SINDROAME SENZITIVE

“SOMATOSENZITIV” - termen folosit pentru alte simțuri decât

vederea, auzul, mirosul și echilibrul. Conferă organismului
capacitatea de a reacționa la diferiți stimuli externi (exteroceptivă)
sau interni (interoceptivă), sau provenind de la nivel muscular,
articular, al tendoanelor și oaselor (proprioceptivă).

Este un sistem senzorial complex incluzând minimum 4 modalități

distincte și mai multe submodalități. Acestea sunt: sensibilitatea
cutanată (atingerea, presiunea, vibrația și temperatura), sensibilitatea
proprioceptivă (mioartrokinetică, sau percepția poziției diferitelor
segmente ale corpului), kinestezia (mișcarea corpului) și durerea.
ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL SE DESCRIU 3
NIVELURI:
Nivelul 1: inferior (de recepție) – RECEPTORII
specifici:
 corpusculii Meissner și Paccini
 cilindrii Ruffini
 bulbii lui Krause
 discurile Merkel
 fusurile neuromusculare și neurotendinoase
 organe tendinoase Golgi

nespecifici:
 dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali
 receptorii foliculilor piloși
– sunt activați de stimuli cu intensități specifice care generează
depolarizarea receptorilor și un potențial de acțiune care este transmis către
sistemul nervos central.
RECEPTORI
exteroceptori – structuri specializate localizate în tegumente și mucoase
mecanoreceptori–Meissner, Merkel, terminații nervoase la nivelul foliculului
pilos
termoreceptori – Krause, Ruffini
chemoreceptori – stimulați de modificările chimice la nivelul țesuturilor
receptori ai durerii - terminații nervoase libere
proprioceptori – fusuri neuromusculare, organe tendinoase Golgi, corpusculi
Paccini
Secțiune transversală prin măduva spinării ce evidențiază substanța albă
(cordoanele posterioare și antero-laterale : tracturile spinotalamice) și
substanța cenușie (coarnele posterioare, intermediare și anterioare)
 NIVELUL 2: INTERMEDIAR – CĂILE DE TRANSMITERE (SPECIFICE ȘI
NESPECIFICE) – RĂDĂCINI SENZITIVE ALE NERVILOR SPINALI SAU
FIBRE SENZITIVE ALE NERVILOR CRANIENI – MĂDUVA SPINĂRII –
TRUNCHIUL CEREBRAL – CEREBEL – TALAMUS
Majoritatea căilor ascendente ale sensibilităților sunt formate din 3 neuroni:
 
PROTONEURONUL – corpul neuronal este situat în ganglionul spinal.
Dendritele sunt receptori. Axonii intră în constituția rădăcinii posterioare a nervului
spinal (sunt axoni bine mielinizati – fibre groase A și A sau subțiri, mai puțin
mielinizate A și C – acestea din urmă cu viteză de conducere mai mică) și apoi
pătrund în măduva spinării.
 
Unele fibre subțiri (cele care transmit sensibilitatea tactilă grosieră, termică,
durerea și sensibilitatea proprioceptivă inconștientă) vor face sinapsă cu
DEUTONEURONUL CĂII, al cărui corp celular este situat în coarnele
posterioare medulare. Axonii deutoneuronului se încrucișează la nivel medular
(decusează) și după ce formează substanța albă medulară prin tracturile
spinotalamic lateral si ventral și iau traseu ascendent prin trunchiul cerebral pâna la
nivelul talamusului unde fac sinapsa cu AL TREILEA NEURON AL CĂII în
nucleul ventral posterolateral talamic (NVPL) (temperatură, durere), în nucleii
intralaminari (tactilă grosieră, presiune)  
 Axonii mai groși, bine mielinizați ai PROTONEURONULUI pătrund în
măduva spinării și participă la formarea fasciculelor posterioare Gracil si
Cuneat (Goll & Burdach) și iau traseu ascendent făcând sinapsa în bulbul
rahidian cu DEUTONEURONUL CĂII în nucleii Gracil și Cuneat
(sensibilitatea proprioceptivă conștientă, tactilă fină, discriminativă,
vibratorie). Axonii se încrucișează la nivelul bulbului rahidian (decusează)
și iau traseu ascendent via lemniscul medial spre talamus unde fac sinapsă
cu AL TREILEA NEURON AL CĂII în nucleul ventral posterolateral
(NVPL) talamic.

