CLIRSL/L

NI

li fiur**{ii

r:{*

j*as* frecven{d.

Un curent polarizat, unidireclional a cdrei intensitate trece de la valoare nula

(0) la una maximd, intr-un timp scurt (mai mic de 2 secunde) se numegte impuls, care
poate fi rectan

gu

lar, triu n ghi ular, trapezoidal, exponential.

in terapeuticd nu folosim impulsuri izolate ci repetate, sub formd de tren

de

lmpulsuri. in cursul aplicarii unui tren de impulsuri putem "modula", provocdnd varialii

de intensitate, amplitudine, frecventd 9i duratd, actiune necesard indepdrtdrii

fenomenului de acomodare.

Acegti curen{i

se

folosesc

in practici pentru urmdtoarele actiuni:

excitomotorii, analgetice, hiperemizante.

A. Aplicalii cu scop excitomotor.
Musculatura inervatd normal, adesea in urma proceselor de imobilizare sau de
reducere

a functiei articulare (artrite, artroze) suferd procese de hipotonie gi/sau

hipotrofie

Curentii cu pantd bruscd, alternativi, neofaradici, rectangulari, faradici pot

a

ntren a m uscu latu ra pe ntru cregterea parametrilor morfofu nctiona li.

Aplrcarea curenlilor modultr

in

electrogimnastica musculaturii striate se

executd de reguld prin tehnica bipolard, cu

intensitate care sd producd secuse

musculare evrdente.

in practicd aceste forme mai sunt utilizate in electrogimnastica musculaturiii

abdominale hipotone, a musculaturii respiratorii direct sau indirect prin
rntermedrul nervului frenic,
sti m ula

rea

m igcdri

in

tratamentul insuficientei constrictorilor vezicali, in

lor volu ntare pentru refacerea memoriei kinestezice.

Contraindicatii paralizii spastice, spasme musculare, musculaturd total

denervata

Stimularea musculaturii denervate se realizeazd cu ajutorul curentilor cu

panti lenti, exponen[iali mai a]es. Aplicarea ei trebuie instituitd precoce, la

maximum 7-10 zile de la lezarea nervului pentru a incetini procesul de atrofie 9i de

loI

contractile. Tehnica se aplica dupd efectuarea

elctrodiagnosticului gi mai ales a curbei Intensitate/duratd (l/t) care poate stabili

y,E,u.,,c
^i^.,1^-^

rcsufse

parametrir optimi pentru impulsuri. Frecventa cu care se instituie tratamentul este

in functie de gradul afectirii neuromusculare, cu cit aceasta este mai mare cu

atit pauza dintre impulsuri este mai mare, iar durata gedinlei este mai mici. Pe
parcursul tratamentului odata cu imbunatd{irea rdspunsului se modificd gi parametrii

de stimulare. Excitarea se face selectiv, urmdrindu-se ca fiecare mugchi sd-gi

execute in timpul contractiei migcarea fiziologicd. Durata tratamentului se conduce
dupd poten{ialele de reinervare.
B. Aplicatii cu scop antalgic.

Teoria "controlului de poartd" ca gi interventia unor mecanisme inhibitorii ale

etajelor supraspinale explicd efectele electroterapiei convenlionale (curenlii

diadinamici, Trabert,) dar 9i unele tehnici moderne de electroanalgeziei. stimularea
nervilor periferici cu electrozi implantali. electrostimularea cordoanelor posterioare

medulare stimularea electrica transcutanata-TENS.

Cuten{ii ciiaditiainici. Au efect analgezic, hiperemiant, dinamogen. Ei rezultd

din curentul sinusoidal redresat, de 50 9i 100 Hz. Formele clasice utilizate sunt
monofazat fix (MF).de 50 Hz, difazat fix (DF) de 100 Hz, perioada scurti
(PS),perioada

lungi (PL) 9i ritmul sincopat

(RS)

MF, PS 9i RS au et".t W
iar MF 9i PL W$
Aplicaliile sunt diferite dupd scopul urmdrit transversale, longitudinale, gangliotrope,
pe puncte dureroase Durata gedintei este intre 4

-B-10

minute.

Indtcaltile privesc afecliunile reumatismale, posttraumatice, tulburdrile

circu latorri

i,.Lrr{:triiir J-riii;t;rl.

Sunt impulsuri dreptunghiulare cu efect analgezic

ai

htperemiant .Electrodul negativ se aplica pe locul dureros, iar cel pozitiv, proximal.
Efectul analgezic se instaleazd la sfdrgitul gedintei. Aplicatiile sunt zilnice timp de 6-8
1O-15 zrle

*ji;' iiil:rir;it

i'i

''-i,'/4.?

rt/voils.; lrgr;si;ufalrat;1 1f[AJ.:'] Este o metodd Valoroasd

de terapie" ce se poate aplica 9i la domiciliu, aparatele fiind de mici dimensiuni 9i

portabile. De mare importanla in obtinerea rezultatelor este plasarea electrozilor care
trebute efectuatd pe zonele dureroase gi dozarea intensitdtii, Durata unei gedinte
poate aJUnge gi la 60 mrnute
Indrcalrile cuprind o gamd largd, de la cele

Corrtraindica!tile le reprezintd: purtitorii de pace-maker, hipersensibilitate

la

curent electric, sindroamele dureroase talamice, durerile psihogene.

Face parte din metodele de reflexoterapie, fiind aplicata

pe punctele reflexe dureroase. Indicatiile sunt reprezentate de tulburirile functionale
si contracturile musculare.

lll. Curentii de medie frecvenld.

Sunt curenli sinusoidali cu frecvenle cuprinse intre 1000 gi 10.000 Hz.
Media frecventd permite aplicarea nedureroasa gi profundd a unor intensitd{i

mari de curent electric. O altd particularitate constd in aceea cd excitalia poate fi

produsd la oricare din poli, chiar concomitent dacd acegtia sunt dispugi simetric. Se
obtine o blocare reversibild a conductibilitetii nervoase. Cele mai folosite metode de
aplrcare sunt bipolard gi interferenfiald.

ff*rms

de 5.000 gi 10.000 Hz ca

furp*Jar"e* folosegte frecvenlele

medie

frecvenld purd, redresatd 9i modulatd.

Modularea duce la obtinerea a doud forme:

lunga pertoadd - cu efect excitomotor 9i de activare a circulaliei periferice;

scurta perioada

- cu efect excitomotor (20-50 trenuri/sec.), biotrofic

(50-100

trenuri/sec.) 9i analgezic (100-500 trenuri/sec.).

Deci efectele terapeutice ale mediei frecvenle sunt: analgezic: se obline cu
curentul de 10.000 Hz, cu scurtd perioadd gi cu media frecvenld redresatd;

- excrtomotor: se obtine cu curentul de 5.000 Hz 9i lungd perioadd;

- trofic vasodilatator, decontracturant se obtine cu curentul de 10.000 Hz.
Indicatii: artrite cronice, sechele posttraumatice, nevralgii, mialgii, atrofii
muscu lare, hipotonii, hem iplegii, tulburdri circulatorii periferice.

ili;r'en {rf i* ferfersn fiali {ff emecj.

Metoda folosegte aplicarea incrucigati

a doi curenli de medie frecvenld

decalalt intre ei cu 100 Hz (exemplu: un curent de 4.000 Hz, celdlat 4.100 Hz). La
locul de incrucigare a celor doi curen{r. endotisular are loc atat un fenomen de
anulare, cat gi de adilie, in urma caruia rezultd un curent de 100 Hzcare se propagd
dupa un vector care maturd 360' la fiecare interferenta.
Efectele fiziologice ale curentului Nemec sunt:

excrtomotor, pe musculatura striatd (frecven!a micd de 10 Hz),

decontracturant (frecvenla 12-35 Hz),

vasculotrofic, hiperemizant, rezorbtiv

ce se oblin prin acliune directd

pe musculatura neteda, sau indirect prin gimnastica musculard;

analgezic (80-100 Hz)

Durata gedinlei este de

, cu Intensitate ce cregte 9i descregte

progresrv la inceputul 9i sfargitul gedin{ei

ilW

stdri posttraumatice (sindrom algodistrofic, entorse, luxalii, contuzii),

a rtrite. pe ri a rtrite, arlr oze, nevra lg i, nevrite, pareze, paralizii.
i

Cu

renlii interferentiali

Contra ind ica{ii,

.
.
.
o

afectiuni febrile,
TBC.
starr cagectrce.

pfocese inflamatorii purulente

INTERDIN

GENERALITATI

1. Domeniul de aplicatie

Aparatul INTERDIN este destinat utilizdrrr in fizioterapie pentru tratamente intr-o gamd largd
de afecqiuni datoritd propretdlilor deosebite ale curenlilor interferentiali.

Curentul interferential se formeazd prin incruciqarea endotisulard (in profunzimea lesutului) a

dor curenri oe medre frecvenra (4000 Hz in cazul nostru) avAnd un usor decalaj intre vrecvente, care

prin fenomenul de interferenld dau nastere unui curent de medte frecvenla modulat in amplttudtne cu
diferenta frecventelor celor doi curenti, numitd frecvenld de interferenld

Curentul de medie frecvenrd este un curent alternativ sinusoidal, avrnd frecventa intre 1000

Hz sr '10 O00Hz in electro terapie se utilizeazd mai mult

frecvente medii intre 4000 Hz

sr

5000 Hz

(fig

1).

Curentul de frecventa medie executa o acliune de

excitarre foarte scazuta asupra nervilor senzitivi

ai

pteltt,

fapt care poate fr explicat prin scaderea impendanlei

acesteia in comparaqie cu impendanla pe care o preztntd

la

I:

.oasa Scaderea impendantei cutanate

perm te o aplrcare nedureroasa a curentilor de medie
f

recvenra

frecvenra

perrccdr

t *frecverl{g

cllar la intensttatl mari. electro terapla cu acelti

Fig.

curenti avdnd un avantai deosebit mai ales la coptt si la cet

sensrbrlr la curent.

