SINDROAME SENZITIVE

“SOMATOSENZITIV” - termen folosit pentru alte simțuri decât vederea, auzul, mirosul și echilibrul.
Conferă organismului capacitatea de a reacționa la diferiți stimuli externi (exteroceptivă) sau interni
(interoceptivă), sau provenind de la nivel muscular, articular, al tendoanelor și oaselor
(proprioceptivă).

Despre exteroceptiv, vorbim de termica, tactila si dureroasa

Proprioceptiv – vorbim de prezenta propriului corp (pozitia lui) si sensibilitatea vibratorie, ce se

testeaza cu un diapazon pe o suprafata osoasa

 Este un sistem senzorial complex incluzând minimum 4 modalități distincte și mai multe
submodalități. Acestea sunt: sensibilitatea cutanată (atingerea, presiunea, vibrația și
temperatura), sensibilitatea proprioceptivă (mioartrokinetică, sau percepția poziției
diferitelor segmente ale corpului), kinestezia (mișcarea corpului) și durerea.

Anatomic și funcțional se descriu 3 niveluri:

Exista 3 segmente in caile de sensibilitate:

- Un sensor
- O cale de transmitere
- O arie de proiectie

Doar proprioceptive inconstienta care duce informatia direct la cerebel are 2 neuroni in calea de
transmitere

Celelalte (toate) au 3 neuroni

Nivelul 1: inferior (de recepție) – RECEPTORII

specifici: Formatiuni decelabile histopatologic in tegumente si la nivelul musculaturii si tendoanelor si
articulatilor
 corpusculii Meissner și Paccini tractil fin si meissner si proprioceptie
 cilindrii Ruffini termic rece
 bulbii lui Krause termic cald
 discurile Merkel sensibilitate tactila
 fusurile neuromusculare și neurotendinoase proprioceptiv
 organe tendinoase Golgi
nespecifici:
 dendrite ale neuronilor (neuron 1) din ganglionii spinali
 Axonii acestor neuroni fac parte din radacina posterioara a nervilor spinali

 receptorii foliculilor piloși
 – sunt activați de stimuli cu intensități specifice care generează depolarizarea receptorilor și
un potențial de acțiune care este transmis către sistemul nervos central.

RECEPTORI
  exteroceptori – structuri specializate
localizate în tegumente și mucoase
 mecanoreceptori–Meissner, Merkel,
terminații nervoase la nivelul
foliculului pilos
 termoreceptori – Krause, Ruffini
 chemoreceptori – stimulați de
modificările chimice la nivelul
țesuturilor
 receptori ai durerii - terminații
nervoase libere
 proprioceptori – fusuri
neuromusculare, organe tendinoase
Golgi, corpusculi Paccini

Secțiune transversală prin

măduva spinării ce evidențiază
substanța albă (cordoanele
posterioare și antero-laterale :
tracturile spinotalamice) și
substanța cenușie (coarnele
posterioare, intermediare și
anterioare)

NIVELUL 2: INTERMEDIAR – CĂILE DE TRANSMITERE (SPECIFICE ȘI NESPECIFICE) –

RĂDĂCINI SENZITIVE ALE NERVILOR SPINALI SAU FIBRE SENZITIVE ALE NERVILOR CRANIENI
– MĂDUVA SPINĂRII – TRUNCHIUL CEREBRAL – CEREBEL – TALAMUS

Majoritatea căilor ascendente ale sensibilităților sunt formate din 3 neuroni:

 
 PROTONEURONUL – corpul neuronal este situat în ganglionul spinal. Dendritele sunt
receptori. Axonii intră în constituția rădăcinii posterioare a nervului spinal (sunt axoni bine
mielinizati – fibre groase A și A mai mielinizate, ca o autostrada sau subțiri, mai puțin
mielinizate A și C – acestea din urmă cu viteză de conducere mai mică ca un drum national
))) și apoi pătrund în măduva spinării.
 