 AL TREILEA NEURON AL CĂILOR SENSIBILITĂȚILOR având

corpul celular în talamus trimite axonii prin brațul posterior al capsulei
interne și corona radiata către cortexul cerebral în girusul postcentral (aria
senzitivă primară)
 
Există de asemenea o cale multisinaptică nespecifică formată din fibre
colaterale ce fac sinapsa în substanța reticulată având o proiecție corticală
difuză a sensibilității 
Tracturi ascendente in măduva spinării
Ascending sensory
pathway (in general
form) – from sensory
endings to cerebral
cortex – note the three
neurons chain
NIVELUL 3: SUPERIOR – PROIECȚIA LA NIVELUL ARIEI SENZITIVE ÎN LOBUL PARIETAL AL CORTEXULUI
CEREBRAL (ARIILE PRIMARE SENZITIVE BRODMAN 3A, 3B, 1, 2 ȘI ARIILE DE ASOCIERE 5, 7) – PERCEPȚIA
CONȘTIENTĂ A SENSIBILITĂȚILOR

ARIILE 5, 7 LOCALIZATE ÎN LOBUL PARIETAL SUPERIOR REALIZEAZĂ CORELAREA ȘI INTEGRAREA

INFORMAȚIEI SENZITIVE PRIMARE ÎN PERCEPȚIE SINTETICĂ DIFERENȚIATĂ
 
- PROIECȚIA ÎN ALTE ZONE DECÂT CORTEXUL (CEREBEL, SUBSTANȚA RETICULATĂ) – PERCEPȚIA
INCONȘTIENTĂ A SENSIBILITĂȚILOR
 SENSITIVE
HOMUNCULUS
TRACTUL SPINOTALAMIC
LATERAL
TRACTUL SPINOTALAMIC ANTERIOR
TRACTURILE GRACILIS ȘI CUNEATUS
(CORDOANE POSTERIOARE)
 
 TRACTURI SPINOCEREBELOASE
(DIRECT FLECHSIG și INDIRECT GOWERS)
TRACTURILE SPINOTECTAL, SPINORETICULAR, SPINO-OLIVAR
Tractul spinotectal: transmite durerea, temperatura, sensibilitatea
tactilă grosieră, încrucișează linia mediană și face sinapsă în
coliculii superiori (integrarea informației vizuale și senzitive
necesară reflexelor spinovizuale – mișcarea capului și ochilor către
sursa informațională)
 
Tractul spinoreticular : fibre neîncrucișate fac sinapsa cu neuroni
ai sistemului reticulat activator ascendent (influențează nivelul de
conștiență)
 
Tractul spino-olivar : fibrele se încrucișează de două ori, transmit
sensibilitatea proprioceptivă inconștientă de la mușchi și tendoane
ipsilateral la nucleii olivari inferiori și apoi la cerebel.
EXAMINAREA CLINICĂ A SENSIBILITĂȚILOR

 TACTILĂ
 TERMICĂ

 DUREROASĂ

 VIBRATORIE

 MIOARTROKINETICĂ

 INTEGRATIVĂ CORTICALĂ (stereognozia, dermolexia -

grafestezia, topognozia, somatognozia, nosognozia, sensibilitatea
discriminativă, barestezia)
 TONUS MUSCULAR
DERMATOAMELE LUI HEAD
TULBURĂRI ALE SENSIBILITĂȚII
 Subiectivă: senzații anormale, descrise spontan de către pacient: parestezii (furnicături, arsuri,
amorțeli, rece), durere
 Obiectiv: tulburări găsite de examinator (hipo-, hiper-, anestezie)
DURERE
Descrie DUREREA!!!!!!
 Localizare
 Evoluție în timp
 Caracteristici
 Răspuns la tratament
Tipuri de DURERE
 Nevralgie (trigeminală) – afectează nervi periferici, nervi cranieni
 Cefalee
 Parestezii
 Cauzalgie
 Nevrită
 Radiculită
 Psihiatrică, cenestopatie
 Hiperpatie talamică
 Corticală
NEVRALGIE
Durere , parestezii, în teritoriul nervului afectat
Pot fi de asemenea tulburări subiective de sensibilitate sau afectarea nervilor
cranieni micști
Cauze: traumatism, compresie, toxice, infecțioase
 
CAUZALGIE
 Nevralgie asociată cu o senzație severă de arsură. Durerea se extinde dincolo
de teritoriul de distribuție a nervului și se pot asocia tulburări vegetative.
Cauze: leziunea traumatică a nervului periferic, în special n. median, sciatic
popliteu intern și mai rar cubital și peronier.
 