Avantajele frz,o og ce o e curentilor oe medie frecventa sunt

, pernlt obr nerea unor excitatt adecvate transversale prtn cuplul nerv-muscnl;
-

b ocheaza reversibil conducttbtlttatea nervulut

- perm t

ap icatri

cu intensitalt man. nedureroase cu penetratie mai mare in lesuturi,

reducerea

riscurrlor produse de efectele electrolitice si a arsurii cutanate,

- ccntracria musculara (scheletrcd) este puternica, reversibild

Sr

suportabtld:

- au efecte treperemtzante si resorbtive prin producerea unei eliberdri de substanle vaso-active

joasei frecvenle
CurenLilor de medie frecventa lr se pot aplica noliuni cunoscute din domeniul

ca reoaaza tin p utrl cronaxie produsul I x T = constant (cu c6t este mai mare intensitatea curentului
l. atat este'recesar un trmp oe acliune mai mtc:r 'lVefs)
prrncipalele efecte frzrologice ale curentului interferenlial rezultat prin incrucisarea endottsulard
a doi curenti de medie frecvenla, av6nd un usor decalaj intre frecvenle sunt:

- efectul excitomotor pe musculatura striatd (cu toate cele 3 grupe de cronaxie) Curentul
Interferenr

a cu frecvenra de interferenra sub 1O Hz excitd toate fibrele musculare. Curentul

rnterferenrral acuoneaza numai De mu:chi, normotnervati

IASUIU

IU

intre 0

efectul decontracturant prin alternanra ritmrcd a starii de relaxare cu cea de stimulare a

muscular - se realizeazd cu frecvenle medii (12 - 35 Hz) si mal ales cu frecvenld variabild

:r '100 Hz

efectul vasculotrofic, heperemizant si resorbttv - se obtine prin

a) acliune directd pe vase determinand acliunea directd pe musculatura netedd a vaselor

sanguine \l Indirecta pe structura neurovegetativd muscularS
b) rndrrectZr prin gimnasticd musculard realizatd de efectul excitator
- efectul analgetic care modificd perceprra dureroasd prrn diminuarea excttabilitdtii dureroase
lefectr"r' de acopertre) .r

pln combaterea ntpoxillor generatoare de durere

- efectul excitomotor pe musculatura

netedd

realizat mai ales cu frecvenle de interferentd

intre 12 si 35 Hz in mod rndirect asupra dermatoamelor, ganglionilor vegetativi paravertebrali Iantului

simpatrc ganglronului stelat
Se poate admtte cd

- frecvenrele de rnterferenra

sub 10 Hz produc un efect excitomotor al muschilor striali

normotne[v4il,

- frecventele de interferente intre 12 si 35 Hz qi cu intensitate subliminard a curenlilor au

un

efect decontracturant si vasculotrofic;

- frecventele de interferentd intre 80 si 100 Hz au un efect analgetic.

Acriunile fiziologrce

ale curentului

rnterferential determrnd

st

multttudtnea

de

tndtcalti

ftrr2nplrtrce rn ltala(pa lrner oame laroi de afectiunt

1.

Afectiuni ale aparatului locomotor

Stanpostraumatrc, Ieziuni postcontuzronale, sindrom algoneurodistrofic postfracturi, luxalil

entorse contuzi fara leztuni osoase, hematoame,

- Afecr un

articulare din domeniul patologiei reumatismale artrite periartrite, artroze cu

localrzar a rmar cot genunchr glezna etc:

- Afecriuni dureroase cu etropatogenii diverse ale coloanei vertebrale: spondiloze, spondilite.
tescolroze drscopatri mtalgtt neuromialgii, stdri postcontozionale si altele;
- Nevra gir

'i

- Pareze

paralizil flasce ale membrelor fdrd seclionare de nerv si parezd de nerv facial

\1

nevrite dtfertte,

2. Afectiuni vasaculare periferice

Tulburdr de circulatie arteriald, venoasa, limfatrcd cu sau fird tulburdri trofice, edeme
vasculogene localrzate celultte
3.

Afectiuni ginecologice
Anexite metroanexite nespecifice, parametritef dismenorei, afectiuni inflamatorii ale

mucului bazin prn spasmolotice resorbtive si antialgice

4. Afectiuni ale organelor interne

- Dischinezii btltare
- Hepatrte crontce persistente
- Gastnte boala ulceroasa, pancreatlte cronlce,

- D stonit funcrronale intestinale hipertonir spastice, aponii intestinale postoperatortt.

- Areclunt

reno-urinare; tulburari ale secrelier urinare cu retenti bazinetale, incontinenle

trazte ata nrrn rlefinit

"l detfUSOfUlUi si SfinCterUlUi VeZiCal;

- Edeme inflamatorii ale prostatet htpertrofii de prostatd
1.2. Contraindicatii

Tratamentul prin curenti interferenliali este contraindicat in afecriuni febrile de diferite etiologi.

tuberculozd activd

si

cronic-evolutiva

cu diferite localizitri, neoplazii, stdri caEectrce,

rnflamatorir purulente. hemoragrr, perioadd de sarcrnd la femei

3. Date tehnice generale

Alimentare
Frecvenra releler
Puterea absorbrta

22OV +10%
50Hz + 2%

max. 100VA

Siguranra fuztbrla pe panoul de spate

aparatutuj

at

- Srguranre fuzjbile in interrorul

Trpul de

1N2S0V
IN2SOV

aparatulur

protecrie

.............. lbuc
3 buc

Cts il_tip B F conform STAS 1j237lBO

Forme de curent
- curent sinusoidal obrrnut de la doua

generatoare fo = 4000H2 + loHz

OSC 1 sr OSC 2 cu frecvenra de bazd

- Unul din generatoare (OSC 2) are frecventa

.100H2

variabild astfel incdt sd se obrind un curent de

interferenta cu frecventa varrabild in domeniul

- lmpulsuri pentru aplrcatii bropolare

obtinute

50 _ 100H2

pi-in redresarea monoalternanra a curentuiu,

nterferenrra drn domen ul

Posrbrlitatea de schimbare a

semnaiulut in acest

polaritarii

caz Rezistenta

mtn 250 ohm

interna

a generatoarelor iesirile celor doua

generatoare

su

nt flotante

e.rrrle celor doua generatoare sunt

Stabrlrtatea
frecvenrei de interferenra
croielote a scurtorcurt

210'r in domeniul

100 Hz dupa 15 mrn

defuncrionare in sarcina

- Domentile frecventei de rnterferentd

- 1OO Hz - O
- C - 10 Hz - 0
- 9uHz - 100H2 - 90H2
50Hz - '100H2 - 5OHz
- Amplrtudrnea curentului de medie
-0

frecvenra

cu efecte escitatoare
cu efecte sedattve si analoezir:p ntrnrnraplrcatri
bipotare

60 mA/500 ohm

000Hz)

Drstorsiuni neliniare Ia curentul maxim pe

sarc

cu efecte excititoare si sedative

max

Sa/o

na de 500 ohm

Drferenra maxrma intre cei doi curenti de

Medie frecvenla pe intreg domeniul

de

reglal Reg1al simultan al curenrilor de medie

f

recventa.

Moduri de lucru

1A%u

procese

auromar

varierea automate a frecventei de interferenld

in toate oamele, durata unui ciclu fiind de 15s +

-

manual

ut"g"r"J manuald
gamele:

a frecvenlei de interferenld in

100H2 qi 50Hz

'100H2

lndlcarea frecventei de interferen!d:

pe un display cu 4 afisaje rezolulia fiind de l Hz

- cantrtativ

pentru gamele: 0 -100H2; 50 - '100H2

O 1 Hz pentru

gamele: 0 - 1OHz; 90

'100H2

cu o diodd fotoemisivd care se aprinde

- uoilLouv
^^ti+^ii,r

st

se sttnge

in ritmul frecventei de interferentd.

Indicarea curentului prin

pacient:

- un instrument analogic pentru mdsurarea

valorilor eficace a curentului generat de OSC

'1

;i

a curentului pentru aplicatii bipolare

Interferenra

drnamica

- prin srstemul de rotrre in plan al vectorului de

interferentd perpendiculard gradul de modulare al
semafoarelor de ie;ire fiind intre 30 si 50%

Compensarea curentilor de

^^,;^^-^^ il^!^^A.+-ta
ruuPdl Lo
ld^ diJiludlYd

suprafald

- prin circuitul corectie distanld

a eleCtrOZilOr

Drspozitiv de temporizare pentru

^'^^r^h '"gd uul oL9l t'atamentulut
Ll
plc)Ldulill

-0

99 9 min + 1% din valoarea prestabilitd

Semnalibare sonora la terminai"ea duratet

tratamentulur cu Mufa cu 4 contacte
pentru ie.irrle de semnal

Aoaratr

corespunde

- STAS 1123711-5 80
STAS 6048/7-80 prrvind proteclta la perturbattt
rad roelectron tce

Gradul de

protecrie

lucru
Umiditatea relativa a aerulut
D nrensirrn de gabarrt
Masa

Domeniul temperaturilor de

- lP20 (STAS 5325-79)

- + 180C . +350C

- max 90%

- 475x170x485
- 16 Kg fdrd accesorii

1.4. Mdsuri de securitate

Apafarul de terapLe cu curenri interferentiali (INTERDIN). nu este protelat impotriva exploziilor

provocate de gazele anesteztce neputirnd fr uttltzat in prezenta anestezicelor inflamabile Va putea fl
.rr,1tzat

in lncaperr lrpsrte de pulberi bune conducatoare de electrrciiate, praf substanle chimice active

sau aburt
Daca aparatul a cazut sau a fost lovit puternic, va trebui sd fie verificat de personal calificat care

^..-r^^r^-^ d^ dPorot
^^
^^-r,+,^-Slguldlltd ,^
^^^'^tUlUl.
lllcApludtdlY
Sil uelLlllue

Orice persoana care instaleazd sau manipuleazd astfel de aparate trebuie sa fie familiarizall cu
modul de utilizare a aparatului si rnstrurtd profesional astfel ca prin exploatarea acestor aparate sa nu
fre nrmeni ous in oericol

Aparatele trebuie sa fre controlate perodic si mentinute in bund stare de functionare, lin6ndu-se
cont rr de faptul ca in cazul unui defect in circuitele care se inchid prin pacient, depdqirea unui curent

de scurgere mai mare de'10p A poate sd fie pentru inimd iar unul mai mare de 100p A periculor
pentru creier

Aparatul funrioneaza alimentat la reteaua de 220Y c.a.,

in interiorul aparatului reteaua

nefiind

accesrbrla decat prrn indepdrtarea unor capace de protectie. Pentru orice intervenlie de depanare la
apariria unor defectiuni trebure sa va adresali personalului caltftcat

Aparatul fiind construit in clasa ll de proteclie cordonul de alimentare de la retea nu are conductor
de impdmintare

Cordonul de alimentare de la relea trebuie inspectat periodtc pentru

a constata eventualele

A^+^-t^-x-t
^ Solicito repararea de cdtre un personal calificat.
)r; ^^^+.,,
psr ,,, , o
uELc'uror

inainte de a aplica electrozrr, pielea trebure sd fie brne curdtttd (in special cdnd acest tratament

vmeaza dupa o sedrnta de fizioterapie cu ultrasunete)

In cazul terapiei cu current interferential, electrozii se utilizeaza rntrodusi in saci bine umidiftcati
drntr-o tesatura hidroabsorbanta sau din bureti imbibati cu apa de conducta.

