Sunteți pe pagina 1din 5

Program kinetic al gravidei in trimestrul 1

Fiecare trimestru de sarcină este marcat de o serie de schimbări fiziologice în viaţa


viitoarei mămici, care trece prin stări de greaţă, nervozitate, somnolenţă, pofte pentru diverse
alimente şi urinări dese.

La începutul sarcinii este important să se facă un set de analize de bază dar şi să se


stabilească un medic ginecolog. Pentru o bună dezvoltare a fătului, la începutul sarcinii este
indicat ca mămica să ia suplimente pe bază de acid folic. Acesta ajută la reducerea riscului
apariţiei unor malformaţii cauzate de dezvoltarea incompletă a creierului sau a coloanei
vertebrale a fătului.

Primul trimestru de sarcină este cuprins între prima şi a doisprezecea săptămână de


sarcină, timp în care embrionul devine fetus şi începe să se dezvolte continuu. La sfârşitul acestui
trimestru, fătul ajunge să aibă în jur de 5,5 centimetri şi 14 grame. Potrivit medicilor, primul
trimestru de sarcină este şi cel mai dificil deoarece atunci apar greţurile matinale, vărsăturile,
starea de ameţeală, sensibilizarea sânilor, schimbările de dispoziţie şi creşterea frecvenţei
urinării. Trebuie să se reţină, însă, că sarcina şi simptomele ei diferă de la o persoană la alta. În
timp ce unele femei resimt toate aceste simptome, altele pot avea o sarcină mai uşoară, ferită de
multe dintre aceste neplăceri.

În primul trimestru de sarcină nu numai proaspăta mămică trece prin diferite schimbări
dar şi fătul. De fapt, aceasta este perioada în care embrionul trece prin diverse schimbări pentru a
ajunge la stadiul de făt şi pentru a-şi dezvolta toate organele principale. La sfârşitul primului
trimestru de sarcină, creierul fătului este format şi începe să se dezvolte împreună cu organele.
De asemenea, placenta este dezvoltată şi cordonul ombilical începe să îşi exercite rolul de
trasportor de sânge şi substanţe nutritive. Bătăile inimii încep şi ele din ziua 25 de sarcină. Pentru
ca fătul să se dezvolte normal, mămica trebuie să renunţe la alcool, fumat şi produsele care
conţin cofeină. De asemenea, trebuie eliminate sursele de stres iar dieta nesănătoasă trebuie
înlocuită cu una sănătoasă pe bază de legume şi fructe de şase ori pe zi

Kinetoprofilaxia în primul trimestru de sarcină

Cu toate că în primul trimestru de sarcină capacitatea de efort a organismului nu este


afectată gradul de solicitatare prin exerciții fizice trebuie să fie inferior celui dinaintea sarcinii
deoarece există posibilitatea ca embrionul să nu fie bine fixat în uter. Având în vedere acest
aspect programul kinetic trebuie să cuprindă exerciții globale de menținere a sănătății fizice și
psihice a gravidei cu obiective specifice și contraindicații:

Obiective
1.Formarea unui autocontrol privind aliniamentul corect al corpului și posturii
2.Îmbunătățirea complianței musculo-articulare
3.Menținerea tonusului muscular
4.Reeducarea mișcărilor respirației toracice și diafragmatice
5.Realizarea autocontrolului planșeului pelvi-perineal
6.Prevenirea apariției vergeturilor
7.Controlul greutății corporale în vederea menținerii ei la valori adecvate lunilor de sarcină (în
primele 14 săptămâni câștigul ponderal trebuie să fie de 2 kilograme)
8.Combaterea sedentarismului și menținerea capacității de efort

Mijloace folosite

1.Exerciții libere
2.Exerciții cu greutați mici
3.Exerciții cu obiecte (mingi de gimnastică,bastoane)
4.Exerciții la aparate (bicicleta ergonomică,spalier)
5.Alergări ușoare
6.Plimbări în aer liber
7.Masaj cu creme cosmetice pentru combaterea vergeturilor(automasaj manual sau cu aparate
speciale)

Program kinetic

Din categoria exercițiilor de mers și alergare:

- Mers pe vârfuri cu MS întinse în sus, cca. 10-15 pași;


- Mers normal cu ducerea MS prin înainte în sus și inspirație, apoi coborârea prin lateral pe
lângă corp și expirație, se execută 10-15 pași, repetându-se de 2 ori;
- Mers cu pași adăugați spre stânga și apoi spre dreapta, cu legănarea (balansarea) MS prin
lateral-sus și revenire; se execută inspirații la ridicarea MS și expirații la coborâre (aceeași
dozare);

Exerciții pentru cap, gât și trunchi, fără sau cu participarea MS:

- Flexia și extensia, înclinarea laterală, circumducția capului și gâtului;


- Aceleași mișcări cu mâinile la ceafă, coatele flectate;
- Din stând depărat, înclinarea trunchiului spre orizontală cu menținerea întinderii;
- Aceeași poziție, MS flectate la 180 ˚, degetele apucate, înclinarea laterală stg/dr,
menținerea poziției (stratching);
stând depărtat, MS cu palmele pe torace, se execută răsucirea trunchiului stg/dr cu
extensia MS și supinația antebrațului.
Exerciții pentru cap, gât, trunchi, MS și MI:

