ELECTROTERAPIA CU

CURENT ELECTRIC DE
JOAS FRECVEN (CU
IMPULSURI)

Conf. Dr. Elena Rezu

 DEFINITIE

Curentii de joasa frecv au val cuprinse:1-1000Hz

Curentul alternativ
Curentii periodici /cu impulsuri
 PROPRIETATI FIZICE
Fiecare impuls electric are capacitatea sa
genereze un PA, daca are o I suficienta.
C. cu imp. sunt caract de:
1. forma (generata de panta frontului ascendent si
descendent),
2. durata impulsului,

3. amplitudine (intensitatea curentului),

4. frecv cu care se succed impulsurile,

5. durata pauzei

Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor

ef striomotor; n. senzitiv ef analgezic
 C. de joasa frecventa cu rol terapeutic
Au diferite forme ale impulsului:
sinusoidal,
rectangular,

trapezoidal,

triunghiular,

exponential

Diferite frecvente
Sunt modulati pe principalii parametri: ampl,
frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de
impulsuri pt a se indeparta fenomenul de
acomodare
 Cele mai folosite forme sunt:
1. C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului
0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz)
2. C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms,
durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz)
3. C. rectangular, TENS (Transcutaneous
Electrical Nerve Stimulation)
4. CDD (Bernard) frecv 50 si 100 Hz
5. C. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms;
frecv = 100 Hz
6. C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms;
frecv = 80-100 Hz
 SCOPURI

1. Antialgic
2. De stimulare a contractiei musculare
(excitomotor)
3. De inducere a unor modificari fizico - chimice
ELECTROSTIMULAREA

NEUROMUSCULARA
 Obiectivele electrostimularii
neuromusculare
1. stimularea contractiei ms striate normal
inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona,
incontinenta sfincteriana
2. stimul contr ms partial sau total denervate: c.
progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 imp/sec;
c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul
ascendent cu crestere progresiva; c. exponentiali
(stimul selectiv ms denervata)
3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii
spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza
in placi, b. Parkinson.
 Obiectivele electrostimularii
4. stimularea electrica functionala b.
neurologici: hemiplegici, paraplegici
5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea
de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau
trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza
mare, frecventa mica ( un impuls la 1 4 sec).
 ABC-ul electrostimularii
Intensitate si durata
Frecventa

Secusa Tetanos imperfect (10 Hz)

Contractie tetanica (50 Hz)
Contractie tetanica (100 Hz)
 Electrozi implantabili
In muschi Conectati la nerv
in apropierea punctului motor

Intramuscular stimulating electrode

 Electrozi implantabili
Avantaje
selectivitate mai buna
pozitionare permanenta
repetabilitate a intensitatii contractiei
senzatia produsa de stimulul electric mult mai confortabila
pentru utilizator
(electrozi implantati la distanta fata de receptorii durerii si amplitudine
mai mica pentru un stimul care produce contractie de aceeasi intensitate)

Dezavantaje
tehnica invaziva
risc de infectii
deterioararea in timp a electrodului care
impune o noua interventie chirurgicala
 Electrozii BION
implantati fara interventie chirurgicala cu
ajutorul unui ac hipodermic
pozitionati in apropierea punctului motor
al muschiului
controlati si alimentati in intregime prin
unde radio de catre un dispozitiv extern
 Parametrii prescriptiei de
electrostimulare
Tipul de curent
Frecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuri
Durata impulsului
Pauza
Durata seriei de impulsuri
Pauza intre grupurile de impulsuri
Durata totala a stimularii/nr de sedinte zilnice
Localizarea electrozilor
 Electrostimularea musculara
I. Stimularea musculaturii normal inervate
(cuplu nerv-muschi intact)
II. Stimularea musculaturii denervate
III. Stimularea musculaturii descentralizate
IV. Stimularea musculaturii netede
 I. Stimularea musculaturii normal inervate

Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ,

domeniul curentilor tetanizanti contractii lungi care se mentin cat timp se
aplica curentul)

Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate)

Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile

tetanizante)

Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei

T = 20 ms) receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a
fibrelor musculare si a placilor neuromotorii
 Indicatii electrogimnastica musculara
Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar
normoinervate
imobilizari prelungite la pat
hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare
Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone
musculatura hipotona a spatelui (scolioze)
musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat)
prevenirea aderentelor intra/intermusculare
Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii
Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic,
vasomotor, trofic)
Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activa
 II. Stimularea musculaturii denervate
Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare
brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate
ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de
acomodare
Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile
exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la
pierderea capacitatii de acomodare a muschiului

Electrodiagnostic Recastigarea contractiei

(curba I/t) musculaturii denervate
 Electrodiagnostic
Reobaza-cronaxia
Este masurata in punctul motor al muschiului prin pulsatii
rectangulare cu polaritaea electrodului care a fost determinata ca
fiind mai sensibila atunci cand a fost determinat pragul motor.

Reobaza este cea mai mica intensitate a pulsatiei rectangulare a

curentului care initiaza contractia musculara.

Cronaxia este durata pulsatiei care initiaza contractie musculara

si a carei intensitate este de 2x mai mare decat cea a reobazei

Se masoara in punctul motor al muschiului prin pulsatii

rectangulare
 Electrodiagnostic
Coeficientul de acomodare
Este masurat in pct motor al ms printr-o pulsatie triunghiulara si
una rectangulara, cu polaritatea electrodului care a fost
determinat ca fiind mai sensibil atunci cand s-a determinat pragul
motor.
Coef de acomodare este un raport intre intensitatea pulsatiei
triunghiulare si intensitatea pulsatiei rectangulare.
Durata pulsatiei este de 1000 ms si pauza dintre pulsatii este de 3
sec.
Mai intai se masoara pulsatia rectangulara , si apoi pulsatia
triunghiulara.
Este important de specificat daca electrodul punctiform de
stimulare afost anodul sau catodul.
 Semnele de lezare a nervului periferic
Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica
(contractie la polul pozitiv)
Reobaza crescuta
Cronaxia crescuta
Coeficientul de acomodare al muschiului lezat aproape
de 1 sau sub 1
Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si
in sus
Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte
(unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform)
 III. Stimularea musculaturii
descentralizate
Muschi descentralizat = muschi ce a pierdut
comanda centrala (leziune de neuron motor
central)
Metode
Huffschmidt = 2 circute separate de joasa
frecventa ce determina excitatie electrica
alternativa pe grupele musculare
agoniste-antagoniste
Stimulare electrica functionala (FES)
 Aplicatiile FES
Accident vascular cerebral
Leziuni medulare
Scleroza multipla
Boala Parkinson
Paralizii cerebrale
VA MULTUMESC
 APLICATII CU SCOP
ANALGETIC ALE
CURENTILOR DE JOASA
FRECVENTA
 Sensibilitatea dureroasa
Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor
neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv
cutanat (nociceptori).
Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit:
Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei
tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare;
Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii
scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent
conducatoare;
Fbr C durerea intensa si difuza; sarace in mielina,
lent conducatoare ale informatiilor nociceptive.
 DUREREA. NOCICEPIA
NOCICEPIA:
reprezint latura senzorial adurerii
cuprinde:
fenomenele legate de transducia stimulilor dureroi la nivelul
receptorilor periferici (nociceptori)
transmiterea potenialelor de aciune pe calea ascendent senzitiv
proiecia cortical a acestora
apariia percepiei stimulului dureros
Modularea:
modificarea pragului receptorilor i a intensitii senzaiilor, n
funcie de starea sistemului nervos i a organismului
se produce la toate nivelurile cii de conducere nociceptive,
determinnd fie reducerea, fie amplificarea senzaiei
Analgezia neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stres
Hiperalgezia - stimuli care n mod normal sunt indifereni (ex.
stimuli tactili) pot produce durere
 DUREREA. NOCICEPIA