In cazu teraprei brpolarlaplicatre brpolar cu curenti interferenttal redresat tn gama 50- 100 Hz)

esre oblrgatolu sa se foloseasca acestr saci de protective bine umrdificatt si ceva mai mari decat
e,ectrozr pentru a se evita posibrlitatea aoaritiei unor arsuri ale pieltt
Pentru fixarea electrolrzilor se folosesc benzi de cauciuc perforat. care trebuie sa imptedice
^1, ^^^^.^^
^l^^l.a-ilr
atutteuated
uruuu uzilOf

1.5. Principiul terapiei prin curenti interferentiali

Curentul nterferentia

dupa Nomec este format prin incructsarea endotisulara a doi curenti

de medre frecventa (aIrpxrrn

superpozitra cetor dor curenti

40OO

Nz) avand un usor decalal de frecventa(0-1O0Hz)

i (f )si r2 (f ,) ra nastere

un curent, modulat in amplitudtne cu o anvelopa

cafe var aza n rlrmut diferentei frecventelor celor doua component f,

arilmetica a celor doua frecvente (f1+fr) 2

Prin

fu purtatoarea

fiind media

- 4000H2.

i: (f:=fr+Af) conduce la fenomenul de batai, frecventa

p.rftatoare f nd meoia arrtnretica a ceor doua frecvente f=(f. +f ) 2, iar anvelopa vattaza tn ritmul
I 'ererte +tecveltetor f s f
Interferenta celor doi curenti rr (f,) sr

ln oractica teraDia cu curenti interferentialr statrc se realizeaza in doua modurt

a)

Cu frecventa de interferenta constanta, deci

f = constant pe toata durata

frecventa de interferenta fiind reglata manual de catre personalul medical.

=f

-+

\f

tratamentului,

(fig 3a) f r

4KHz,

\f=maxim 100 Hz

b) Cu frecventa de rnterferenta
unul c clu fttnd de 15

varrabrla, \f- fiind variat automat in aparat, ex. 0-100 Hz durata

s (ftq 3b)

100 l-tz lsle irecv*irjlr l)': irr'rerrferi::ttfd

rlf{Tfi00

,2[ftra]l
;! r?lt ? i

Ii.ryfdi -Frg.

?.r-tnrl;-'ili: I

'***

tl
C]

r: ,

. .rr.t-i iaiario, C J irc:1. .c::t;f

i:
irrr-'ir. :') :.:: :tcl5 cu itcct tr:rloJllJ
r :,.,"i.a1

prrn incrucisarea endottsulara a celor doi curenti ia nastere un camp electric' numlt camp
lr (fr) si iz (fu) reglati la aceeasi
tnterferential consrderand electrozii punctiformi, mediu omogen, curenti
fata de electrozi se obtin
ntensrtate sl luano rn considerare cercurire de potentral electronic constant
interferential se obttne pe
directrile de interterenta maxima. partral si 0 Interferenta looo/o a curentului
frg
directrile bisestoarelor unghiurilor formate de dtrectitle perechilor de electrozi

4a

b'

Pe directiile
interferenta

AA BB curentul de medre frecventa vanaza

.\f (fig 4 c)

maxima si 0 cu frecventa de

Aceastea sunt directiile de interferenla 100%

Pe drrectrrle intermediare (CC') curentul de medie frecventa variaza intre I,u" si l.,n tot cu
frecventa

\f

Aceasta este o drrective de nterferenta partiala de exemplu 21%ffig A d)

Pe drrectrrle formate de perecherile de electrolizr XX', YY'curentul nu variaza cu r\f , iar interferenta
este

(fig.ae)

Deoarece vectorul interferential lr+ lz este maxim pe anumite directii tn timp ce terminatiile
nervoase sunt ramificate din toate difectiile, in zona de interferenta numai catorva neuroni li se poate
modifrca pragul de excrtabrlrtate Aceasta defrcrenta a terapiei cu curent interferential static se poate

elrmina prin crearea unui camp interferential drnamic, ceea c ear insemna deplasarea directiilor de
frecventa 100% O solutie ar fi deplasarea elor 4 electrolizi pe prele (dect a drrectiilor curentilor lr si lz,
dar este o solutie neconvenabila din cauza modificarilor impendantilelor de contact in timpul deplasarii
si deoarece este necesara o anumita ritmicitate in deplasare pe toata durata tratamentulut

IryTERTTruF{TE
10t, Y"

i'.3*

rldT[F{rtRIN1A

flV*
lN'rTfftf,kfifi]A

rxfiitALA

fi3

/.1|\ tlii

,-ri-

;r5i';;,ftr; i,r'r l{l;:

rls3

: ii i ; t: i t i:.Ci:; rl i," ;:'.;" I ir L,4

]'.: i.rili: :illil irLi.::l i1';lt.:1i::.i'.il:il Clfi{l}llULui 1 t'iiti")
t)

,:{

;t'r j1'

'trh

lri

l'tto

-l
?

i",

1;i

ilirfl;[!.iil/ii; l,|-r; ':lt i)fjiu' 't.i::;'re.n i.i;iltT *(. tj.*i t:,J^eiqTa

tr,l l ii,Tfi-LrN \.iilliilr {'_*;:"diluc,,T}ft t}r4*d}b,t:} t-Lg.t}T?v*x* r$?4w

!,,'

g'

Li'r I

j;

I lrin:{

lii, /,ri
ii .,:-'r,

r: .t:: i
I i,r .1.:11:;:",
: ...:'!.: I
r;l!,l;i1., ,,':,
. :1,, -:-, l,f -;:l.l;i,....iC,:i
',i.' iil:i'
'e:ii ic t,: .t ,:irr'tcl,* l,r;c; ",r1;j.lrr -r ir'rlre r,ir, i::li:i. i:,.r(.i'r;iicr rJa elecli,::i
,,1;:
::',,. ::', r ;:. i i :t r.J elie t ilt*|i i'f {t
!ti!J.r
l* ri,:l:::j:l ;: irrlrllirr
a
--ir:i,:.1,
,

t'.

l:E.

l,,r:

.-,i:'li j-r.ir dir:r,jir.j*trri '.';i:tlt t :;';,;.'.t:,r:tr'*l tiir;:C!i! Cle pC.etirilOf

i'i r'1t.iti,iri, i, i.f ; C, ;r; ,: .ri:rii;lt iirii]ti; l+ lrrlriifr,r:,:'i: ii'tic,iCigrrii
i":r,-i1* l'": i1i;ct1;1i., ,: ,r r:;r11icr i,, tt i;; di inir:rii:rerrii plr|,nid a
;i i::,;rr;1.r:r'e.i;;.
i{rr! *r-t

',.;;1,,1i1i4;1i*r

Ct' e) fcltnc'de

t;;: l}.

tn .ractca se deplaseaza drrectra de rnterferenta prin variatia intensttattt celor doi curenti in
se ts-rt coIr'are ltens,tatea cJrentului rezultat ramanand constanta ftg 5a
Pentru a teaze rot fea vectorulu ntelferenta se moduleaza rt 3nrp tudine si in sens constrar
curentil datr de cele2 generatoare cu o anvelopa foarte lent variabila (triunghtulara)

i .r'=-. ,
f.r!
,*l -**fr,+*
."lilfr!
-ri'i,i ,i 'r':J rf t,:+'
,t s-.r:-*t-*,_.
l!r
'4,1!Jl
f

il

i?r l {.-1
]

INT t RFE

Rf,"1i4' r ;r0 ?"

t,

Frecventa de rotire a vectorului interferenta se allege foarte loasa (0,5

3 Hz sau 2-3 s) astfel

incat sa nu se obtina modificarea pragurilor de excitabilitate ale tesuturilor cuprinse intre electrozt
afara zonei de interferenta

(fig

rn

5b)

;l,?t

S-a constatat ca factorul de modulatre optim pentru rotirea vectorului interferenta este intre 3050%

Rotrea vectorulur interferenta adduce avantalul de a elimina drrecttile preferentral de interferenta

maxtma
La terapia cu frecventa constanta, se poate spune ca

ai

nervllor
CL,rent cu frecventa de interferenta constant intre 1 si 10 Hz determina o excitatie a
r.rorof s se utiltzeaza tn special rn obtinerea unor constractii muscular pe musculature

lpotoate lfara leztuni oe nervi)

bt

Curenti cu frecventa constanta de interferenta de 100 Hz au urmatoarele efecte

Actroneaza asupra nervilor vegetative prin inhibarea hipertonier sistemului la nivelul

ptexulul sau a ganglionilor srmpaticr inlaturandu-se drsfunciile vegetative ale organelor
toiaclce abdomtnale sau pelvtene
Aur i|-t effect analgetic

de scurta durata frrnd indtcate tndeosebr In procese patologlce

acute
In ceea ce prtveste terapia cu frecvente de interferenta variabila se poate spune ca

a)

D)

'1
motori
Curentrr cu frecventa variabila intre 0 sr O Hz au actiune excttanta asupra nervilor
in redorile
sr sunt rndrcatr in gimnastica muscular, in hipotoniile muscular de inactrvitate,

arttculare posttraumatice cu imobilizare, etc

cr,,entit cu trecvente intre 9Lr si CC ilz au un effect anargetic st rndicattt asemanatoare cu
cele ale frecventei constant de 100 Hz

c)

Curentii cu frecvente vanabile intre O si 100 Hz produc o alternanta ritmica de efecte

rnhrbrtorrr cu efecte excitatorii Ca urmare, se activeaza functiile celulare, se regleaza

tonusul modifrcat patologic

al

tesutului

micromasal active de profunzime

si al

perettlor vasculari,

se

realtzeaza un

al musculautrii striate, cu efecte in contracture si

retracturi musculare

Se utilizeaza in drferite tulburarr trofice tisulare, artrite periatrite si artroze, afectiuni ale
aparatului locomotor cu substrat osteoarticular si vascular, precum si dischinezii ale organelor
abdominal inclusiv ale mtculut bazin.
Intensitatea curentului

se allege pnn tatonari, crescand progresiv valoarea curentului

Pacientul sesizeaza o senzatie de furnicatura La frecvente mai mari (90* 100 Hz variabil sau'100 Hz
constant) sunt suportate intensitati mar mari ale curentului decat la joasa frecventa

In cazul gimnastrcrr musculare electrice se creste intersitatea curentulut pana la obtinerea

contractier musculare dorite.