 Unele fibre subțiri (cele care transmit sensibilitatea tactilă grosieră, termică, durerea și
sensibilitatea proprioceptivă inconștientă) vor face sinapsă cu DEUTONEURONUL CĂII (al
doilea neuron, poate fi in cornul posterior medular de parte opusa, sau in bulb, in nucleii
Burdah si Goll), al cărui corp celular este situat în coarnele posterioare medulare. Axonii
 deutoneuronului se încrucișează la nivel medular (decusează) și după ce formează substanța
albă medulară prin tracturile spinotalamic lateral si ventral și iau traseu ascendent prin
trunchiul cerebral pâna la nivelul talamusului unde fac sinapsa cu AL TREILEA NEURON AL
CĂII în nucleul ventral posterolateral talamic (NVPL) (temperatură, durere), în nucleii
intralaminari (tactilă grosieră, presiune)  

 Axonii mai groși, bine mielinizați ai PROTONEURONULUI pătrund în măduva spinării și

participă la formarea fasciculelor posterioare Gracil si Cuneat (Goll & Burdach) și iau traseu
ascendent făcând sinapsa în bulbul rahidian cu DEUTONEURONUL CĂII în nucleii Gracil și
Cuneat (sensibilitatea proprioceptivă conștientă, tactilă fină, discriminativă, vibratorie).
Axonii se încrucișează la nivelul bulbului rahidian (decusează) și iau traseu ascendent via
lemniscul medial spre talamus unde fac sinapsă cu AL TREILEA NEURON AL CĂII în nucleul
ventral posterolateral (NVPL) talamic.De aici, informatiile sunt transmise la nivelul cortexului
 AL TREILEA NEURON AL CĂILOR SENSIBILITĂȚILOR având corpul celular în talamus trimite
axonii prin brațul posterior al capsulei interne și corona radiata către cortexul cerebral în
girusul postcentral (aria senzitivă primară)
 
Există de asemenea o cale
multisinaptică nespecifică formată
din fibre colaterale ce fac sinapsa
în substanța reticulată având o
proiecție corticală difuză a
sensibilității 

Tracturi ascendente in măduva

spinării
Poza maro (cilindrii sunt cordoanele de transmitere a sensibilitatii, fiecare din aceste cordoane
formeaza un tract spinotalamic senzitiv)

Ascending sensory pathway (in general form) – from sensory endings to cerebral cortex – note the
three neurons chain

Informatiile transmise prin

talamus (ca un releu) la nivelul
cortexului

Are

- Nucleul ventral
posterolateral talamic
(NVPL) si
- nulceii intralaminari

Aria senzitiva, in lobul parietal

(posterior de santul Rolando.
Anterior – aria motorie)

Intre cele 2 zone exista

interneuroni, cele 2 arii (motorie si
senzitiva) nefiind deci complet
separate.
Daca ar fi complet separate, ar dura foarte mult sa executam o miscare voluntara la primirea unui
semnal senzitiv (de exemplu daca atingem un obiect fierbinte, ne departam imediat, reactionam
repede)

La nivelul cortexului exista mai multe arii

- una principala (3-1-2)

- una de asociere (5-7)
-

Nivelul 3: superior – proiecția la nivelul

ariei senzitive în lobul parietal al
cortexului cerebral (ariile primare
senzitive brodman 3a, 3b, 1, 2 și ariile de
asociere 5, 7) – percepția conștientă a
sensibilităților

ariile 5, 7 localizate în lobul parietal superior realizează corelarea și integrarea informației senzitive
primare în percepție sintetică diferențiată
 
- proiecția în alte zone decât cortexul (cerebel, substanța reticulată) – percepția inconștientă a
sensibilităților

Diferitele arii de sensibilitate se

proiecteaza in functie de
densitatea de receptori, nu de
suprafata lor. De aceea avem
aceasta disproportie intre
corpul uman si homunculul
sensibilitatii

Asta e important in testare.

Receptorii sunt distribuiti
simetric, dar inegal in functie
de regiuni. Compari aceasi zona
senzitiva pe zone simetrice
(aceeasi zona pe brat, si pe cel
opus)
 Dermatoamele lui head ne arata cam pe
unde se duc radacinile nervilor spinali, astfel
incat noi stim ce zona e inervata de ce
radacina

- La nivelul mamelonului – T5
- Ombilicul – T10
- La nivelul liniei inghinale– T12
- L4 interiorul gambei
- L5 – exteriorul
- S1 – planta

Durerea in dermatoame, in functie de leziune

Iti spune unde il doare (de exemplu, ma

doare asa pe coapsa si in jos pe gamba si
pana la degetul mare) si tu stii in functie de
schema asta ca are discopatie L4-L5 cel mai
probabil.

