 = Senzatie neplacuta

 Poate afecta: confortul, somnul, reactiile

emotionale, activitatea zilnica, calitatea vietii
pacientului
 Rol: de a alerta individul in cazul producerii unor
injurii tisulare

 => perceptia durerii

 => reactiile emotional efective
 Functia = de a detecta, localiza si a identifica
leziunile tisulare
 Durata si localizarea durerii: Furnizeaza
importante puncte de reper pentru diagnostic +
evalueaza raspunsul la tratament

 Compus din 4 procese fundamentale:

1. Transducerea
2. Conducerea
3. Modularea
4. Perceptia
 = terminatii nervoase libere (fibre
mielinice/amielinice) de la nivelul tegumentului si
a structurilor profunde musculo-scheletale si
viscerale.
 Receptori specializati (mecano-si
termoreceptori):
Krause
Ruffini
Pacini
 DUREREA

 Receptori:
 La nivelul tegumentelor – terminaţii nervoase
libere ale firelor subţiri (mielinice şi amielinice)
 Receptori senzoriali specializaţi (Krause, Ruffini,
Pacini)
 DUREREA

 Nociceptorii sunt conectaţi la 2 tipuri de fibre

nervoase periferice:
 Fibre mielinice subţiri tip A delta (6μ, 10 m/s)
 Fibre amielinice tip C (2 μ, 0,5 m/s)
 Poate apărea fenomenul de dublă durere:
 Durerea primară, intensă, ascuţită, bine localizată
(mediata de fibrele A delta)
 Durerea secundară, tip arsură, tardivă, slab
localizată (mediată de fibrele C)
1. Caile ascendente
 DUREREA

 Căile ascendente:
 Axonii protoneuronilor receptori, intră in
măduvă prin rădăcina posterioară→coarnele
dorsale→sinapsă cu deutoneuronii căii
sensibilităţii dureroase
O LEZIUNE LA NIVEL TALAMIC => DURERE CRONICA TALAMICA
Este implicata in modularea transmiterii nervoase si
in actiunea analgezica a nascoticelor
2. Caile descendente
 DUREREA

 Căile descendente:
 Tractul cortico-spinal
 Fibre care coboară din cortex orbital şi frontal la nivelul
măduvei
 Tractul reticulospinal
 Fibre din formaţiunea reticulată a mezencefalului
coboară multisinapticla nivelul coarnelor dorsale ale
măduvei, unde prin contacte pre- sau postsinaptice au
rol facilitator sau inhibitor în transmiterea impulsurilor
aferente ale durerii
 DUREREA

 Modulare biochimică:
 Sistemul opioid (opioizi endogeni):
 Endorfinele (ά, β, γ, δ) – peptide cu dimensiuni
mai mari
 Distribuţie mai redusă, mai ales în hipofiza
anterioară împreună cu ACTH, MSR, SNC (etaje
superioare)
 Encefalinele – pentapeptide
 Metencefalină, leucoencefalină
 DUREREA

 Sistemul opioid:
 Larg răspândit, din măduvă până în telencefal
 Efecte mediate de interacţiunea cu receptori
specifici
 Efecte predominant inhibitoare în SNC şi
structurile periferice
 Consideraţi neurotransmiţători specifici ai SNC ce
mediază integrarea informaţiei senzoriale cu D şi
emoţiile
 DUREREA

 Sistemul opioid:
 Acţiune analgezică
 Sistemul opioid este activat de stimulii nociceptivi
acuţi stresanţi
 În durerea cronică apar perturbări în homeostazia
opioizilor
 Deficitul producerii de opioizi poate fi compensat
prin:
 Aport exogen (opioizi tip morfină)
 Stimulare electrică centrală/periferică/acupunctură
 DUREREA

 Substanţa P (neurokine).Concentraţii mari în:

 N receptori
 Creier (periapeductal, hipotalamus, aria preoptică, nucleii
trigemen)
 Organe periferice
 Rol de mediator la nivelul sinapsei cu deutoneuronul –
mediază trecerea spre etajele superioare
 La nivel medular există competiţie între substanţa P şi
encefaline
 Absenţa totală (deficit congenital de subst.P)→absenţa
nocicepţiei
 ↑subst. P - la pacienţii la pacienţii cu D neoplazice
netratabile
 DUREREA

 În periferie, substanţa P
 ↑eliberarea de serotonină
 ↑permeabilitatea vasculară (edem neurogen)
 ↑tonusul musculaturii netede
 Degranularea mastocitelor
 DUREREA

 Pragul nociceptorilor este influenţat de:

 Modularea centrală (memoria durerii)
 Microanturajul terminaţiilor nervoase
 Produşi eliberaţi din N agresionat
 Subst. Algogene endogene
 Mediu chimic
 Microcirculaţie
 Disfuncţie simpatică
 DUREREA