EXPERIENA SENZORIAL NOCICEPTIV se nsoete:

ntotdeauna de manifestri afective, emoionale sunt n majoritatea

cazurilor negative durerea este o senzaie neplcut trebuie evitat

n majoritatea cazurilor, de apariia unor reacii vegetative

tahicardie
creterea tensiunii arteriale
creterea secreiei sudorale
modificarea respiraiei

fenomene motorii somatice:

reflexe de aprare
adoptarea unor poziii antalgice evitarea amplificrii stimulului
dureros.
 REFLEXUL DE AXON
CARACTERISTICI:
este reacia local cutanat la un stimul dureros, punctiform
se desfoar n trei etape: - eritem local
- edem local
- eritem inconjurtor
fen. nu implic axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi
MECANISM:
stimulul acioneaz asupra unei dendrite:
este transmis spre corpul celular al neuronului
se propag i la celelalte dendrite elib. de neuromediatori:
substana P (SP) - vasodilataie
neurokinina A (NKA) - permeab. endot. vasc.
- degran. mastocitelor
- elib. de histamin
CGRP (calcitonin gene-related peptide peptidul legat genetic de
calcitonin)NO elib. de endot. vasc. vasodil.
ATP
glutamat
 REFLEXUL DE AXON

FUNCIILE REFLEXULUI DE AXON

funcie trofic:

n condiii normale stimulii nedureroi care ajung la fibrele C:

nu determin apariia unei senzaii de durere

produc eliberarea unor cantiti mici de neuropeptide

vasodilataie local rol trofic pentru esuturi

un efect de stimulare de ctre neuropeptide a proliferrii
fibroblatilor i a angiogenezei
modularea periferic a nocicepiei prin neuropeptidele eliberate

particip la declanarea i ntreinerea inflamaiei, dependent de msura n

care sunt stimulate fibrele C
 Curentii diadinamici: efecte si
mod de actiune
Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen,
determinate de: nivelul intensit, forma CDD,
modalitatea de aplicare a electrozilor.
Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se
senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase.
Acomodarea se instaleaza repede, Iin timpul trat,
sub pragul dureros.
Pt obt contr ms Ila pragul de contr, fara senz de
crampa ms (act dinamogena la frecv = 50 Hz).
 Formele clasice de CDD
(Bernard)
1. monofazat fix: ef excitator,tonusul ms, prod
vibratii ce act ca un masaj electric profund,
tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare.
2. difazat fix: este cel mai analgezic, ridicand
pragul sensibilitatii la durere.
3. perioada scurta: ef excitator, tonicizant,
actionand ca un masaj profund intens.
4. perioada lunga: ef analgetic si miorelaxant
evident si persistent, anticogestiv.
5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef
excitomotor, electrogimnastica ms.
 Modalitati de aplicare
Depind de scopurile terapeutice urmarite.
Aplicatii pe pct dureroase circumscrise: electrozi mici
rotunzi de marime egala; polul () direct pe pct
dureros, (+) la 2-3 cm distanta.
Aplicatii transversale: electozi plati de marime
corespunzatoare si egala asezati de o parte si de
cealalta a regiunii dureroase.
Aplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv
periferic, vas. Polul (+), de regula mai mare, se
aseaza proximal pe zona de emergenta, polul (-), mai
mic, distal pe zona afectata.
 Modalitati de aplicare
Aplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de marime
adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col
vertebral catodul pe locul dureros, sau de-a lungul
coloanei anodul proximal, catodul distal.
Aplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, cu
catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cm
distanta.
Aplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms
normoinervati.Polul (+), mai mare, ca electrod
indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul(-
) pe pct motorii ale ms interesati.
 Indicatiile CDD
Stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii,
intinderi ms, redori articulare;
Afect reumatismale: artroze, artrite, reum
abarticular;
Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b.
varicoasa, arteriopatii periferice obliterante.
 Curentii Trabert
Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si
hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms,
frecv 140 Hz).
Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele
tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se
aplica cu strat hidrofil de protectie f gros.
Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros,
iar cel (+), de obicei proximal de catod (-), la
numai 3-5 cm distanta.
Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm.
I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie,
timp de 10 min. (I mare contr.tetanica dureroasa )
 Curentii Trabert
Intensitati: membre: 5-10 mA; col cervicala: 10-
15mA; col dorsolombara: 15-20 mA
Intervine fen acomodarii (scaderea senzatiei de
vibratie) se creste continuu I, printr-o dozare
succesiva in trepte, pana cand se ajunge la o
senzatie max de vibratie de mai lunga durata (in
10 min) mai constanta, care se mentine 15 min.
La sfarsitul trat I se va scadea lent
Se fac aplicatii zilnice
Nr sedinte: 6-8
 Curentii stohastici
Sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea
ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef
analgetic prin ridicarea mai pronuntata a pragului
la durere, precum si durata acestui efect.
Frecv = 5-30 Hz.
 Stimularea nervoasa electrica
transcutanata -TENS
Tehnica non-invaziva
C de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulare
Frecv pana la 100 Hz
Durata impulsului 0,004 0,25ms