Il ttrimiti la RMN

Daca nu poate face RMN, face CT, iar CT e

iradiant. De aceea trebuie un CT de zona
specifica, si in functie de dermatomul
suspectat faci CT in zona aia.

Concluzie, cu aceste dermatoame, putem stabili locul leziunii, sau de la ce nivel in jos e leziune (simte
pana la buric, si de la buric in jos nu, deci leziune in T10)

Pentru sensibilitatea termica si algica

Au o cale comuna (deci se mai numes termoalgica)

Au receptori specifici – krause si ruffini, si nespecifici,

dendrite ale nervilor spinali

Au axoni a-delta si C, care pantrund in maduva si fac

sinapsa in cornul posterior medular. Axonii
deutoneuronului SE INCRUCISEAZA LA NIVELUL
MADUVEI ANTERIOR DE CANALUL EPENDIMAR si
formeaza tractul spinotalamic lateral pe partea
opusa. Urca in trunchiul cerebral, in talamus
(conducand sensibiliatea termoalgica) pana in NVPL,
unde face sinapsa cu nIII. NIII se proiecteaza in aria
corticala

Sensibilitatea tactila grosiera

Prima statie, ganglionul spinal, receptorii sunt

dendrite (sunt nespecifici), axoni putin mielinizati

Deutoneuronul se incruciseaza si el, dar ajunge in

jumatatea ANTERIOARA, (mai anterior decat
precedentul), ajung la talamus, la nivelul nucleilor
intralaminari talamici

Al treilea neuron din talamus in aria de proiectie

corticala

Sensibilitatea proprioeptiva constienta, vibratorie si

tactila fina

Protoneuron in gg spinal

Receptori specifici (Golgi, neuromusculare –

proprioceptie; meissner si paccini – tactila fina)

Axonii protoneuronilor patrund in cornul posterior si

formeaza fasciculele Golgi si Burdah (Sau Gracilis si
Cuneat, sunt acelasi lucru). Iau traseu ascendent pana
in trunchiul cerebral

Deutoneuronul se gasseste in trunchi, in nucleii cu

acelasi nume (Golgi si Burdah), se incruciseaza in
trunchi, urca pana in talamus, tot pana in NVPL, face
sinapsa cu neuronul 3

Informatiile din partea dreapta a corpului ajung in

partea stanga, dar in trunchi, nu in maduva

Neuronul 3 urca pana la aria de proiectie

 Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta (doar pana
in cerebel)

ProtoN in gg spinal, cu patrundere in cornul

posterior unde face sinapsa cu deutoneuronul

Deutoneuronul:

Unele fibre (nu toate) merg de aceerasi parte, urca,

formand tractul spinocerebelos posterior
(FLECHSIG). Alte fibre se incruciseaza la nivelul
maduvei, formand tractul spinocerebelos anterior
incrucisat (GOWERS)

FLECHSIG, aceeasi parte posterior, GOWERS parte

opusa anterior

Fibrele care vin din FLECHSIG (posterior direct) merg

ascendent si prin pedunculul cerebelos posterior,
ajung in cerebel

Fibrele din incrucisat (GOWERS) urca pana in trunchi

si SE MAI INCRUCISEAZA INCA ODATA, si duc defapt informatia de aceeasi parte a corpuilui, pentru ca
se incruciseaza de doua ori.

Nu avem al treilea neuron, deutoneuronul se proiecteaza direct p e scoarta cerebeloasa

Spinotectal, Spinoreticular si Spino-olivar

Pe asta a spus ca nu insista, doar sa stim ca si astea
contribuie la echilibru
Tractul spinotectal: transmite durerea, temperatura,
sensibilitatea tactilă grosieră, încrucișează linia
mediană și face sinapsă în coliculii superiori (integrarea
informației vizuale și senzitive necesară reflexelor
spinovizuale – mișcarea capului și ochilor către sursa
informațională)
 
Tractul spinoreticular : fibre neîncrucișate fac sinapsa
cu neuroni ai sistemului reticulat activator ascendent
(influențează nivelul de conștiență)
 
Tractul spino-olivar : fibrele se încrucișează de două ori, transmit sensibilitatea proprioceptivă
inconștientă de la mușchi și tendoane ipsilateral la nucleii olivari inferiori și apoi la cerebel.
EXAMINAREA CLINICĂ A SENSIBILITĂȚILOR