Numarul sedintelor de tratament este vaiabil in functie de modul cum reactioneaza pacientul de
afectiunea tratata si de rezultatele obtinute
Electrozii utrlrzatr sunt de doua tipuri
de Itp ptaca
de tro oernita

Electrozri pleaca se aseaza pe diagonal, doi cate doi, in grupuri de aceeasi culoare, astfel incat
curentii datr de cele doua oscilatoare sa se incuciseze in mijlocul zonei tratate Suprafata electrozilor

cm 100 cm- sau 200 cm

Electroz i de rrp pelura au un support izolat pe care sunt montati 2 eleclrozt propriu-zisi

praca este oe 50

{brpolarr ) sau patru electrozt propriu-zisi (tetrapolart)

Electrozrr de tip periuta sunt utrlizatr pentru tratarea unei zone mai mici, bine delimitate

In utrlrzarea electrozilor de tp placa dispust dupa un dreptunghr (cazul aplicatiilor longitudinal

apare intre electrozi un current exogen de cuplal) (fig 6)

trfii{e
ul

*l

Fr

r-,'-f,,1-.!
t ri- -i t{r#

rli I [-RFi:,Ti

Ll::1*r
tr',. r

*r,, " J .\
u;-&
i\
I

L
,-..,l .","
iL*d
\r
t-;.'-

r:

cuiif

j'.]T

[.xfic[ld D[ f ul"i;:-.j

/-

i-"-"r.-r fur-,.i
al*+,J

.ri..

i-i{t. $

Aparrtra acestor curenti de cuplal se manifesta printr-un efect de,,electrizare" datortta caruia
se limiteaza marimea curentului interferential omogen
Reducerea acestui curent se efectueaza prin actionarea circuitului
'1

de

, corectie distanta".

Terapia prin current interferential redresat

In ceea ce priveste aplrcatra bipoara in gama 50-1OO Hz. aparatul livreaza la iesire un curent

de medie frecventa redresat monoalteranta st modulat in amplitudine de o anvelopa de

frecventa 50-1OOHz prod;sa In aparat

Joasa

i
I

2***

4?,?aY,{

| 1"

A*lirtrfii i:ipolrrre

-."rs8 r"rr

*'l-1**gn

t ilA*t|z

crrt;i!t irli,rirrl*ficli r*r}r*s'iil i1(Jt1c*lletnurtlr.

Curba infasuratoare reprezinta componenta de current de joasa frecventa cu actiune de

excitatie Un current interferential aplicat bipolar in principru, poate fi considerat echivalent cu un
cufent de excitatie de loasa frecventa aplicat bipolar Un asemenea curent nu produce excitatie
de
endogena concentrata si nu se realtzeaza o localizare in staturile adanci ale tesuturilor lndtcalttle
poate
tratament corncrd cu indicarrrle curentului galvanic, fapt pentru care, cu acest trp de curent se

efectua si ionizari

d* ;lr;tlt;} freevent*'
inalta frecven!i reprezinta aplicarea terapeutica
lV. Ur"er*n{il

cAmpului electric

ai

magnetic de inaltd frecven!5 gi a undelor electromagnetice cu frecvenla de peste 300

KHz
Se caracte rizeazd prin urmdtoarele:

nu are efect electrolitic,

nLl provoace excitalie neuromotorie (nervii motori sunt excitali

numai

de impulsuri P6na la 3.000 Hz)'

- are efect caloric de profunzime care dureazd peste 24 ore fArd se

argqeze termoreglarea

la

i;',.iir:., *f*JoEj**. Radialia electromagnetica de inaltd frecventd este absorbitd

om de elemente trsulare bune conducetoare gi este transformatd in cdldurd

Aceasta incdlzire a lesutului fdrd influenlarea pielii se numegte diatermie. Absorblia

este condr{ionatd de lungimea de undd 9i natura lesutului. incalzirea tesutului cu

unde cu frecventd inaltd are drept consecinte: vasodilatalia, rezorblia, spasmoliza,

analgezia.

pfss,ll durerll
pra"^;1
te t e]i r,s"nt

tlasifi*area cunen{ilor de inalt& frecventi:

diatermia cu unde lungi, d'Arsonval (cu

X = 2000 -

3000 m

9i

frecventa = 100 000 -1 000 000 Hz),

diatermia cu unde medli (X = 300 cm, frecventa =1-3 Mhz),

diatermia cu unde scurte (X = 22,11',7 cm, frecventa = 13',21;40Mhz);

microundele-radar

(X

12 cm, frecventa = 300

Mhz)

rn practrca se folosegte terapia cu unde scurte gi microunde.

tir"':dq*l*

$*ur{e - au doud modalitdli de aplicare. inductiv sau capacitiv,

dupa cum se accentueazd pe componenta magneticd sau electricd a radiatiei,

Clasic lungimea de undi folositd este de 11.06 m.

i,,i;'ii,'rlir;,, rilr'riilrra iin c8rrlp inductor) uttlizeazd in principal efectul magnetic

al radra{rei. Aceasta se realizeaza cu un fir izolat (solenoid) cu care se infdgoard
segmentul de corp de tratat (sau corpul in intregime).
Este o metodd cu o mai micd actiune de profunzime.

Siiifurrnria capacrirud. Cel mai folosit sistem este cu electrozi condensatori

(doud drscuri metalice cu diametrul de 10-20 cm, izolati printr-o imbrdcdminte de

strcla sau plastic). Regrunea de tratat se introduce intre armdturile condensatorului.

Transformarea inaltei frecvente

in

cdldurd se datoregte constantei dielectrice

conductibrlitdlii electrice conform legii Joule.

9i

Grdsimea 9i mdduva osoasd avand

rezistentd electricd

de 10 ori mai micd

se

incdlzesc mai putin.

D ista

nta electrod-teg ument influenleazd n ivelu I pdtru nderii in tesuturi.

a fr;llamentului cu uncie scude.'mai intai se alege

metoda, apor electrozri (rigizi, flexibrli), se indepdrleaza corpurile metalice gi se
A4*:xlrlclngie cJs a;:licare

controleazd tegumentele. Pentru stadiile acute ale bolii se utilizeazd doze aterme
oligoterme (l qi ll, timp de 1-5 min

) iar pentru stadiile cronice se utilizeazd

9i

dozele

medii gi calde (lll 9i lV) timp de 20 min

lnIicntii ten*p*utice. procese subacute 9i cronice ale aparatului respirator

(sinuzite, traheite, faringite, astm brongrc, pneumopatii), ale aparatului digestiv
(distonii vegetative, periviscerite, colecistopatii), ale aparatului urogenital
(metroanexite, periviscerite), procesele reumatismale articulare, degenerative,
nevra

lg

i, nevrite, p regitirea

m uscu latu

rii pentru kinetoterapie.

Contraindicatii. stdri acute, hemoragice 9i ischemice, TBC, tumori, graviditate,

prezenla corpilor metalici endotisulari.

1.

fuiir.:r',1.,r,,*ri*i*

i'-jrr*rjic ri*d*r)

- au lungime de unda de 1m - l

micron

9i

frecvenla peste 300 Mhz. Cele mai folosite sunt undele cu X = 12 cm.

Tratamentul

se aplicd prin

metoda cimpului radiant Aplicatile sunt

monopolare. Undele radar patrund in lesutul muscular, fiind mai putin relinute
de lesutul gras. La limita dintre straturile tisulare apare o reflexie par[iala care
poate determina o zona de supraincdlzue. Aplicalia realizeazd o buni incilzire

de profunzime, cu raport favorabil mugcbi-grisime (411l.. Dozele folosite sunt

mici, mijlocii gi calde iar durata tratamentului de 3-5-10 minute, timp de 6-10

zile. Pentru efectul nedorit asupra ochrlor se recomandd purtarea in timpul

tratamentului a unor ochelari speciali

Diatermia radiativa

iJij#ii -:r"ij$;*tjig rl'

r/t?lt)e

in ultima perioada se folosesc aparate

raoar.

care emit intrerupt undele scurte 9l

Scopul in aceasta tehnologie este de a elimina caldura 9i reactiile vasculare

condilionate de aceasta deoarece s-a constatat cd pulsatiile inferioare a 100 Hz au

consecinle antiinflamatorii importante,

in timp ce frecventele mari influenteazd

metabolismul celular.

Efectele aparatului Diapuls sunt deosebite, mergAnd pAnd

la nivel de

intimitate

celulard.

lndicalii: sechele post traumatice, nevralgii, nevrite, pregdtrrea musculaturii pentru

krnetoterapre arterropatii aterosclerottce, afecliuni urogenitale, stomatologice,

resprratortt.

Contraindicalii: acelagi ca la diatermia cu unde scurte 9i termoterapie (neoplazit'

globii oculari, corpii metalici endotisulari, stdri supurative).

Vibraqri{* snecalllce,

(vrbroterapia, sonoteraPia)

Vibralia mecanicd se definegte ca o succesiune de presiuni - depresiuni ce se

aplicd unur corp perpendicular sau tangenlral la suprafala lui. Vibratiile mecanice se
clasificd dupd frecventd in:

- vrbralii de joasa frecven{d 1-400 Hz (infrasunetele);

, vibralii de inaltd frecven!a 500 Khz - 3 Mhz (ultrasunetele).
practicd
Ambele ttpurt de vrbralii sunt aplicate in
Vi

broterapia (sonof

rapi a) infra sonic

dt

Aceastd modalitate terapeuticd se realizeaze cu aparate de vibromasaj local

sau general avand in funclie de frecvenla utilizatd 9i regiune, efecte sedative,
decontracturante vasomotorii. rezorbttve

Vibralia ultrasonicd (ultrasonoterapia)

Ultrasunetele sunt produse de un cristal de cuarl care este supus unor
descarcal de inalta frecvenla care il deformeazd succesiv (fenomen piezoelectric)'
Emisia de ultrasunete poate fi in cdrmp continuu sau disconttnuu
in Wali,
Cuantifrcarea vibraliilor se face prrn expnmarea puterii totale de emisii

in
raportata la unrtatea de suprafald (wicm2). Vibraliile se propagd in linie dreaptd
mediile solide 9r lichide. Aerul 9i toate gazele provoaci o reflexie totald a energiei
procesele de
Uitrasunetul este un fenomen ondulator care se caractertzeaza prrn
reflexie, refrac!re, difrac!ie gi absorb!ie intdlnite in mecanica ondulatorie. Absorbtia

deprnde

de natura mediului. lesuturile cele mai absorbante sunt

parenchimul

pulmonar gi osul spongios, iar cele mai reflectizante sunt osul compact gi gazele din
pulmon gr intestin.

