1

Teste pentru examenul de licenta

Specializarea BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE
Pachet B
KINETOLOGIE MEDICAL
1.
Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a) imobilizarea de punere n repaus
b) imobilizarea activ
c) imobilizarea de contenie
d) imobilizarea de corecie
2.
Care din urmtoarele tehnici apartin imobilizrii:
a) relaxarea muscular
b) punerea n repaus
c) posturile de facilitare
d) contractia izometric
3.
Imobilizarea general de punere n repaus se aplic pacienilor cu:
a) boli grave cardio-pulmonare
b) traumatisme uoare
c) tendinite
d) flebite
4.
Imobilizarea segmentar de punere n repaus se aplic:
a) traumatismelor cranio-cerebrale grave
b) arsuri ntinse
c) procese inflamatorii localizate
d) traumatisme toracice
5.
Imobilizarea de contenie nu se utilizeaz pentru:
a) consolidarea fracturilor
b) n luxaii
c) artrite specifice
d) arsuri
6.
Care afirmaie nu se regsete printre regulile imobilizrii:
a) aparatul s nu jeneze circulaia
b) sub aparat, s se menin tonusul musculaturii prin contracii izometrice
c) segmentele s fie poziionate n timpul imobilizrii n poziii funcionale
d) este normal s creeze disconfort fizic i psihic pacientului
7.
Dezavantajele imobilizrilor pe termen lung:
a) favorizeaz circulaia venoas
b) amelioreaz mobilitatea articular
c) induce hipotrofii musculare de inactivitate
d) creaz confort fizic i psihic pacientului
8.
Posturile pot fi:
a) active i cu rezisten
b) active i de facilitare
c) corective i cu rezisten
d) corective i de facilitare
9.
Posturile corective pot fi:
a) liber, liber-ajutat, fixat
b) fixat, atrnat, liber
c) sprijinit, liber-ajutat, fixat
d) liber, liber-ajutat, atrnat
10.
Posturile de facilitare nu se refer la:
a) drenaj bronic
b) micri active
c) facilitare respiratorie sau cardiac
d) drenaj biliar
2
11.
Tehnicile anakinetice sunt:
a) micri active cu rezisten
b) micri pasive
c) relaxarea muscular
d) imobilizarea, posturarea
12.
Mobilizarea pasiv ndeplinete urmtoarele condiii:
a) o articulaie se mobilizeaz prin intermediul a dou articulaii
b) se va executa pe mai multe direcii de micare, fr pauz
c) se va pregti prin aplicaii de cldur, masaj sau electroterapie
antialgic
d) este o tehnic global, deci nu se va mobiliza articulaie dup articulaie i
fiecare
direcie de micare
13.
Care dintre tehnici nu aparin mobiliztorilor pasive:
a) traciuni
b) autopasiv
c) contracia izometric
d) prin manipulare
14.
Mobilizarea pasivo-activ aparine:
a) tehnicilor anakinetice
b) mobilizrilor active
c) tehnici kinetice statice
d) mobilizrilor pasive
15.
Care din urmtoarele modaliti tehnice nu aparine mobilizrilor active
voluntare:
a) mobilizarea activ liber
b) mobilizarea activo-pasiv
c) mobilizarea pasivo-activ
d) mobilizarea activ cu rezisten
16.
Mobilizarea pasiv pur asistat se ncadreaz n tehnicile:
a) anakinetice de posturare
b) kinetice statice
c) anakinetice dinamice
d) kinetice dinamice
17.
Mobilizarea autopasiv o realizeaz:
a) pacientul
b) kinetoterapeutul
c) kinetoterapeutul mpreun cu pacientul
d) cu ajutorul ortezelor
18.
Mobilizarea autopasiv nu poate fi realizat prin:
a) presiunea corpului
b) imobilizare de corecie
c) aciunea membrului sntos
d) intermediul unor instalaii (scripei)
19.
Care sunt parametrii ce nu se regsesc n cadrul mobilizrii pasiv pur
asistat:
a) posturarea pacientului n instalaii
b) poziia, prizele i contraprizele kinetoterapeutului
c) manevrele, fora i ritmul de mobilizare
d) poziia pacientului
20.
Modalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt:
a) activ asistat, activ cu rezisten, pasivo-activ
b) activ cu rezisten, contracia izometric, activ asistat
c) pasivo-activ, activo-pasiv, activ cu rezisten
d) activ asistat, activ cu rezisten, activ liber
21.
Care obiective nu sunt specifice mobilizrilor active voluntare:
a) creterea sau meninerea amplitudinii de micare a unei articulaii
b) meninerea unei poziii corectoare cu ajutorul unor instalaii
c) creterea sau meninerea forei musculare
d) dezvoltarea coordonrii neuro-musculare
3
22.