Mec de act:
Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl
medular)
Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfine

Inhibarea directa a nervului excitat anormal

 Aplicatii de TENS
1. TENS conventional (constant, de frecventa
inalta, normal):
frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta 0,04
0,1 ms, I=10-40 mA,
electrozii se aplica pe zona dureroasa,

I se stabileste la senzatia de furnicatura confortabila,

ef se instaleaza rapid 10-15 min si dureaza cateva ore
3 4 ore,
durata sed 15min,

indic: dureri musculo-scheletale acute

Act prin stimul fbr A

 Aplicatii de TENS
2. TENS acupuncture like (AL TENS):
stimulare endorfinica de f joasa frecv
C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de
impulsuri cu durata de 0,15 0,25 ms, I 50-100 mA
ef musculoconstrictor
Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distanta

Marimea electrozilor 100 cm2

Durata stimularii 30 min

Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore,

Indic: durerea cr.

Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motorii

 Aplicatii TENS
3. TENS intens, stimulare intensa de scurta
durata
Mod de act: recrutarea fbr descendente inhibitorii
reticulate de la nivelul trunchiului cerebral
Frecv mare 100-150 Hz,

Durata impulsului 250-500 microsec

Durata stimularii 15-30 sec

Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa 30 min

 PENS - Percutaneous Electrical
Nerv Stimulation

Electrostimulare antalgica care combina

avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturii
Electrozii sunt reprezentati de acele de
acupunctura, plasati pe dermatomul ce
corespunde patologiei ce genereaza durerea.
 TENS tehnica
Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, pct
trigger, pct de acupunctura
Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa,
respectand dermatomul
Protocol pt aplicare TENS:
Se verifica tegum
Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70%

Se verifica aparatul si electrozii

Se seteaza caractTENS

Gradarea intensitatii la inceputul sedintei

Descrestera controlata a I la inchiderea aparatului

 Contraindicatii TENS
Pacemaker
Sarcina
NU: pe sinusul carotidtan, pe fata ant a gatului,
pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!!
Lez cutanate
ACTIUNILE CURENTILOR
DE MEDIE FRECVENTA
 DEFINITIE