Ca fenomen fizic nedorit poate apare unda stationard. Aceasta rezultd din
combinarea undei incidente cu unda reflectata. Se formeaza o zond in care vibratiile
adrlioneazd, supunAnd celulele la o

fo(d importantd gi o zond in care aceasta

se

rpr

6iue e

BTGN
Xl,lB r

anuleazS. Acest fenomen este indepdrtat dacd emildtorul

deplasat cu migcdri uniforme (2 cm./sec) caz

de ultrasunete

este

in care incidenla nu se combind

cu

reflectata, sau dacd se produc emisiuni pulsatile.

Efectete fvtico-chimice ale undelor ultrasonore sunt: mecanic, termic, de

cavitatie de oxidare gt reducere.

O parte din energia ultrasonicd se transformd in cdldurd, prin fenomenul de

absorblie a energiei, sau in urma fricliunii particulelor din mediu mai ales la nivelul
fetelor de separare.

d"}+-+."1",{",,f,,-f

&

ry

@
s,
w

Formarea undei stalionare.

Cdldura este absorbitd in intreg lesutul, cu consecinte asupra vascularizatiei
superficiale 9i profunde 9i asupra terminatiilor nervoase, cu efecte antalgice,
spasmolitice, simpaticolitice.
#i'**f*vd rru**mr:*s se datoregte vibratiilor care se transmit fiecdrei particule

deplasdri pendulare. Deformarea celulelor

efectul ca rezultat

sub

modificdri electrice la nivelul membranei. Oscilaliile de potential electric vor influenta

fizioloora accelerdnd rnetabolismul celular gi mitoza celulara

*i*:*"f* ;;;'*ld*gr**. Aplicaliile locale in emisie continud au efect:

antalgic, prin blocaj de transmitere a nocicepliei, avdnd indicatie in
dureri localizate (PSH, tortrcolrs, gonartroze, in traumatologie);

spasmolitic, pe musculatura contractatd reactionai,

simpatrcolitic, prin iradierea lantului simpatic;

avand acliune favorabild in tendinite,

antrrnflamator

capsulite,

tenosinovite, nevralgii;

- metabolic, activAnd metabolismul celular,

- de cregtere a permeabilitdlii cutanate;
- de producere a hipertermiei osoase (dacd este aplicat pe eminentele
osoase) cu riscul arsurii;

- de eliberare de gaz la nivelul fluidelor in cazul dozelor

mari

(fenomenul de cavitalie ce se acompaniazd de citolizd gi distractii vasculare);

- de

degradare

moleculelor

de AND (de aici,

contraindicatia pentru

testicul 9t ovar).

la copil ultrasunetele pot influenla cartilajul de cregtere,

vibraliile de inalti frecvenld se pot opune la consolidarea focarelor de fracturi;
prezen\a preselor metalice endotisulare reprezinti o contraindicalre relativd.
,::;,,,,i$*. r?,*tt*]f;r.*.'

Aparatele folosrte In practici sunt compuse dintr-un generator de inaltd frecventd

care aclion eaza o placd piezoelectricd. Aceasta este situatd intr-un cap emitdtor care
vine in contact cu tegumentele. Emisiunea poate fi in camp continuu sau pulsatil.
l"4etccclagic rie aplicare gi elenrenle cle optimizare a ac{iunii terapeutice:

pentru

asigura penetrabrlitatea

se

interpune intre piele

9i

capul

emitator un gel, ulei de parafind sau diverse unguente terapeuttce;

su

permanent

prafala teg umentard

se asigurd o

aplicarea se poate face gi in apd;

deplasare lentd

capului emititor

pe

durata gedinlei este de pana

la 8

minute; bolnavul resimte

caldura

pldcutd (in emisia continud) dupd 1 minut de tratament;

nu existd actiuni cumulative a efectului termic;

aplicarea

in punct fix se

realizeazd

in condilii bune, utilizdnd

emisiuni pulsatile;

- cuplajul cu joasd frecventd oferd efecte decontracturante

gi

antiinflamatorii mai prompte;

- efectele terapeutice sunt

amplificate

de

utilizarea unor unguente

medrcamentoase;

- are ac{iune reflexd prin folosirea pe zonele Head 9i

ganglionit

simoatici.

Indica{ii: procese inflamatorii articulare 9i abarticulare de etiologie

reumatismala, sechele posttraumatice, cicatrici cheloide, contracturi musculare,
procese vasculare prin obtinerea pe cale reflexi a simpaticoiizei.

Contraindicalii: procese infectioase, osteoporoza, calus

tumorale grefe osoase recente, regiunile oculare sau genitale.

in formare, afectiuni

CURSUL

NII

Vf #dimp*nf* mlaE*effce de3*esel frecvenfd"

CAmpul magnetic este produs de un curent electric sau de un cdmp electric

variabil. El se materializeazd prin liniile de cdmp magnetic.
Cdmpul magnetic produs de un curent electric are aceeagi parametri fizici ca 9i
cu rentu

l.

CAmpul magnetic de

joasi frecventd se obtine prin trecerea unui curent

de

joasd frecvenld de 50 sau 100 Hz, alternattv sau redresat, continuu, sau intrerupt
ritmic sau aritmie printr-un sistem de bobine.

Numeroase studii

au demonstrat influenta cdmpurilor magnetice

asupra

sistemulur nervos central 9i vegetativ, asupra reacliilor metabolico-erizimatice ale

contraclier musculare, precum 9i asupra activitdtii celulelor. Orice agent fizic extern

cu o intensrtate gi o valoare eficrenta poate influen!a echilibrul ionic al celulelor,

modificAnd permeabilitatea membranelor, antrenAnd reactii de tip ergotrop, catabolic
sau trofotrop. anabolic.
Efecte biologtce

aplicarea

in regim continuu de 50 sau 100 pulsatii/sec., timp de 3-4

mtnute are acitune sedativd generald, analgeztcd,

de reglare a

somnului

9i

spasmolitic6.

aplicarea

activitaltr SNC

in regim intrerupt (ritmic sau aritmie) determind

metabolismelor,

stimularea,

glandelor endocrine, cregterea tonusului

muscular

Metodologia de aplicare: aparatul numit Magnetodiaflux prezintd doud bobine

circulare pentru regiunea lombard gi cervicala 9i inca doud bobine paralelipipedice
ce se ageazA pe regiunile dureroase.

liz.

Aparatul enrite trer forme prrncipale de cAmp magnetrc. forma continua (de 50
1OO Hz 9i 5O-100 Hz), forma intreruptd ritmic de 50,'100 9i 50-100 Hz 9i forma

intreruptd aritmie cu aceeagi parametri. Durata gedinlei este de 4-6-8 minute pe

perioadd de B-10 zile.

pentru gedinla de magnetodiaflux, bolnavul este agezat confortabil dupd ce sau inlaturat toate obiectele metaltce

in

afec!iuni reumatrsmale inflamatorii degenerative, abarticulare,

sechele posttraumatice unde se produce o scadere a contracturii 9i cregterea
pragului dureros, in nevroze 9i distonii neurovegetative, in HTA 9i afectiunile
Indrca!ii:

vasculare periferice. Magnetoterapia

accelerarea calugarii.Contraindicatii:

locala este indicatd in ortopedie pentru

sarcina, anemia, tendinla La hemoragii,

purtdtorii de pace-maker, epilepsia.

Radiafiile luminoase. Fototerapia'

j\

ffi*r'3!;rlilirr irtlr.;r3,qgii {tru}.

lR sunt situate in afara spectrului vizibil.

Au lungrmea de undd intre 1 mm-760 milimicroni, 9i se clasificd

' tipul " A" Puternic Penetrant'

' tipul " B"ce Pdtrund;
' in derm gi tipul " C" care nu pitrunde

in

fiind absorbrt la suprafala

tegumentelor.

Undele cu puterea cea mat mare de penetratie rn organism sunt cele cu

lungimea de undd de 1 micron ceea ce corespunde zonei lR apropiat Penetrarea
acestora este urmatd de o incalzire a lesutului ce antreneazd rapid
termoreglare, care va activa circula{ia locali 9i generala.

Efectele

o reactie de

lR sunt deci cele ale termoterapiei: antalgice, spasmolitice,

decontracturante, antrrnflamatorii lradrerea cu lR va determina aparrlia unui eritem

caloric care dispare la 30-40 minute.
Terapia cu lR se realizeazA uttlizdnd surse naturale sau artificiale.
Sur-sele artrfrciale sunt reprezentate de baia de lumind par[iala 9i generald (un sistem

de becurr legate in serie 9i montate in spaliu inchis), lampile Solux (bec de 1.0002

O0O

W prevazute cu reflector gi localizator), radiatoare cu lR.

Mod de aplicare Emitdtorul de lR se plaseazd la 50-75 cm fald de regiune;

durata iradierii este in functie de afectiune. O expunere prelungitd poate angaja

ridicare a temperaturii generale a corpulut

lndicatii: nevralgii, contracturi musculare, arlroze, sechele posttraumatice,

inaintea gimnasticii medicale gt a masajului.
Contraindica{ii:

traumatisme recente.
inflamalii,
neoplazii, stdri hemoragice, ischemie.

:t;ac{ieiij a"rlgreV,iAlets {*{i{i$q.telg$'W,j_it V-j

Sunt radiatii cu lungimea de undd de 400-1000 milimicroni. Se clasificd in

categorii: A(4 000- 3150A"), B (3 150-2 800A"), C (2 800-1 850A').

Perretrabilitatea acestora

in

organism este foarte redusa (0,3 mm), ele

absorbindu-se total in epiderm.

Efecte fizice gi biologice:

a cirui intensitate variazd cu

sursa, durata expunerii, regiunea iradiatd, vdrsta. Eritemul
ultravioletelor B gi C presupune un efect fotochimic ce anlreneaza

1. determind aparitia unui eritem actinie,

histamina, peroxidul de oxigen, prostaglandinele;

sinteza de vitamind D, (u v " B'), deci ac{iune antirahiticd;

efect bactericid (u v." C);

provoaca reactii fotoalergice,
provoacd fenomen de fluorescentd (u.v." A');
efect analgezic, in doze erttem;

efecte imunologice; expunerea la u.v. determind

rta

depu nerea

anticorpi anti-SSA gi anti-SSB la nivelul jonctiunii dermoepidermice; s-au demonstrat gi efecte favorabile, de exemplu
cregterea rezistenlei la infeclii, reducerea factorului citotoxic;

efect stimulator pe metabolismul bazai,

provoaca pigmentarea pielii prin efect fotocatabolic (u.v."

A').