Mobilizarea activ reflex este realizat de:
a) contracii izometrice executate voluntar de pacient
b) contracii musculare reflexe necontrolate i necomandate voluntar de
pacient
c) contracii izotonice executate voluntar de pacient
d) contracii musculare controlate de pacient
23.
Contracia muscular, fr s determine micarea segmentului reprezint
o
tehnic:
a) kinetic activ cu rezisten
b) kinetic dinamic
c) kinetic static
d) kinetic activ asistat
24.
Tehnicile kinetice statice constau n:
a) contracie izometric, relaxare muscular
b) contracie izotonic, relaxare muscular
c) contracie izometric, imobilizare
d) contracie izotonic, posturare
25.
Principii de baz ale exerciiului fizic terapeutic:
a) exerciiile se execut rapid
b) progresivitate lent, poziii de start stabile
c) la contracii intense pauze mici
d) etapizarea programului de exerciii nu este obligatoriu
26.
Ultimul nivel al controlului motor este:
a) mobilitatea
b) abilitatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea controlat
27.
Bilanul muscular are un sistem de cotare pe o scal de la:
a) 0-1
b) 0-5
c) 0-10
d) 0-100
28.
Dintre micrile articulare elementare, abducia este:
a) micarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
b) micarea de ndeprtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c) micarea de rsucire a membrului n jurul axului longitudinal
d) micarea de circumducie
29.
Micrile active se execut la comanda examinatorului i nu implic:
a) nelegerea (exemplificarea) micrii cerute de ctre pacient
b) cooperare din partea pacientului
c) manevrarea de ctre examinator a segmentului
d) comunicare ntre pacient i examinator
30.
Bilanul muscular este un proces:
a) activ
b) pasiv
c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d) static
31.
Datele obinute de bilanul muscular nu sunt necesare pentru:
a) elaborarea, controlul i modificarea programului de recuperare
b) orientarea tipului de intervenie medico-chirurgical
c) contureaz deseori prognosticul funcional al pacientului
d) msurarea indicilor cardio-vasculari
32.
Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n:
a) o contracie de 12 sec/zi
b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi
c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii
d) o contracie de 6 sec/zi
4
33.
Micarea activ asistat este utilizat n cazurile de for:
a) -2, -3
b) 5 i 4
c) nici un raspuns corect
d) 0, 1
34.
Pe scala numeric adaptat, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a) 4 (bun) muchiul poate executa micarea pe toat amplitudinea contra unei
fore
exterioare
b) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz complet segmentul contra gravitaiei (fr
alt
contrarezisten)
c) 4 (bun) muchiul deplaseaz antigravitaional, complet, segmentul
contra unei
rezistene medii
d) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei
35.
La examinarea din spate se pot aprecia:
a) linia tendoanelor ahiliene
b) bolta longitudinal a piciorului
c) bolta orizontal a piciorului
d) relieful genunchiului
36.
Linia gravitaiei ntregului corp se apreciaz prin utilizarea:
a) scalei de la 0 la 5
b) firului de plumb
c) ADL-ului
d) testing-ului muscular
37.
Ciclul Krebs este ntlnit n metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) aerob
c) anaerob lactacid
d) aerob alactacid
38.
Palparea maselor musculare, n poziii de relaxare ne precizeaz:
a) deficit cardio-vascular
b) rezistena la efort
c) deficitul respirator
d) hipotonii sau hipertrofii musculare
39.
Creterea forei musculare este condiionat de urmtorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) durat, volum
c) complexitate, durat
d) intensitate, durat
40.
Micarea activ se aplic n antrenarea muchilor de for doar:
a) 4 i 3
b) 2 i 3
c) 3+, 2
d) nici un raspuns correct
41.
Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n creterea amplitudinii de
micare:
a) regula micrii contrare, cu durere
b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, fr durere
c) s nu provoace durere, regula micrii contrare
d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, cu durere
42.
Progresivitatea pentru tonifierea muscular nu se realizeaz prin:
a) creterea progresiv a lungimii sau greutii braului prghiei (rezistenei)
b) scoaterea treptat a ajutorului dat unei micri de musculatur accesorie
c) adugarea unei serii de mici i ritmice micri la limitele sectorului de
mobilitate
articular
d) creterea amplitudinii unei micri executate contra gravitaiei sau cu o greutate
adugat
5
43.
Suprafaa bazei de susinere a corpului n timpul exerciiului fizic:
a) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia va fi mai stabil
b) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi mai stabil
c) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia nu va fi mai stabil
d) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi n echilibru
44.