 TACTILĂ atingem pacientul simetric, in aceeasi zona (dermatoamele lui Head)

 Daca simpte mai mult – hiperestezie, care poate fi si dureroasa – hiperpatie
 Daca simte mai putin - hipoestezie
 TERMICĂ 2 eprubete, una cu apa calda, una cu apa rece. Eprubetele sa fie la fel, sa nu te
pacaleasca pacientul (eventual el cu ochii inchisi)
 DUREROASĂ Cu un ac, sau ceva mai contondent
 VIBRATORIE Cu diapazon
 MIOARTROKINETICĂ Trebuie sa ii mobilizati un segment (un deget de la mana, de la picior)
sis a vedem daca pacientul isi da seama in ce directive il miscam. Ii facem proba Rombeeg
(sta in picioare cu picioarele apropiate, ochii inchisi. Daca incepe sa cada, fie daca are un
deficit vestibular, fie daca are o patologie mioatrokinetica (la nivel cerebelos, sau la nivel
senzorial, cu alte cuvinte). Daca avem romberg pozitiv, trebuie sa ne gandim la ambele.
Diferentierea o facem incercand testul cu ochii deschisi. Daca nici cu ochii deschisi nu poate,
e deficit cerebelos. Daca poate, e mioatrokinetic
 INTEGRATIVĂ CORTICALĂ (stereognozia trebuie sa recunoasca un obiect pipait, cu ochii
inchisi (ca e un pix, o moneda, etc), dermolexia (pacientul stie sa citeasca cu pielea. Ii scrieti
pe mana o cifra artaba, ceva simplu, pacientul trebuie sa stie ce ai scris, pacient iarasi cu ochii
inchisi) - grafestezia, topognozia Daca recunoaste locul in care l-ai atins, sa puna mana unde
l-ati atins, somatognozia Recunoaste sau nu un segment al corpului (daca nu, e
Asomatognozie. Patologicele au un A inainte ), nosognozia isi recunoaste patologia ( nu isi
da seama de deficitul propriu, nu isi da seama de problema motorie - ANOSOGNOZIA),
sensibilitatea discriminativă, barestezia)
 TONUS MUSCULAR Palpati musculatura simetric bilateral, si sa miscam pasiv membrele lui,
SIMETRIC. PE partea patologica, o sa avem modificari – roata dintata – deficit motor
extrapiramidal, Lama de briceag in hipertonia spastica de neuron motor central. La coree,
avem opus, hipotonie, cu hipermobilitate si usurinta in miscare

De ce e bine sa testam conform

dermatoamelor lui head? Pentru ca exista
diferente de densitate de receptori

Policele si indexul au cea mai mare

densiutate de receptori, de exemplu. Daca o
sa compar indexul cu degetul mic, o sa am o
falsa impresie ca am o hipoestezie in degetul
mic. Si atunci cum testez daca am deficit
senzitiv intre cubital si median? Ne uitam la
degetul 4, care e intervat jumi-juma de
ambele dermatoame
Pentru sensibilitatea discriminativa (distanta minima la care percepem 2 atingeri distincte) aceasta e
cu atat mai fina cu cat dermatoamele sunt mai dense

Sa tinem cont de faptul ca trigemenul (V) are 3 ramuri senzitive, ce sunt testate atingand fata la
nivelul celor 3 ramuri. TOATE cele 3 ramuri. Nevralgia de trigemen afecteaza cel mai frecvent ramura
maxilara, apoi mandibulara. Pacientul o sa se duca la dentist, sa ii scoata o masea, un dinte in zona
unde il doare. Dentistul poate sa fie destept sa ii zica sa isi faca intai o radiografie, sa ii zica sa se
investigheze mai mult, sau ii scoate dintele. Si tot asa ajung pacientii sa isis scoata toti dintii pe partea
afectata, si tot sa nu dispara durerea (durere violenta, care duce adesea la automutilari si tentative
de suicid). Nevralgia nu trece la antiinflamatoare (ca alte dureri). Trece insa la ANTIEPILEPTICE
(CARBAMAZEPINA, GAMMAPENTIN, PREGABALINA), alaturi de antidepresivul triciclic
AMITRIPTILINA pentru ca ele ridica pragul nociceptiv. Daca pacientii au astfel de dureri, trebuie sa le
ridicam pragul, astfel incat la un stimul care declansa durere, sa nu mai apara. Daca nici cu astea nu
merge, se poate interveni chirurgical, cu sectionare (o sa aibe insa parestezii, si chiar pareze, daca
prinde ramuri motorii)