- Pe genuchii depărtați, sprijinit pe palem, retragerea șezutei spre înapoi și coborârea


trunchiului spre sol, MS întinse alunecă pe sol cu sprijin pe palme, extensie maximă a
coloanei, menținere și revenire;
- Pe genunchi cu sprijin pe palme, retragerea șezutei pe călcâie, MS cu antebrațele pe sol,
se execută deplasarea înainte a trunchiului, pieptul cât mai aproape de sol, ajungându-se
în sprijin pe brațe, trunchiul în extensie și revenire;
- Pe genuchii depărtați, MS pe lângă corp, se execută așezare pe coapsa stg/dr, cu sprijin pe
palme în fața corpului și revenire; se continuă de partea opusă;
- Din DD, cu MI cu genunchii flectați, tălpile pe sol, sprijin pe antebrațe și coate, se ridică
capul și umerii de pe sol până la desprinderea omoplatului de pe sol ,se menține 3
secunde și revenire;
- Din DD, cu genunchii flectați, tălpile pe sol, se ridică bazinul și coloana lombară de pe
sol menținere urmatp de revenirea coloanei lombare și a bazinului pe sol

Indicații Metodice
1.Se vor folosi poziții de lucru cu baza largită în scopul evitării dezechilibrelor

2.Vor fi evitate săriturile, exercițiile de forță și viteză și rezistență excesivă, exercițiile cu


solicitare mare abdominală, transportul de greutăți sau împingeri de obiecte grele,exerciții care
pot duce la supraîncălzirea organismului pentru a fi afectat fătul.

3.Încă din această etapă se începe reeducarea respirației în scopul formării unui control
respirator necesar pentru îmbunătătirea ventilației pulmonare necesare mamei și copilului, pentru
folosirea ritmică și conștientă a respirației în fazele de dilatare și expulzie. Această reeducare va
fi necesară și în postpartum pentru refacerea sinergiei între contracția muschilor abdominali și
cei perineali.

4.Reeducarea mișcării de respirație toracică se va face prin exerciții asistate de către


kinetoterapeut conștientizând mișcarea costală în regiunea superioară, medie si inferioară.

5.Reeducarea respirației diafragmatice se face prin exerciții de respirație abdominală ce constau


în:
a)relaxarea cu bombarea abdomenului în inspir, ceea ce facilitează coborârea
diafragmului
b)contracția însoțită de sucțiune a peretelui abdominal în urma creșterii presiunii
intraabdominală, diafragmul fiind împins în sus ceea ce facilitează expirația. Tehnica este
urmatoarea:
Subiectul în decubit dorsal cu genunchii flectați, tălpile pe sol, o mană pe torace și alta pe
abdomen. Execută respirații ample fără ca mâna de pe torace să se ridice în timp ce mana de pe
abdomen urmează mișcări respiratorii. După această fază inițială se va învața respirația
abdomino-toracică inferioară.

6.Reeducarea respirației prin exerciții de coordonare a respirației și mișcări efectuate și de


coordonare a fluxului de aer și a ritmului respirator. Aceasta deoarece în ultima lună de sarcină,
mișcările respiratorii se vor coordona cu mișcări de distensie printr-o facilitare a autocontrolului
pelvin se recunosc urmatoarele poziții:
a.Pentru contracții voluntare din decubit lateral, din sezând pe scaun sau din decubit dosal
se efectuează contracții voluntare ale musculaturii perineale ce urmăresc micsorarea distanței
dintre simfiza pubiana si coccis și dintre tuberozitațile ischiatice urmând autoînălțări ale
planseului pelvin.Contracția durează 6 secunde cu pauză de 12 secunde. Se fac 5-6 serii de 2-3
ori pe zi.
b.Pentru controlul distensiei sunt indicate poziții ajutate de gravitație pentru coborârea
fătului
a)-pe genunchi
-sprijin pe palme
-cu antebrațele sprijinite pe scaun

b)-șezând cu trunchiul înclinat înainte și brațele sprijinite de un suport


c)-șezând rezemat de un suport moale, coapsele în abducție, genunchii
flectați și tălpile fixate pe sol.

7.Formarea autocontrolului postural


La oglindă sub îndrumarea kinetoterapeutului se analizează corpul din față și din profil
pentru a depista eventualele deformații. Este recomandată ca poziție de lucru și de odihnă o
extensie axială neforțată a corpului menținută un autocontrol permanent.
Poziția de lucru Șezând cu coloana dreaptă sau cu spatele sprijinit, picioarele deplasate
pe un suport și genunchii puțin mai ridicați decât șoldurile.
Poziția de odihnă Decubit dorsal cu folosirea unei perne mici pentru a nu se cifoza
coloana

8.Individualizarea programului kinetic se va face în funcție de vârstă, starea de sănătate și


mobilitatea gravidei.

9.Exerciții de stretching anume metoda Bob Anderson constau în întinderea ușoară timp de 10-
30 secunde apoi întindere accelerată 30 secunde. Întinderea nu trebuie să provoace durere. Se
ține cont de elasticitatea muschilor prezenti.
Bibliografie
- Site internet: http://biblioteca.regielive.ro/download-81900.html accesat 10.01.2015
http://www.sanatateatv.ro/articole/parinti/cum-evolueaza-sarcina-de-a-
lungul-celor-trei-trimestre/ accesat 10.01.2015