 Inflamaţia şi leziunile iritative - ↓pragul

 Analgezice şi leziuni distructive SNC - ↑pragul
 Analgezia prin acupunctură
 DUREREA

 Sindromul dureros poate cuprinde 3

componente algogene:
 Exces de nocicepţie
 Dezaferentare
 Durerea psihogenă
 DUREREA

 Durerea prin exces de nocicepţie

(hiperstimulare)
 Cea mai cunoscută
 Întâlnită în traumatologie şi reumatologie
 Durerea “adevărată”
 Excitanţii cunoscuţi, fizici, chimici
 Durerea vie, bine localizată datorită manifestărilor
locale şi generale intense
 DUREREA

 Durerea prin dezaferentare (neurogenă)

 Produsă prin leziuni persistente la nivelul SN periferic
(D neuropată) – polinevrite, Zona Zoster
 Leziuni centrale – traumatisme, scleroze multiple
 Este afectat mecanismul de inhibiţie endogenă
 D continuă (arsură) / dureri fulgurante, paroxistice
 Prin leziuni periferice sau centrale se produc denervări
ale celulelor centrale:
 ↑excitabilitatea neuronală
 Descărcări spontane
 Amplificarea răspunsului la stimuli
 DUREREA

 Durerea psihogenă
 În tulburări psihice
 Durere persistentă, aparent fără cauză organică
1. Durerea somatica si psihogena
Somatica = produsa de o cauza fizica,
obiectiva (IMA)
Psihogena = fara cauza fizica cunoscuta.
Nu este imaginara.
Primar: somatica/psihogena

combinata
2. Durerea acuta si cronica
Acuta: - incepe brusc
- inceteaza in momentul inlaturarii
mediatorilor chimici care stimuleaza receptorii de
durere
- mobilizeaza bolnavul spre actiuni promte
pentru inlaturarea ei.
Cronica: *debut insidion, durata >6 luni
*nu raspunde la tratamente obisnuite
* de obicei cauza este necunoscuta
DEPRESIE
3. Durerea superficiala
La nivelul tegumentelor, corneei.
Este data de iritatia fibrelor
algoconductoare, care fac parte din
structura nervilor spinali sau a nervilor
cranieni.
Distributia acestor fibre => arii
cutanate dermatomere
4.Durerea profunda:
A. Durerea musculo-scheletala
CAUZE: ischemie (claudicatie), necroze,
hemoragii, injectare de solutii iritante,
contractura musculara prelungita
 iritarea membranelor sinoviale
(inflamatii/ injectarea de subst hipertone),
iradiere de la niv ligamentelor, tendoanelor,
fasciilor
4.Durerea profunda:
B. Durerea viscerala
Cauze: ischemie (angina, IMA)
 congestia inflamatoare a
mucoasei, distensia capsulei, spasmul
musculaturii netede, compresiuni pe vase
(digestiv)
 frecaturi, compresie, distensie,
inflamatie (seroase)
4.Durerea profunda:
B. Durerea viscerala
Nu este bine delimitata – din cauza
terminatiilor libere viscerale sunt reduse
Se insoteste de o puternica activitate
vegetativa (paloare, transpiratii, varsaturi, hTA)
Greu de diferentiat de durerea musculo-
scheletala (sunt mediate de sisteme senzoriale
comune)
4.Durerea profunda:
C. Durerea referita
Durerea profunda + durerea musculo
scheletala sunt percepute la nivel cutanat
=> durerea referita
Inervatia cutanata este mai bogata decat
cea viscerala => durerea viscerala este
referita pe suprafata corpului.
Cefaleea

 este localizată la nivelul extremităţii cefalice

si este indusă de stimularea structurilor
extra/intracraniene.
Este produsă în principal de:
• distensia, tracţiunea, arterelor, a sinusurilor
venoase, a nervilor cranieni sau spinali, a
structurilor durale
• cresterea presiunii intracraniene
Cefaleea - extracraniana

 Cefaleea prin tensiune oculară apare în cazul

tulburărilor de refracţie prin efortul
musculaturii oculare
 Cefaleea vasculară - apare în arterita
temporală sau în HTA
 Cefalee psihogenă
Migrena

 Cefalee paroxistică, pulsatilă, unilaterală

precedată de manifestări senzoriale care se
însoţeste de tulburări digestive (greţuri,
vărsături);
 apare la efort, emoţii, expunere la soare
Nevralgia de trigemen (V)

 – durere facială intermitentă,

 paroxistică, intensă, localizată pe teritoriul
nervului cranian V
 însoţită de spasme ale musculaturii faciale.

 Factorii trigger implicaţi sunt:

 vorbire,
 masticaţie,
 atingerea feţei.
 Nevralgia de glosofaringian
(IX)

durerea este localizată în

 fosa amigdaliană, retrofaringe sau în laringe
si iradiază la
 nivelul urechii.