NEVRITĂ
  Mononevrită – 1 nerv afectat – durere continuă sau paroxistică, parestezii,
hipo-, anestezie în special pentru sensibilitățile tactilă și termică în teritoriul de
distribuție al nervului. Durerea se exacerbează la presiune sau elongație
  Polinevrită – mai mulți nervi afectați, distal, simetric cu sau fără scăderea
forței musculare
 
RADICULITĂ
 
Durere, tulburări senzitive, hipo-, anestezie sau hiperpatie în teritoriul rădăcinii
posterioare a nervului spinal. Un dermatom e inervat din 3 rădăcini diferite.
Cauze: compresie (traumatism, hernie de disc, morb Pott, tumori, spondilodiscartroza),
inflamație (tabes, virusuri, Zoster, arahnoidită, spondilită)
 
Afectarea rădăcinii posterioare:
- porțiunea intrameningeală a neuronilor – simptomele pot fi: durere intercostală
(erupție zosteriană), criză tabetică, durere la nivelul centurilor și a organelor interne.
Durerea se exacerbează odată cu creșterea presiunii lichidului cefalorahidian. Generează
un sindrom radicular senzitiv pur
- porțiunea extrameningeală a neuronilor – manevrele de elongație (ex Lassegue),
presiunea și mișcarea exacerbează durerea. Poziții antalgice
 
Aplicație clinică:
REDUCEREA DURERII  medicație (antialgice, antidepresive triciclice, anumite
medicamente antiepileptice), rizotomie posterioară (rădăcină posterioară), cordotomie
(tract spinotalamic lateral), proceduri de radiofrecvență percutanată, chirurgie gamma
knife, neurochirurgie
 SINDROMUL GANGLIONULUI SPINAL ȘI/SAU AL
RĂDĂCINII SPINALE POSTERIOARE

Anestezie în dermatomul corespunzător nervului spinal afectat

Durere (lancinantă) - în teritoriul de distribuție al rădăcinii senzitive, frecvent
unilateral, în mai mult de 1 dermatom sau durere permanentă cu exacerbări
paroxistice de tip arsură sau hiperestezie, hipotonie, diminuarea reflexelor
osteotendinoase (ROT) (afectarea arcului reflex), erupții veziculare la nivelul
tegumentelor (erupție zosteriană)
 
 DUREREA VISCERALĂ ȘI
DUREREA REFERITĂ

 Durerea viscerală este

profundă, respectă
teritoriul anatomic al
organului afectat

 Durerea referită –
senzație dureroasă într-un
teritoriu cutanat la distanță
de leziune (datorită
sinapselor foarte apropiate
în cornul posterior),
afectând deasemenea și
fibrele vegetative și fibrele
care vin de la tegumente
LEZIUNEA CORNULUI POSTERIOR (CENUȘIU) MEDULAR

 Anestezie termică, algică, tactilă grosieră în dermatomul

corespunzător nivelului leziunii
LEZIUNEA CORDOANELOR MEDULARE POSTERIOARE

Pierderea sensibilității tactile fine, discriminative, vibratorii,

proprioceptive conștiente, bilateral, simetric sau asimetric  ataxie, proba
Romberg pozitivă, nesistematizată, astereognozie etc.  
Se păstrează sensibilitățile termică, algică, tactilă grosieră, presiune
(disociație tabetică)
Ex. Tabes dorsalis, anemia Biermer
SINDROMUL SUBSTANȚEI CENUȘII CENTRO-MEDULARE
O leziune în jurul canalului medular central afectează tracturile spinotalmice care se încrucișează
anterior de acesta.
Anestezie termică și dureroasă ”suspendată” la nivelul leziunii – frecvent ”în pelerină”, cu
afectarea regiunii spatelui, brațelor dar în special a mâinilor
Dacă leziunea medulară se extinde poate apare și deficit motor.
Se păstrează sensibilitățile: discriminativă, tactilă fină, proprioceptivă conștientă, vibratorie
(Disociație siringomielică). Fără acuze subiective.
Siringomielia (prezența în măduva spinării a unui chist sau a unei cavități – syrinx- ce conține
lichid cefalorahidian), hematomielie, tumori medulare intraspinale.
SINDROMUL DE HEMISECȚIUNE MEDULARĂ
(SINDROMUL BROWN SEQUARD)
Secundar unui traumatism sau unei cauze vasculare  lezarea unilaterală a cordoanelor medulare
posterior, lateral, anterior, a coarnelor medulare posterior, intermediar si anterior și a rădăcinilor
posterioară și anterioară a nervului spinal.
 