Se poate testa si conexiunea senzitiv-motor la nivelul fetei prin stimulare corneeana. V simte iritatia
corneana (cu un colt de vata, pui pacientul sa se uite in directia opusa si atingi corneea) si ii spune
nervului VII sa inchida ochiul

TULBURĂRI ALE SENSIBILITĂȚII

Trebuie facuta o anamneza foarte amanuntita cu privire la caracterele durerii

Astfel ne dama seama daca durerea tine de un sg nerv, de un plex, de o radacina. Daca durerea e
de patologie talamica (durerea e hiperestezica, la atingeri fine. Cedeaza la aceleasi medicamente ca
trigeminala), psihogena, etc.

 Subiectivă: senzații anormale, descrise spontan de către pacient: parestezii (furnicături,

arsuri, amorțeli, rece), durere
 Obiectiv: tulburări găsite de examinator (hipo-, hiper-, anestezie)
DURERE
Descrie DUREREA!!!!!!
 Localizare
 Evoluție în timp
 Caracteristici
 Răspuns la tratament
Tipuri de DURERE
 Nevralgie (trigeminală) – afectează nervi periferici, nervi cranieni
 Cefalee
 Parestezii
 Cauzalgie
 Nevrită
 Radiculită
 Psihiatrică, cenestopatie Dureri generale, prezente fara vreo aparenta ordine, cel mai adesea
imaginata, de cauza psihiatrica
 Hiperpatie talamică
 Corticală
  NEVRALGIE
 Durere , parestezii, în teritoriul nervului afectat
 Pot fi de asemenea tulburări subiective de sensibilitate sau afectarea nervilor cranieni micști
 Cauze: traumatism, compresie, toxice, infecțioase

 CAUZALGIE
  Nevralgie asociată cu o senzație severă de arsură. Durerea se extinde dincolo de teritoriul de
distribuție a nervului și se pot asocia tulburări vegetative.
 Cauze: leziunea traumatică a nervului periferic, în special n. median, sciatic popliteu intern și
mai rar cubital și peronier.

 NEVRITĂ
   Mononevrită – 1 nerv afectat – durere continuă sau paroxistică, parestezii, hipo-, anestezie
în special pentru sensibilitățile tactilă și termică în teritoriul de distribuție al nervului.
Durerea se exacerbează la presiune sau elongație
   Polinevrită – mai mulți nervi afectați, distal, simetric cu sau fără scăderea forței musculare

RADICULITĂ
 
Durere, tulburări senzitive, hipo-, anestezie sau hiperpatie în teritoriul rădăcinii posterioare a
nervului spinal. Un dermatom e inervat din 3 rădăcini diferite.
Cauze: compresie (traumatism, hernie de disc, morb Pott, tumori, spondilodiscartroza), inflamație
(tabes, virusuri, Zoster, arahnoidită, spondilită)
 
Afectarea rădăcinii posterioare:
- porțiunea intrameningeală a neuronilor – simptomele pot fi: durere intercostală (erupție
zosteriană), criză tabetică, durere la nivelul centurilor și a organelor interne. Durerea se exacerbează
odată cu creșterea presiunii lichidului cefalorahidian. Generează un sindrom radicular senzitiv pur
- porțiunea extrameningeală a neuronilor – manevrele de elongație (ex Lassegue), presiunea și
mișcarea exacerbează durerea. Poziții antalgice
 
Aplicație clinică:
REDUCEREA DURERII  medicație (antialgice, antidepresive triciclice, anumite medicamente
antiepileptice), rizotomie posterioară (rădăcină posterioară), cordotomie (tract spinotalamic lateral),
proceduri de radiofrecvență percutanată, chirurgie gamma knife, neurochirurgie
SINDROMUL GANGLIONULUI SPINAL ȘI/SAU AL RĂDĂCINII SPINALE POSTERIOARE