Poziiile iniiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale i derivate
d) nici un rspuns nu este corect
45.
La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a) prezena cifozei
b) relaxarea sau slbirea musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
46.
Evaluare ADL nu const n:
a) igien, mbrcare
b) utiliti, alimentare
c) comunicare, locomoie
d) efectuare de exerciii de for
47.
Poziiile derivate din postura ortostatic se realizeaz prin:
a) doar schimbarea poziiei membrelor superioare i a trunchiului
b) doar schimbarea poziiei membrelor inferioare i a trunchiului
c) schimbarea poziiei trunchiului i a membrelor superioare i inferioare
d) doar schimbarea poziiei trunchiului
48.
Tehnici pentru promovarea mobilitii controlului motor, n iniierea
micrii:
a) relaxare-opunere, circuit, iniierea ritmic
b) iniiere ritmic, micare activ de relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten, iniierea ritmic
d) relaxare-contracie, contracia izometric n zona scurtat
49.
Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a) Vzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacia
50.
Pentru redredarea scoliozelor se utilizeaz metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
51.
Micarea activ cu rezisten se aplic pentru antrenarea muchilor de
for:
a) 5, -5, 4, 4+
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
52.
Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bun flexibilitate muscular
b) detent
c) de o foarte bun vitez de deplasare
d) rezistena general a organismului
53.
Componentele micrii ce nu se regsesc pentru fiecare schem n spiral
sau
diagonal, din metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducie sau adducie
c) circumducie
d) rotaie extern sau intern
6
54.
La examinarea din fa se pot aprecia:
a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
55.
Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezisten
56.
Din cadrul metodelor speciale n kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
57.
Scripetoterapia se realizeaz prin intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
58.
Identificai afirmaiile false pentru testarea forei musculare:
a) 3, muchiul mobilizeaz segmentar, dar cu eliminarea gravitaiei
b) 0, muchiul nu realizeaz nici un fel de contracie
c) -3, micare contra gravitaiei, dar incomplet fa de amplitudinea maxim
d) 1, schat, nu exist micare, dar se simte contracie la nivelul tendonului
59.
ATP, CP semnific:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
60.
Tehnici de promovare a abilitii controlului motor:
a) izometria alternat, relaxare-opunere
b) progresia cu rezisten, secvenialitatea normal
c) relaxare-contracie, stabilizarea ritmic
d) iniierea ritmic, micarea activ de relaxare-opunere
61.
Creterea forei musculare prin exerciii cu rezisten progresiv se
realizeaz cu
ajutorul metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
62.
Sistemul Guthrie-Smith const n utilizarea:
a) instalaii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeilor
63.
Terapia ocupaional este metoda care face legtura dintre:
a) refacerea forei i reeducarea mersului
b) recuperarea medical i recuperarea socio-profesional
c) efort fizic i refacerea dup efort
d) refacerea deficitului respirator i amplitudinea de micare
64.
Momentele manipulrilor nu constau n:
a) punerea n tensiune
b) punerea n poziie
c) suspendarea excentric
d) impulsul manipulativ
7
65.
Identificai afirmaiile false n aplicarea traciunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare s nu lezeze esuturile i s nu jeneze circulaia
b) poziia pacientului trebuie s fie ct mai flexat
c) fora de traciune este progresiv
d) durata edinei nu depete 10-15 minute pentru coloana cervical
66.
Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesional
d) sociale
67.
Hidroterapia parial pentru creterea mobilitii articulare nu se
realizeaz prin:
a) imobilizri
b) mobilizri pasive
c) mobilizri active
d) mobilizri pasivo-active
68.
Micarea complet contra gravitaiei, cu rezisten uoar, unde oboseala
apare
repede, este evaluat pe scala testing-ului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3
69.
Tehnici de promovare a stabilitii controlului motor:
a) relaxare-contracie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten
d) contracia izometric n zona scurtat
70.
Schemele antagoniste pe flexie i extensie, din metoda Kabat sunt n
numr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie i 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
71.
Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:
a) creterea forei musculare
b) suspendarea unui membru n sistem elastic pe vertical
c) creterea indicilor respiratori la efort
d) creterea amplitudinii unei micri
72.
Relaxarea general se poate obine prin:
a) exerciii active, cu rezisten
b) masaj
c) contracii izometrice ntre 12-30 secunde
d) mobilizri active executate rapid
73.
Identificai gradul, n testing-ul muscular pentru calificativ slab, cu
micare
complet, dar cu gravitaia exclus:
a) 1
b) 2+
c) 3-
d) 2
74.