Modul de aplrcare este in funclie de sursa naturald (helioterapie) sau

artificiala (ldmpi cu vapon de mercur de joasd presiune, care emit u.v. " A", sau

de inaltd presiune care emit u v. " A",

" 8", " C". Energia emlsd de ldmpile cu

presiune inalti este mare ceea ce impune o respectare riguroasd a distantei de 75

cm, gi a timpului de 10 minute care nu trebuie depdgit lradierile sunt generale

9l

locale.

- lradierea generalS se face de la distanla de 1,5 m, crescAndu-se

progresiv

timpul pe gedrnld cu un minut Se oblin efecte de stimulare 9i remineralizare.

- in iradierrle pa(iale este necesard biodozimetria pentru a determina timpul

este de
necesar oblinerii celui mai slab eritem. Distanla sursd tegument in acest caz
50 cm.

Efectele negative impun pe de o parte necesitatea protecliei ochilor pentru a

se evita fotooftalmia 9i cataracta iar pe de altd parte dozarea terapiei pentru a evita
atrofrile cutanate 9i degenerdrile cancerigene.

Indicalii.

in

profilaxia rahitismului, nevralgii, hipofunctii glandulare, boli

dermatologice neurodermite, psoriazis, afectiuni ortopedice.

Contraindicalii: hrperfunctii glandulare, TBC pulmonar, colagenoze' Iumorl
(copii
maligne, tumori benigne, insuficienld hepaticd sau renald, varstele extreme

foarte mici gi bdtrAni).

Accidente: errtem acut, fotodermdtoze, urticarie, tulburdri de pigmentatie.
LasserteraPia
i;ii ':r" ' deCi in SpeCtfU
de 9,040 A"
rogu de maniera continud. Lasserul arseniu de galium emite in rnfrarogu
LaSSefUl ili:::il,.. ir'::;r-.lii*iiliit.r ''

'ii 'i;i:li;"'

\'1i':'

r'i i1{'i

Li '-ll:: i"j

de manierd Pulsatild.
radialii
Absorblra este mai ales cutanatd pentru cAteva minute. Energia acestor
este de 5O OOO de ori mai mare ca lumtna naturala

Aceasta energre este stocatd sub formd biochimica (ATP) 9i este urmatd de O
activare rmportantd a celulelor.

Terapia cu lasser este organizati in prezent in 4 compartimente

a
b
c
d.
;i:,

- Iasser teraPia tisulard'

- lasser teraPra sistemtca,

- lasser teraPia bioenergettca'
- lasser teraPia reflexd

{.*sg*l' f<;rulpl* fgs#l#gii s* *dr*g*aai*:

activarea cicatrizdrii (ulcere corneene,eczeme, afte,

lesutului cutanat extraclir dentare, pldgi cutanate, ulcere varicoase, herpes, escare)'
- sistemului sanguin - activeazA macrofagele cu cregterea capacitdtii

de aparare a organismului.

i-r. "'

d***s*r" f*rxpf*r sfsf*ryrs*a. Restabilegte functia normald de

transmitere a fibrelor" A", reechilibrdnd " controlul de poartd".

:,:.

i-****r **r*pr*

*ir:r***rg*f*r*$. Lasserul aplicat pe punctele de

acupunctura poate restabili circulatia energeticd.

'*.

- d-e*ss*r f*rapra rsf'f*,q# - iradierea unui punct dureros are consecinte

antalgice prin mecanisme neprecizate astdzi.

Indicalii nevralgii, tendinite, afecliuni dermatologice.

['{idr*{*rcilwt*rapia
Aplicarea metodicd a apei la diferite temperaturi 9i stdri de agregare ca 9i

altor medii semisolide constituie hidrotermoterapia.

Din punct de vedere al temperaturilor folosite, in practicd se disting.

crroterapia (injur de 0");

hidroterapia(5-36');
termoterapia(peste3B')

Proprietdlile fizice ale apei pe care se sprijind hidroterapia sunt'

capacrtate termicd mare;

termoconductibrlitate

mare (de 25 ori mai mare ca a

aerului).

Acestor proprietdli fizice li se pot adduga 9i altele, chimice prin dizolvarea

unor substanle (extracte plante, rdgini, CO2). Aplicalia poate

fi

incd

imbunatdlita prin suplimentarea unui factor mecanic (periaj, fricliune, presiune).

Hrcrrotermoterapra actioneaza

pnn angajarea unor mecantsme 9i sisteme

drntre care cele mai importante sunt termoreglarea 9i sistemul vascular.

Termogeneza este rezultatul proceselor chimice celulare, a reactiilor de oxido-

reducere

de la nivel

mitocondrial. Prezenla

02

cregte randamentul reactiilor

energogene celulare
Terrnoliza se realizeazd pnn procese fizice de conductie, conveclie, iradiere 9i
evaporare.

Termoreglarea se desfdgoard cu contributia sistemului vascular, care prin

vasodilatalie sau vasoconstriclie realizeazd un mecanism de supapd, apt sd mentind
temperatura constanta a parlii centrale a organismului
Srstemul vascular periferic arteriolar 9i capilar are o structurd de anastomoze

gl sfinctere precapilare care contribuie la reglarea fluxului sanguin. Sensul 9i

amploarea reacliilor vasculare 9i metabolice este sub controlul sistemului
neuroendocrin. De la nivelul hipotalamusului anterior 9i posterior pornesc reactii

somestezice (cdtre musculatura striatd), vegetative (cdtre reteaua vasculard 9i

sudorali) gi endocrine (citre hipofizd, , tiroidd 9i suprarenale) care menlin* echilibrul
termrc

Aportul de cdldurd din exterior tinde

si destabtlizeze confortul termic ceea ce

impune declangarea reacliilor de homeostazie. Depagirea reaclrilor homeostaziei

duce la aparilia hiPertermiei.

Efectele

in

hidrotermoterapie sunt diferite dupd agentul folosit (cald, rece,

indiferent) ca 9r dupd felul aplicaliei (generale sau locale)

Aplrcaliile generale de cald antreneazd modificdri sistemice impofiante cu

consecinle card iovasculare, respi ratorii, metabol ice, muscu lare.

Aplicaliile locale se adreseazd extremitalilor sau unor segmente corporale

9i

au urmatoarele efecte:

vasodrlatalie in teritorrul de aplicare 9i pe metamerul corespunzdlor',

cregrerea temperaturii locale, moment

in care fibra de colagen igi

reduce vAscozitatea,

dectangarea

unor mecanisme reflexe prin intermediul receptorilor

cutana!i

in consecin!a vom obline ca efect spasmoliza, rezorbtia, relaxarea tesutului

conju nctiv. analgezia.

Aplicaliile de rece sunt de asemenea generale gi locale. Recele este un agent

fizic mult mai eficient in ceea ce privegte reactia vasculard.
Aplrcalirle locale determina urmdtoarele modificdri:

vasoconstrrclre cu reducerea fluxului sanguin in prrmul timp:

vasodilatalie

daci se continud scdderea

mecanisme locale (reflex

temperaturii, care recunoagte

de axon, eliberarea de histamind) 9i

centrale.

Vasele rmplrcate sunt anastomozele arterio-venoase'

Aplicalrrle locale de rece, cu gheali sau comprese cu apd rece influenleaza
transmiterea influxului nervos, chiar intreruperea lui 9i la nivelul unei fibre musculare
spastice se produce relaxarea acesteia prin reducerea activitdlii reflexe.

Aplrcaliile generale de rece conduc la modificdri mult mai ample:

scaderea volumului sangurn circulant ca urmare a vasoconstricliei;
anga1area mecanrsmelor de termogenezd musculard 9i metabolicd;

actrvarea axului hipotalamo-hipofizo-corttcosuprarenal.

Reactia organismului

la aplicarea procedurilor de hidroterapie are

nuanle

individuale in functie de aceasta Lambart a descris doud tipuri la nivelul populatiei:

microkinetic ai macrokinetic.
Tipuri de procedari de hidrotermoterapie

&.

#aid* fiq:nnralc:

- bdi la temperatura de indiferentd (34-35");

bai la temperatura de. 36.37',

bdi hrperterme de 38,39,40,42',
-bdide abur-50*.
bai de lumind generald;

-sauna (80-100").

Locale.
- impachetdri parafind;

baie de lumini pa(iala;

impachetdri cu ndmol;
perna electrica,

S.ff***
Generale - bdi hipoterme

Locale.

(28-30"); -bdi reci (18-22"), -du9 scotian

- afuziuni;

-spdliri
-

n;

comprese reci
frictiunr cu cuburi de gheatd

,i'; : i-i;i;1tr"!]i;i';.i'iiti}i;r

Este

i;1;

f**ir-r

: r,

o terapie mult utilizatd in

"Jlll*?l$;
!drile dezvoltate avdnd

rol profilactic

prin

inducerea de modificdri adaptive la nivel vascular. Pentru ca sd se realizeze acest

efect este necesara repetarea In timp

metodologiei,

cel pulin 12-14

zile.

Metodologra consta drn aplicarea succesivd la intervale mici a factorilor contrastanti,

cald-rece. Se incepe cu alternanla cald si se termind cu cea rece.

Expunerea la cald-rece timp indelungat face ca reactivitatea la frig sd fie mult

mai pu{rn brutald. prin antrenarea mecanismelor vegetattve.

in condiliile tarii noastre acest tip de terapie se realizeaza

helioterapie urmatd de baia in mare:

oncliuni

cu ndmol in condilii

sr baie in mare.

naturale, urmate

prtn'.

de expunerea la

soare

in concluzie se poate spune cd degi procedurile de hidrotermoterapie au

utrlizare foarte veche, legatd de medicina empiricd, modul lor de actiune le face
actuale, ancorindu-le in medicina profilacticd, curativi 9i recuperatorie

CIJRSIJL

XIV

KINETOLOGIE

Aparatul locomotor prin componentele sale musculo-tendino-scheletice

asigurd integrarea organismului

in mediu, autoservirea, proteclia fald de unele

agresiuni.
Postura 9i migcarea fundamenteazd comportamentul fiecdruia.

Toate migcarile antreneaza modificari de perceplie, inregistrate, prevdzute

gi

recunoscute atAt sub raportul calita{ii cdt gi a ordinii de aparilie. Toate se realizeazd
datoritd unui proces motor retinut in memorie. Se stocheazd schemele gi nu
evenimentele de ordin motor; memoria motricd se stocheazd sub formi spaliala de
engrame superioare de formd geometricd, abstractizatd (Benstein)

Migcarea nu trebuie privita simplist, numai

tnterventiilor articulare, tendinoase, musculare, ci

ca

rezultatul mecanic

al

in complexitatea ei ce implicd

gi

func{ii neuropsihologice care asigura congtient imaginea de seif.