Anestezie în dermatomul corespunzător nervului spinal afectat

Durere (lancinantă) - în teritoriul de distribuție al rădăcinii senzitive, frecvent unilateral, în mai mult
de 1 dermatom sau durere permanentă cu exacerbări paroxistice de tip arsură sau hiperestezie,
hipotonie, diminuarea reflexelor osteotendinoase (ROT) (afectarea arcului reflex), erupții veziculare
la nivelul tegumentelor (erupție zosteriană)

Stabilirea zonelor inervate s-a observat in urma eruptiilor zosteriene. Acestea urmeaza exact
traiectoria nervului spinal respectiv. Vezicule, ulterior, cruste, si ulterior o durere postzosteriana
STRICT pe teritoriul nervului respectiv, si fix pe jumatate de corp. Nu o sa gasim niciodata herpes pe
ambele zone ale corpului, pentru ca activarea se face strict pe un ganglion, deci strict pe jumatate de
corp

LEZIUNEA CORNULUI POSTERIOR (CENUȘIU) MEDULAR

Anestezie termică, algică, tactilă grosieră în dermatomul corespunzător nivelului leziunii

Ne gandim ce trece prin cornul posterior medular si face sinapsa acolo: tactila grosiera, algica,
termica, proprioceptiva inconstienta. Tactila fina, vibratorie si prop constienta NU.
Daca sunt lezate cordoane posterioare, dar restul maduvei e intact, o sa avem tulburari tactile
grosiere, algice si termice
Si rot
LEZIUNEA CORDOANELOR MEDULARE POSTERIOARE

Pierderea sensibilității tactile fine, discriminative, vibratorii, proprioceptive conștiente, bilateral,

simetric sau asimetric  ataxie, proba Romberg pozitivă, nesistematizată, astereognozie etc.  
Se păstrează sensibilitățile termică, algică, tactilă grosieră, presiune (disociație tabetică)
 Ex. Tabes dorsalis, anemia Biermer

Daca sunt lezate cordoanele posterioare, o sa averm o tulburare de sensibilitate proprioceptiva,

tactila fina si vibratorie. Aceasta manifestare a fost gasita in tabes initial, de aia se numeste
DISOCIATIE TABETICA (se pastreaza tactila grosiera, algica si termica, de la nivelul leziunii in jos, se
pierde tactila fina, vibratia, proprioceptia)
SINDROMUL SUBSTANȚEI CENUȘII CENTRO-MEDULARE

O leziune în jurul canalului medular central afectează tracturile spinotalmice care se încrucișează
anterior de acesta.
Anestezie termică și dureroasă ”suspendată” la nivelul leziunii – frecvent ”în pelerină”, cu afectarea
regiunii spatelui, brațelor dar în special a mâinilor
Dacă leziunea medulară se extinde poate apare și deficit motor.
Se păstrează sensibilitățile: discriminativă, tactilă fină, proprioceptivă conștientă, vibratorie
(Disociație siringomielică). Fără acuze subiective.
 Siringomielia (prezența în măduva spinării a unui chist sau a unei cavități – syrinx- ce conține
lichid cefalorahidian), hematomielie, tumori medulare intraspinale.

Disociatia siringomielica. Siringomielia formeaza o cavitate plina cu LCR pe langa canalul ependimar,
comprimand fibrele care transmit algica, tactila grosiera si termica, si producand o anestezie la
nivelul dermatoamelor unde se afla cavitatea.

SINDROMUL DE HEMISECȚIUNE MEDULARĂ (SINDROMUL BROWN SEQUARD)

Daca avem o leziune hemimedulara, ca de exemplu, jumatate de maduva s-a ischemiat

- O sa avem afectare de cordoane posterioare (Tactil fin, vibrator, proprioceptiv inconstient de

aceeasi parte)
- Cornul posterior
- Cornul anterior (Paralizie flasca)
- Fibre corticospinale
- Sensibilitati din partea cealalta, care se incruciseaza (Tactil grosier, algic si termic de parte
opusa (se incruciseaza in maduva)

Secundar unui traumatism sau unei cauze vasculare  lezarea unilaterală a cordoanelor
medulare posterior, lateral, anterior, a coarnelor medulare posterior, intermediar si anterior și a
rădăcinilor posterioară și anterioară a nervului spinal.
 