Ipsilateral (de aceeași parte cu leziunea)
Sub nivelul leziunii
Afectarea:

 Coloanelor laterale - semne și simptome ale sindromului de neuron motor central

 Rădăcina posterioară: leziune iritativă, distructivă
 Rădăcina anterioară: paralizie flască
 Hiperestezie
 La nivelul leziunii
Afectarea:

 Coarnelor anterioare: sindrom de neuron motor periferic

 Coloane dorsale (posterioare) – pierderea sensibilității proprioceptive conștiente, tactile fine,
discriminative, vibratorii
 Controlateral (de partea opusă leziunii)
Sub nivelul leziunii
Afectarea Tractului spinotalamic anterior și lateral - pierderea sensibilității tactile grosiere, termice,
dureroase, a simțului presiunii
La nivelul leziunii
Hiperestezie
 SINDROMUL DE SECȚIUNE MEDULARĂ TOTALĂ
Cauze : Mielită transversă, traumatism
Sub nivelul leziunii
Anestezie globală (pentru toate tipurile de sensibilitate)
Paraplegie/Tetraplegie
Pierderea controlului sfincterian (vezică urinară, anus)
Impotență sexuală
SINDROMUL DE CON MEDULAR (S3-C)
Cauze: Tumoră, compresie
 
Incontinență urinară sau retenție sau urinare prin supraplin cu retenție
Incontinență pentru materii fecale
Anestezie perineală ”în șa”
Impotență sexuală
Absența reflexelor anale
FĂRĂ deficit motor al membrelor inferioare (L5-S2), ROT ahiliene păstrate

SINDROMUL DE ”COADĂ DE CAL” (sub nivelul discului L1/L2)

Cauze: Tasare vertebrală , tumoră

Durere radiculară în teritoriul sciatic (L4-S1) cu parestezii în dermatoamele corespunzătoare

Durere la nivelul vezicii urinare exacerbată de manevre Valsalva
Durere lombosacrată, nocturnă
Deficit motor și atrofia mușchilor inervați de rădăcinile L4-S2
Anestezie ”în șa” (S2-S4) care se poate extinde la L4-S1 în leziunile întinse
Micțiuni imperioase, incontinență sau retenție acută
Incontinență pentru materii fecale sau constipație
Pierderea reflexelor anal și bulbocavernos
Impotență
SINDROAME ALTERNE DE TRUNCHI CEREBRAL

Cauze: accidente vasculare, tumori – lezarea căilor lemniscale și extralemniscale cu

durere și hiperpatie .
Lezarea căilor spinotalamice: hemianestezie termică și algică controlateral leziunii pentru
membre si trunchi
Lezarea fibrelor descendente ale nervului trigemen: hipo-, anestezie termică și algică la
nivelul hemifeței ipsilateral cu leziunea
 
SINDROMUL TALAMIC

Controlateral – În special distal, la nivelul membrelor, pacientul descrie spontan durere,

senzația de strânsoare, de arsură sau de rece, de strivire. Durerea e accentuată de emoții,
zgomot, muzică etc. Parestezii. Durerea nu răspunde la antialgice uzuale.
Hiperpatie talamică
Lezarea nucleului ventral posterolateral talamic (NVPL): afectarea sensibilităților
mioartrokinetică, vibratorie, tactilă discriminativă – “sindromul mâinii instabile”
  
SINDROM SENZITIV CORTICAL
 
Afectarea proiecțiilor parietale – în mod special sensibilitatea mioartrokinetică și tactilă
discriminativă din hemicorpul controlateral
Cauze: Crize parțiale motorii cu aură senzitivă, accidente vasculare sau tumori parietale