CMF = curenti alternativi sinusoidali cu frecv

cuprinse intre 1000 Hz (1 kHz) si 100000 Hz
(100 kHz), limite stabilite de Gildesmeiter si
Wyss.
In terapie se folosesc frecv de 3 10 kHz.
 CMF caracteristici principale:
Rezistenta pielii scade paralel cu cresterea frecv, scazand astfel si
ef de incalzire al pielii, deci cant de caldura dezvoltata la trecerea
curentului scade semnificativ pana la disparitie, paralel cu
cresterea frecv.
Sensibilitatea cutanata scade paralel cu cresterea frecv.
Penetrabilitatea cutanata este f. buna (ef de profunzime).
Sensibilitatea la piele este f. mica, deci aplicatiile sunt
nedureroase.
Pragul de excitabilitate neuromusculara creste paralel cu cresterea
frecv
ACTIUNI BIOLOGICE ALE CMF
1. Ef sumatiei temporare: excitatia fbr n
mielinice este posibila numai dupa o succesiune
de perioade de c alternativi, deci dupa o
succesiune de oscilatii de MF, dependent de un
anumit prag de intensitate si un anumit timp util.
T util este cu atat mai mic, cu cat I de excitatie este
mai mare.
Cu cat creste frecv CMF, cu atat creste si nr per
necesare pt declansarea unui PA.
 ACTIUNILE BIOLOGICE
2. Excitatia apolara sau ambipolara: excitatia
poate fi produsa la oricare din cei 2 poli si
concomitent, daca ei sunt aplicati simetric.
Conditii:
A. impulsurile de c alt tb sa aiba o forma simetrica.
B. CMF tb sa fie modulat in amplit, adica sa apara si
sa dispara lent, la intervale de cateva perioade de c alt
C. frecv c tb sa fie > 1000 Hz .
 ACTIUNILE BIOLOGICE
3. Negativarea primara sau locala: la stimuli de
MF cu I subliminara, dupa trecerea unui anumit
nr de perioade, apare local o negativare primara
exprimata de descresterea pot. de repaus a mb
excitabile (depolarizare reactiva dupa Weyss).
 PRINCIPALELE EFECTE
FIZIOLOGICE
1. Act stimulatoare pe ms scheletica, producand
contr ms puternice, reversibile, bine suportate.
2. Ef de stimul asupra ms netezi hipotoni (ai
unor org int)
3. Act antalgica
4. Act vasomotorie cu ef hiperemizant si
resorbtiva
5. Alte ef: decontracturant miorelaxant, trofic
si asupra str veg (stimulare a vagului)
POSIBILITATI DE APLICARE

1. IN SCOP DIAGNOSTIC

2. IN SCOP TERAPEUTIC
A. Procedeul de aplicatie cu un singur curent deMF
modulat
B. Procedeul prin curent interferential dupa Nemec
 C. INTERFERENTIALI AVANTAJE
1. Modularea intensitatii prelungeste ef de
stimulare al curentului alternativ de MF aplicat,
prevenind instalarea fenom de acomodare.
2. Utilizarea frecv purtatoare din domeniul MF
intimpina o resistenta electrica redusa din partea
tegumentului.
3. Pot fi utilizate I mai mari de curent, cu un ef
corespunzator crescut.
4. Interferentele de joasa frecv sunt considerate
cele mai active dpdv biologic la niv celulelor.
 EFECTE FIZIOLOGICE
1. Ef. excitomotor pe ms striata (act numai pe
ms sanatosi, normal inervati); F mici < excita
toate fbr ms;
2. Ef. decontracturant: se obt cu F medii 12-35
Hz;
3. Ef. vasculotrofic, hiperemizant,resorbtiv:
Act directa pe vasems neteda a vaselor sg
Indirect, prin gimnastica ms realizata de ef
excitomotor ms, cu producere de contr fiziol line.
 EFECTE FIZIOLOGICE
4. Ef analgetic modifica perceptia dureroasa prin
diminuare excitabilitatii dureroase, dar si prin
combaterea hipoxiei generatoare de durere (act
vasodilatatoare);
5. Act excitomotoare pe ms neteda, este realizata
de orice formula de curent interferential
 INDICATII
1. afect ale ap locomotor: stari post traum,
artrite, pperiartrite, artroze, discopatii, mialgii,
nevralgii, nevrite
2. afect vascul perif: tulb de circul art, venoasa,
limfatica
3. afect ginecologice: anexite, metroanexite,
dismenoree
4. afect ale org int: dischinezii biliare, distonii
functionale intestinale, afect reno-urinare,
hipertrofii de prostata
 CONTRAINDICATII
1. afect febrile de dif etiologii
2. tuberculoza activa
3. neoplazii
4. stari casectice
5. b infectioase
6. infectii
7. pace maker cardiac
APLICATIA TERAPEUTICA OBIECTIVE

Cresterea pragului dureros (ef antalgic)

Ef stimulant pe ms striata
Ef pe SNV
 PARAMETRI
Durata si timpul aplicatiei: pt electrozi placa:15-
20 min; E. ventuza 10 min, pres=0,4 kg/m2
micromasaj profund de aspiratie
Scaderea rezistentei electrice tisulare
Cresterea conductibilitatii electrice

Repartitie uniforma lichidiana sub electrozi

Creste de 30 de ori vascularizatia sub electrod