Ipsilateral (de aceeași parte cu leziunea)
Sub nivelul leziunii
Afectarea:
Coloanelor laterale - semne și simptome ale sindromului de neuron motor central
Rădăcina posterioară: leziune iritativă, distructivă
Rădăcina anterioară: paralizie flască
Hiperestezie
 La nivelul leziunii
Afectarea:
Coarnelor anterioare: sindrom de neuron motor periferic
Coloane dorsale (posterioare) – pierderea sensibilității proprioceptive conștiente, tactile fine,
discriminative, vibratorii
 Controlateral (de partea opusă leziunii)
Sub nivelul leziunii
Afectarea Tractului spinotalamic anterior și lateral - pierderea sensibilității tactile grosiere,
termice, dureroase, a simțului presiunii
La nivelul leziunii
Hiperestezie
SINDROMUL DE SECȚIUNE MEDULARĂ TOTALĂ

Cauze : Mielită transversă, traumatism

Sub nivelul leziunii
 Anestezie globală (pentru toate tipurile de sensibilitate)
 Paraplegie/Tetraplegie
 Pierderea controlului sfincterian (vezică urinară, anus)
 Impotență sexuală
Tot ce e de la nivelul leziunii in jos o sa fie afectate
Deficit motor de la leziune in jos
- Daca e la nivel toracal – paraplegie (ambele membre inferioare)
- Nivel cervical – Tetraplegie
Deficit senzitiv
- Tulburari de sensibilitate de la leziune in jos
Tulburari sfincteriene
Tulburari de dinamica sexuala

SINDROMUL DE CON MEDULAR (S3-C)

Cauze: Tumoră, compresie
Afectare a cozii de cal, cu modificari de sensibilitate DAR NU SI DE MOTILITATE
 
 Incontinență urinară sau retenție sau urinare prin supraplin cu retenție
 Incontinență pentru materii fecale
 Anestezie perineală ”în șa”
 Impotență sexuală
  Absența reflexelor anale
 FĂRĂ deficit motor al membrelor inferioare (L5-S2), ROT ahiliene păstrate
SINDROMUL DE ”COADĂ DE CAL” (sub nivelul discului L1/L2)

Cauze: Tasare vertebrală , tumoră

 Durere radiculară în teritoriul sciatic (L4-S1) cu parestezii în dermatoamele corespunzătoare
 Durere la nivelul vezicii urinare exacerbată de manevre Valsalva
 Durere lombosacrată, nocturnă
 Deficit motor și atrofia mușchilor inervați de rădăcinile L4-S2
 Anestezie ”în șa” (S2-S4) care se poate extinde la L4-S1 în leziunile întinse
 Micțiuni imperioase, incontinență sau retenție acută
 Incontinență pentru materii fecale sau constipație
 Pierderea reflexelor anal și bulbocavernos
 Impotență

SINDROAME ALTERNE DE TRUNCHI CEREBRAL

Daca exista o leziune parietala, tulburarea de sensibilitate e contralaterala. Exista insa o situatie
particulara:

- In urma unui accident vascular, lezez zonele lemniscale. Apare tulburare de sensibilitate
algica si termica de partea opusa, dar la nivelul fetei, manifestarile sunt ipsilaterale. Atunci
clar leziunea e de trunchi

 Cauze: accidente vasculare, tumori – lezarea căilor lemniscale și extralemniscale cu durere și

hiperpatie .
 Lezarea căilor spinotalamice: hemianestezie termică și algică controlateral leziunii pentru
membre si trunchi
 Lezarea fibrelor descendente ale nervului trigemen: hipo-, anestezie termică și algică la
nivelul hemifeței ipsilateral cu leziunea

INDROMUL TALAMIC
 Controlateral – În special distal, la nivelul membrelor, pacientul descrie spontan durere,
senzația de strânsoare, de arsură sau de rece, de strivire. Durerea e accentuată de emoții,
zgomot, muzică etc. Parestezii. Durerea nu răspunde la antialgice uzuale.
 Hiperpatie talamică
 Lezarea nucleului ventral posterolateral talamic (NVPL): afectarea sensibilităților
mioartrokinetică, vibratorie, tactilă discriminativă – “sindromul mâinii instabile”

SINDROM SENZITIV CORTICAL

 Afectarea proiecțiilor parietale – în mod special sensibilitatea mioartrokinetică și tactilă
discriminativă din hemicorpul controlateral
 Cauze: Crize parțiale motorii cu aură senzitivă, accidente vasculare sau tumori parietale