Elementele

de patologie pot intercepta migcarea de la nivel

periferic,

articulatie os, tendon, mugchi, pdnd la nivel central. Aceste modificari de ordin
inflamator degeneratrv, ischemic. traumatic, tumoral ce lezeazA intreg lanlul de
mlgcare,

la nivelul

comenzii,

a cdir de transmitere

sau efectorului, qenereazd

impoten{i funclionald.
Medicrna modernd ofera posibilitatea optimizdrii funcliei aparatului locomotor,
oetertorata congenital sau in urma unei boli dobAndite. Miilocul de reabilitare cel mai
'_,^^^^+^ mtscarea.
^f;^i^^+ esle
uilurel]t

$tiinla care se ocupd cu studiul migcirii organismelor vii se

numegte

Kinetologie sau Kinetofiziologie, termen creat in 1857 de Daily.

Kinetologia s-a dezvoltat de-a lungul timpului pornind de la empirism. Treptat

cucertrile

in domeniul

neurofiziologiei, contractiei musculare, biomecanicii au dat

supotl unor tehnici valoroase de facilitare gi antrenare a migcdrii, a9a incAt practica
moderna dispune de numeroase tipuri de exerci{ii de tip analitic, sintetic,
propriocepu v 9i integrativ.
Kinetologia cuprinde astdzi un domeniu preventiv, terapeutic Ai de recuperare.
-l-ermenul
de ktnetoterapie nu este sinonim cu cel de gimnastica medicald,

domentul acesteia frind mult mai limitat, atat din punctul de vedere al mijloacelor
utilizate,

cit gi din punct

de vedere al obiectivelor propuse.

Aplicarea unor exercilii, tehnici sau metode in scop de reeducare funclionald,

trebuie sa porneasca de

la cunoagterea restantului funclional. Bilanlul musculo-

articular formulat in baza unor elemente obiective, care stabilesc unghiul de migcare,

fo(a gi rezistenta musculard, modificarea prehensiunii 9i mersului aldturi de

un

examen fizic amdnunlit da posibilitatea fundamentdrii gtiintifice a programului kinetic.

Tehnicile kinetologice se clasificd in tehnici anakineticc ai kinetice, de unde

9i

cele 2 capitole mari ale kinetologiei: kinezia 9i akinezia.

!i)iaqf% care suspendd

migcarea

articulard gi

contractia

de contenlie, (aparat gipsat, ateld, corset, ortezd) 9i de

corectie prin care se urmdregte corijarea unei posturi prin aplicarea unei

voluntara. Este

orteze sau unui aparat gipsat

sunt atitudini impuse unor segmente ale aparatului

loconrotor in scop terapeutic sau preventiv. Ele pot fi *orective, cAnd se

f,ffiffi

adreseaza

pi(ilor

moi gi de facriitar* (ex. drenajul brongic).

Tehnicile dinamice se insotesc de deplasarea segmentelor

9i

SE

realizeaza cu sau fdrd contrac{ia musculard, fapt ce le diferenliazdin tehnici acttve 9l

p;rlS iV0.

Iri-rlt,] p<t$jv]

I i;r

apa ratu lu

locomotor

se utilizeazd de foarte multd vreme gi au efecte asupra

sistemului nervos (mentin memorla

kinezrcd) aparatului circulator (indepdrieazd edemele-efect de pompaj) gi mentin
troficitatea !esuturilor.
Ea se executd pe axele
frzrologrce gi nu trebuie sa produca durere. Modalitatile tehnice de realizare sunt.
a

trac{runile continui gi discontinui,

mobilrzarea fo(atd sub anestezie,

mobilizarea pasiva asistatd

gi

mobilizarea pasivd mecanica.

implicd prezenla

gi se realizeazd prin contractii musculare reflexe

Ea este
necontro|ate(ref|exu|deintindere.strech-ref|ex-u|)9ifficeSerea|izeazdprin
contrac{re musculara voluntara

Efectele acestui tip de contraclie sunt:

.
.

cregterea amplitudinii afticulare,

cregterea fo(ei musculare,

dezvoltarea coordondrii musculare.

(migcarea se executd fdra o interventie

Wffi
a1utdtoare)WsiW,cdndofor[aexterioardSeopune

Mobilizarea activd poate

fi

pa(ial for[ei mobilizatoare

ffinu

determind migcarea segmentului

sunt cele 2 posibilitali de realizare

tehnicilor statice

in acest tip de contraclie mugchiul nu-gi modificd

lungimea, dar i9i creEte tensiunea.

tensiunea de contractie scade.

Dar se gtie cd totdeauna mugchiul pdstreazd o anumitd tensiune de contraclie chiar
atunci cdnd se afla intr-o stare de relaxare maximd (tonusul muscular).
Un grup de exercitii fizjse CARI

AUAp$ll l

rBlEQVfi,V""'p4lt!,ai:ifih ,#p,li6ee

de kinetoterapie

Existd numeroase metode care au diverse scopuri din care citdm cdteva:
Kabat (faciliteaza actul motor voluntar),
Klapp (redreseazd scoltozele;
Jacobson 9i Schultz (produc relaxarea progresivd),

Williams (reeduci discopatiile) etc.

Mecanoterapia gi scripetoterapia sunt metode speciale care utilizeazd diverse
instalatii pentru antrenamentul musculoarticular.

Manipuldrile coloanei vertebrale 9i membrelor sunt mobilizdri for[ate care

poarta elementele unei articulalii peste jocul voluntar, pdnd la limita jocului anatomic.
Tehnica uner manipuliri are momente precise
tpunerea in pozt\te.
punerea in tensiune 9i
impulsul manipulativ).

Originea acestor tehnrci este foarte indepdrtatd, dar lui Robert Maigne
meritul fundamentdrii teoretice gi transpunerii in practica medicali modernd.

il

revine

Tracliunile gi elongaliile vertebrale au scopul de a indepdrta vertebrele intre

ele. Tracliunile intermitente in care for[a cregte 9i descregte progresiv sunt cele mai
utilizate in prezent.

Hidrokinetoterapia este

o metodd deosebit de utila in

locomotorii deoarece apa prin proprietdtile sale fizice intervine

refacerea functiei

in realizarea

suplelii

capsulo-tendinoase, in cregterea aportului sanguin gi in principal ugureazd greutatea

corpului facilitAnd migcarea (fo(a lui Arhimede)

Hidrokinetoterapia

se

desfdgoard

in

bazine, care pot avea constructii

deosebite dupd scopul urmdrit.

Exerciliile fizice executate

liber,

in apd sunt aceleagi ca gi cele executate in aer

in general, un program terapeutic se desfdgori gradat respectdnd regula;

nondurerii, precocitdlii, progresivitalii 9i continuitdlii.

Obiectivele de bazd in kinetologia aparatului locomotor sunt -relaxarea;

corectarea posturii 9i aliniamentului corpului;

cresterea mobilrtitii articulare;
cregterea fo(ei musculare,

coordonarea mersului si echilibrului;

antrenarea la efort;
reeducarearespiratorie;
reeducarea sensibilitetil.
Pentru fiecare bolnav in contextul restantului sau dezechilibrului sdu functional

se indicd tehnici gi metodologii care dau individualitate acestor obiective.

Se remarcd gi faptul cd existd anumite obiective kinetice pentru fiecare sector de

patolog ie (ca rd iovascu lar, resprrator, neu rolog ic, reumatismal, posttraumatic).

Recuperarea unui bolnav reumatismal are particularitati care rezultd din

evolutivitatea bolii 9i a deficitului, din faptul cd structurile tendino-musculo-s-heletale
sufera leziuni de tip amiotrofie, retraclie, retracturd, deviatie, deformare, dezaxare,
redoare 9i anchtloza.

prevenirea sau ameliorarea tulburdrilor funclionale cauzate de drversele boli

reumatrsmate se poate face numai aplicdnd un complex medicamentos 9i fizical care
intercepteazd, aIAt lanlurrle patogenice ale bolri, cat 9i deficitul funclional

Recuperarea

in neurologie oferd un cdmp

larg de actiune. Nu se poate

concepe in prezent tratamentul unei boli neurologice fdrd latura reeducationalS, care
metodologie dupd tipul leziunii, centrale sau periferice,
este drferrta ca obiective

9i

pentru ca factorii care determina sau influen\eaza pierderea controlului motor sunt
diferi!i

De exemplu existd o serie de principii care fundamenteazd programul de

recuperare a unui hemiPlegie:

el

prezintd

- hemrplegicul formeazd scheme anormale gi stereotipice de migcare;

- pentru refacerea schemelor normale de migcare trebuie

suprimate

hemiplegicul

nu are afectatd fo(a

musculard;

incapacitatea elabordrii unei comenzi normale a impulsului nervos;

cele anormale;

migcarile

nu trebuie executate cu efort, pentru cd acesta

cregte

soasticitatea.

pentru combaterea spastici se folosesc schemele de migcare reflex

inhibitorii

in recuperarea bolnavului cu leziuni de neuron periferic se line seama de

semnele clinice de baza pe care le determind leziunea nervului gi care constau din.
sindromul motor,
senzitiv

gr

vascular.

Deci, programul va fi adaptat realitatii clinico-functionale.

De asemenea este rmportant gi tipul de leziune,
neurotmesrs,
axonotmesrs,

neuropraxie.

in recuperarea sindromului motor se urmdresc obiective ca:

evitarea apari{iei deformirilor gi atitudinilor vicioase;

evttarea atrofiilor mugchilor paraliza\r,
cregterea fo(ei musculaturii restante, sdndtoase;
refacerea imaginii kinestezice,
cregterea fo(ei gi rezistentei musculare;
refacerea coordonirii 9i abilitatii

in refacerea sindromului vasculotrofic senzitiv se urmdregte:

refacereastereognoziei:
refacerea localizdrii senza{iei.

recuperarea sindromului vasculotrofic medicina fizicdr poate interveni cu

numerogi factori, dar se cunoagte 9r faptul cd fiecare exercitiu are efect de imbogdlire

in

a patulur vascular functional.

Recuperarea bolnavului respirator are alte coordonate. in cadrul metodologiet

de recuperare funclionali a deficienlelor respiratorii, kinetoterapia reprezinti

metodd importantd pentru cd se adreseazd direct unor verigi fiziopatologice; ea

trebuie promovatd permanent gi la domiciliul bolnavului.

