau a regiunii insulare
• afectare severă a repetiției (nu pot să repete cuvintele pronunțate de medicul examinator) –
tineti minte!! Intelege sensul cuvantului, dar pt ca fasciculul e lezat, nu poate transmite catre
Broca pt a reproduce cuvantul
• prezintă un limbaj spontan cu întreruperi de căutare a cuvintelor (limbajul spontan e afectat,
dar nu major – poate sa aiba propozitii cu intreruperi de cautare a cuvintelor, uneori cu
agramatisme, tocmai pt ca nu are feedback din Wernicke)
• componenta receptivă a limbajului este ușor afectată
//nu cere alte tipuri de afazii la examen, pt ca atunci cand le-a cerut, studentii nu au facut f bine, deci
probabil sunt mai complicate; deci pt examen doar cele de mai sus//
Afazii transcorticale
• Termenul de afazie transcorticală = afectarea altor arii corticale în afară de Broca și Wernicke
• Afazia transcorticală senzorială – prin afectarea zonei postero-inferioare a lobului temporal,
apare clinic, pe lângă tulburarea de înțelegere, deficit de câmp vizual
• Afazia transcorticală motorie – prin leziuni ale lobului frontal stâng, fără distrugerea ariei
Broca, clinic – tipică echolalia (repetarea involuntară a cuvintelor auzite).
• Afazia anomică (amnestică) – prin leziuni corticale temporoparietale sau de substanță albă
corespunzătoare – imposibilitatea de a denumi obiecte, care însă sunt recunoscute și
folosite corespunzător
9
Limbajul gestual/emoțional
• nu este afectat de regulă în afazii, pt ca e codificat de alte arii corticale
• pacienții realizează conotațiile emoționale pozitive și negative, ex. revederea unei persoane
dragi sau tonul ridicat și agresiv al vocii cuiva.
• Tumori cerebrale (deficitul poate apărea târziu, când tumora are deja dimensiuni mari)
• Boli degenerative (demențe; de ex in Alzheimer, toti pacientii fac afazie mai devreme sau
mai tarziu, dar nu fac de la debut – prima manifestare e tulburarea de memorie)
• Boli inflamatorii-infecțioase (encefalite, infecție HIV/SIDA etc.)
• Nu există o proporționalitate directă între dimensiunile leziunii și intensitatea simptomelor!
(pt ca hartile corticale sunt variate de la pacient la pacient, nu sunt identice si nici nivelul
semantic nu e acelasi la toti pacientii)
Praxia
• = Capacitatea de a elabora și executa acte motorii secvențiale pentru a atinge un scop
• Pentru efectuarea actelor motorii sunt necesare:
– percepția corectă a mediului înconjurător
– percepția corectă a schemei corporale
– integrarea acestor informații prin prisma experient elor anterioare
– motivația pentru actul motor respectiv.
• Aria corticală responsabilă pentru praxie – în lobulul parietal inferior, în vecinătatea
răspântiei parieto-occipitale a emisferului dominant - conectată cu regiunile corticale
premotorii și motorii din ambele emisfere (considerand ca emisferul dominant e cel stang,
ca la majoritatea, fibrele trec prin corpul calos al emisferului nondominant, ca sa realizeze
secventa in lobul prefrontal si apoi aria motorie principala sa execute aceste acte motorii)
Apraxia
• = Incapacitatea de a executa un act motor în absența deficitelor motorii, de sensibilitate sau
de limbaj și în condițiile păstrării stării de conștiență și absența tulburărilor psihice majore
• Diagnosticul apraxiei se pune dând pacienților ordine:
– intranzitive (nu utilizează obiecte, ci doar descriu și mimează utilizarea acestora – ii
dai o actiune si il intrebi cum se desfasoara si el iti povesteste, de ex: cum dai un
telefon?)
– tranzitive (utilizează obiecte)
Apraxia ideatorie
• imposibilitatea de elaborare a programului motor, pe care nu îl pot imagina, nu îl pot descrie
sau mima examinatorului
• pacientul nu poate mima de ex. cum se dă un telefon sau cum se mănâncă
• la gesturile tranzitive acest tip de apraxie se agravează (de ex, daca la inceput sare niste
etape, la ordinele tranzitive nu se mai descurca deloc)
• leziunea responsabilă se află în vecinătatea răspântiei parietooccipitale – lob dominant
Apraxia ideomotorie
• elaborarea unui program motor imperfect
• pacientul poate elabora și evoca programul motor – îl poate mima în general dar cu greșeli
• la gesturile tranzitive, acest tip de apraxie se ameliorează
• leziunile responsabile:
– fibrele care conectează aria praxiei cu ariile motorii, aria vizuală sau a limbajului
12
– fibrele care conecteazå cele douå emisfere (leziunea corpului calos cu sindrom de
disconecție)