Obiectivele unui program kinetic in acest domeniu sunt:

relaxarea,

posturarea (relaxantd, de drenaj brongic);

gimnastica corectoare (coloand vertebrald, baztn,

reeducarea

drafragmului 9i peretelui abdominal);

gimnastica respiratorie propriu-zisd (dirijarea aerului, reeducarea

respiraliei costale, reeducarea respiratiei diafragmatice, controlul 9i
coordonarea respiraliei, ritmul respirator, raportul intre timpii respiratori);

antrenamentul la efort;
educarea tuset:
educarea vorbitului.

Principiul de bazd al reeducdrii cardiovasculare

il reprezintd antrenamentul

la

efort. Acesta influen\eazd favorabil debitul cardiac, cregte volumul sistolic, cregte
intoarcerea venoasd, imbundtdtegte ejectia.
Ameliorarea debitului cardiac permite o mai bund oxigenare a creierului 9i
intregului organism precum 9i ameliorarea mecanismelor periferice de extractie
oxigen ulu

a
a

r.

Reabilitarea bolnavului cardiovascular trebuie sd fie prudentd (numai dupd ce

s-au indepdrtat contraindicaliile), sub monitorizare (ECG, tensiune, puls)

9i

indelungata Parametrii de efort se stabilesc prin aplicarea unor teste'

Recuperarea bolnavului post traumatic pornegte de la necesitatea reducerii
sechelelor disfunclionale datorate impactului, la care uneori se asociazi tulburdri
induse de actul ortopedico-chirurgical sau de imobilizare.
Sechela post traumaticd o regdsim la nivelul articulaliei, musculaturii 9i osului.

Obiectivele recuperdrii articulare sunt dependente de stadiul clinico-functional

gr

ele se refera

la durere, inflamatie

rnobrlitate, stabilitate, abilitate.

Pentru a ameliora " ad optimum"un deficit functional orice program kinetic este

urmat de programe de terapie ocupalionald care favorizeazd abilitarea bolnavului

pentru o anumita gestualitate a vietir cotidiene sau profesionale.
MASAJ

O tehnicd foarte veche practicatd in antichitate de chinezi> egipteni gi romani,

careia astazi i se recunosc numeroase efecte terapeutice este masajuL Se definegte

ca un ansamblu de migcari manuale 9i mecanice care

mobilizeazd metodic

tegumentele, fasciile, mugchii, tendoanele influenldnd circulalia superficiald

9i

musculard. trunchiurile nervoase, receptorii.

in inlelegerea bazelor fiziologice ale masajului trebuie pornit de la urmdtoarele.

existen{a zonelor metamerice cutanate;

existenta unei bogatii de receptori cutanali;

existenla unei relele vasculare importante legatd functional cu cea

orofunda:

prezenta unor zone reflexogene;

posibilitatea eliberdrii locale de hormoni, substante opioide, substante

vasoacltve,

posrbilitatea influentdrii lichidului interstitial

prin

mobilizdri

mecanrce.

Masalul poate fi aplicat in forma sa clasici sau in baza unor tehnici moderne:
masajul reflex, Ciriax, etc.

Fiecare subiect are individualitatea sa tegumentard. Aplicarea masajului

presupune aparilia unor efecte reaclionale complexe care se traduc prin urmdtoarele
acliuni fiziologice:

antalgicd locali 9i la distanta:

relaxantd locald 9i generald;

stimulanti sau decontracturanta dupd tipul de manevrd folosit;

trofrci prin influen!area circulatiei superficiale 9i profunde;

rezobtivd prin mobilizarea lichidului interstitial.

Ca metoda terapeuticd pasivd este utilizat in pregitirea.bolnavului pentru

kinetoterapie, in practrca sportrva 9i in medicina preventivd. Masalul clasic
insumeazd o serie de manevre de care sunt legate anumite efecte:

1.

se realizeaza prin alunecarea

palmelor, ugor, in sensul circulaliei de retur, 9i are rol sedativ
Effleurajui (mdngdierea, netezirea)

deosebit

2.

Tapotamentul, baterea influen\eazd excitabilitatea neuro-muscularA,

I Fricliunea mobllizeaza inse(iile

9i

diferitele

+. Presiunea se adreseaza tuturor straturilor avind efect de

mobilizare

tendinoaponevrotice

straturi tisulare ameliorand elasticitatea acestora.

a edemului.

Indica{iile: afectiuni reumatismale inflamatorii, degenerative, abarliculare,

neurologice centrale 9i periferice, distonii vegetative, afec{iuni venolimfatice.

c,

$-

!x,T#{*t&ffirtr

Este practica medicala care, prin'int"rrediul unui ansamblu de

terapii fizice (caldura presiune, lumina, curent electric) folosite
atat pentru preventie cat si pentru tratament, dezvolta, intretine si
recupereaza capacitati le fizice fu nctiona le si motrice i nd ivid uale.

a
a
a
a
a

tsrostinrulare laser
Lr rc r-',ti t* rapeuticr
lJ ltrasunet
ilai galvanice
h'4agn*iad iaflux

I'**r*

glr{r:s$1;pii* ij* il:ir:t*s'*6*i* si**t r**niffiw#niv*, ftu

iir{r',r*ffi** el*r*r* *xu ;itr: g*nzi$tii ri*pIiircut*.

Unde scurte

Unele proceduri de_[4rotgrqpie sunt contraindicate la persoanele cu tumori, peacemaker, tije, guruburi,
proteze metalice-

i,{l:l-;;

"1

ii.rtl', . f,' r-',

lste tehnica medicala care foloseste laser de joasa putere pentru a stimula sau
rhiba anumite functii celulare.
-erapia
cu laser are multiple aplicatii in fizioterapie, de la terapia durerii pana la
rrostim u larea celu lara

) oarte importanta

a efectelor biostimularri laser sunt: diminuarea durerilor acute st

;ronice,accelerarea vindecarii plagilor cu favorizarea cicatricilor elastice, acelerarea
crmarii si cresterii calusului, regenerarea mai rapida a nervilor sectionati. Tratamentul
lser s-a dovedit a avea rezultate foarte bune in afectiuni postraumatice (ex. status
rost plastie de lrgamente) si afectiuni reumatice.

lCurentii folositi in fizioterapie (curenti diadinamici, curenti interferentiali, TENS, ioniz

galvan rzare, electrostim u lare muscu lara si nervoasa) mod u leaza perceptia du reroas
cnivelul nervilor motori si senzitivi sau stimuleaza contractiile musculare si implicit
Icirculatia sanquina cu efecte biochimice locale antiinflamatoare si miorelaxante.
Tratamentul cu curenti terapeutici are efecte bune in afectiunile neurologice si afetiut
reumatismale.

ratamentul cu uttrasunet produce un micromasaj la nivelr-rl tesuturilor asigurand o

renetrare in profunzime a substantelor antiinflamatoare sub forma de gel, in functie
loza poate sa faca o incalzire a tesuturilor tratate. Acest tratament de fizioterapie are
rfect decontracturant si de stimulare a circulatiei sanquine.

:ste folosit cu succes In recuperarea medicala sportiva si reumatismala.

.-. - .
..- .:
;
.l;
,.:''':illi-...
1

...

..-..

"

Baile galvanice combina actiunea curentului continuu si neotaradtc cu etectul termlc

apei.

)aile galvanice sunt folosite in fizioterapie in principal pentru terapia durerii de origine nervoasa sau musculara, ir
rsuficienta venoasd cronica, atrofii musculare dupd imobilizari prelungite.

i t#1i,,;l |.'lf r *r,,

:fectul campului magnetic asupra organismului uman este foarte
rfecte asupara schimburilor de substante intre celule, implicit asupra
tsemenea efecte endocrine si asupra sistemului nervos vegetativ.
t'r'q

i4

complex, ava
metabolismul

ortopedica

:fecte bune in stres si oboseala cronica si recuperare medicala

ex.status post fracturi)

i":r:*J* l;{:Lirl#
Este o metoda de fizioterapie care foloseste proprietatile campului condensator gen
de curenti de inalta frecventa cu proprietatea ca la trecerea prin tesuturi produce ca
in orofunzime.
Avantajul terapiei cu unde scurte consta in penetrabilitatea mult mai mare in compal
cu alte metode de fizioterapie.
Terapia prin caldura este recomandata indeosebi in afectiuni cronice ale incheieturil
pentru dureri articulare sau afectiuni cauzate de tulburari ale circulatiet periferice ver
rle nrembrelor

BIBLIOGRAFIE
I. (trt'tt

bttlneo-c'litnutic'u. Inclic'ct1ii

si c'ontruinclicdlii,

Editura

\ leclicala. Llr.rcuresti. I 986.

l.

Corr-reliur Obraqcu, Ererc'i{ii ./izice

pentru bolnavii cardictvasculcrri,

I:clitLrra \lcclicald. [Jr,tcr-tresti, I 989.

l.
cu'tic'

('onstantin \/asilc-. Ii.ret'c'i1ii1c fi:ic'e in lrulcrrttenlul reuntatistnului

ttlut' l:clitLrra Sport--l-Lrristn, []uctrresti I 984.

-t. Cttltura fi:ic'd ntec{icctld, [rclitura Sporl-Turistn, Br-rcureqti 1981.

5. (-. Ilaciu. Pt'ogrctme

de gintnas/ic'd medicald, Editura Stadion ,1974.

6. [).1)LrntitrLr. ]lcetlttcctreu ftutc'lionald

in ctfbc'Siunile coloanei vertebrale,

I:clitLrra Sport-.l Lrrism. []Lrcuregti I 98.+.

l.

D.Dumitru, Ghid de reedttcare ,functionald, Editura Sport-Turisrn,

IJr-rcureSti 1981.

Elena Cristea, Ererc'ilii cle gimnasticd recuperatorie la hemiplegici,

8.

Eclitura Medicala, Bucure$ti I 984.

9.

Mar.ian Ijint-ritir, Gimnastic'cr rneclicala la drtmiciliu, E,ditura Sport--furism,

IlLrcuresti lc)89.

10.

Revistcr cle reutperctra meclic'inii "fizic'a

Si bulnectlogie, Editura

Inlomedicet, llucuregti, 2000.

ll.

Sbenghe 'l-., Prevenirea st.rferinlelor musculo- articrtlare, Editura

Medicala. l]ucr-rresti.

12.

Sbelghe

I c)84.

'l'., Kinetologie prc\/ilaclicd, terupetrticci

'si

de recuperare,

Irditura Medicala, Bucuresti 1987.

li.

Sbe'ghc-

'l-..

\'lcdicalli. []trctrrcsti

llac'ttperoreu maclic'ulii a sechelelctr posttraumcrtice. Editura

198

14. Ieleki N. sj
-l'r-rrism.

l.

col

[]r.rcuresti I 98'+.

.. Cttrct bctlneoc:lintaticd in Romania, Editura

Sport-