Realizeaz micare complet contra gravitaiei i a unei rezistene
puternice:
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+
75.
n exerciiile de tip Kabat se ine seama c dou micri nu se asociaz
niciodat,
indiferent de schema de micare:
a) flexie cu rotaie extern, totdeauna la membrul superior
b) extensie cu rotaie intern, totdeauna la membrul superior
c) adducie cu rotaie extern, totdeauna, la membrul inferior
d) abducia cu rotaie extern, totdeauna la membrul inferior
8
76.
Suspensoterapia const n:
a) micri active cu cordonul elastic
b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influena gravitaiei
c) micri active, cu rezisten
d) micri active cu ajutorul resorturilor
77.
Micarea parial n condiii de excludere a gravitii este evaluat pe
scala testingului
muscular cu:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
78.
Un element definitoiu n realizarea relaxrii ca obiectiv al kinetologiei l
constituie:
a) respiraia controlat
b) creterea forei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creterea rezistenei la efort
79.
Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a) pasiv, prin micare liber, fr rezisten
b) activ, de ctre kinetoterapeut determinndu-se limitele de micare
c) activo-pasiv de ctre kinetoterapeut
d) activ, cu rezisten pentru creterea forei
80.
n corectarea posturii i aliniamentului corpului nu se utilizeaz
urmtoarele
tehnici:
a) micri pasive, active, active asistate
b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greuti mari pe umeri
d) contracii izometrice
81.
Care dintre urmtoarele obiective de kinetoterapie nu se aplic n S.A.:
a) meninerea posturii i aliniamentului corect al corpului
b) meninerea supleei articulare
c) meninerea tonusului muscular paravertebral
d) corectarea anchilozelor
82.
Tehnici comune de promovare a stabilitii, mobilitii controlate i
abilitii
controlului motor:
a) iniiere ritmic
b) inversare lent cu opunere
c) progresie cu rezisten
d) relaxare-opunere
83.
n cadrul posturilor corectoare adaptate la bolnavul spondilitic, care
dintre
urmtoarele este incorect:
a) decubit dorsal fr pern sub cap, cu o perni sub coloana dorsal, membrele
superioare sub ceaf, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu oldurile i genunchii flectate
c) decubit dorsal cu perni sub coloana toracal, sculei de nisip pe umeri i
genunchi
d) poziia Sfinxului
84.
Care obiective generale n programele de kinetoprofilaxie pentru aduli nu
se
regsesc:
a) meninerea forei i rezistenei musculare
b) meninerea capacitii de efort
c) creterea i dezvoltarea armonioas
d) meninerea unei posturi corecte
85.
Sistemele de testare global a aparatului MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
9
86.
Care dintre programele de gimnastic nu aparin profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale Forelor Aeriene Canadiene
b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
87.
Tehnica exerciiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) const n:
a) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracii izometrice, n aceeai
edin
b) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracii izometrice, n edine diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracii izotonice, n aceeai edin
d) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracii izotonice, n edine diferite
88.
O contracie de 6 secunde pe zi reprezint:
a) ERSIZ
b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
89.
Exerciiile dinamice cu rezisten pentru creterea forei sunt:
a) exerciiile cu 10 r m
b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
90.
Metodele specifice relaxrii sunt:
a) Bobath, Schultz
b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
91.
Corectarea deficitului respirator nu se realizeaz prin:
a) posturi relaxante
b) posturi de drenaj bronic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi facilitorii
92.
Antrenamentul la efort nu se adreseaz:
a) bolnavilor cardio-vasculari
b) bolnavilor cu fracturi incomplete calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
93.
Metode ce nu se regsesc n antrenamentul la efort:
a) alergare, covorul rulant
b) urcatul scrilor, not
c) micare activ de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometric, mersul
94.
Metodele de antrenament la efort pentru pacienii cu deficiene
funcionale cardiopulmonare
i locomotorii severe sunt:
a) urcatul i cobortul scrilor i pantelor ntr-un ritm susinut
b) bicicleta ergometric
c) alergarea pe teren variat
d) pregatire pentru activitile de autongrijire i casnice
95.
Identificai factorul extern n limitarea amplitudinii de micare, dup
Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa
c) abilitatea individual de a performa micri (exerciii)
d) elasticitatea muscular
96.
Evaluarea amplitudinii de micare trebuie s aprecieze:
a) numai micarea pasiv
b) micarea autopasiv
c) numai micarea activ
d) att micarea pasiv, ct i cea activ
10
97.
Inhibiia activ (IA) se aplic:
a) n paralizii
b) numai muchiului normal inervat i sub control voluntar normal
c) n refacerea mobilitii articulare
d) n refacerea sinovialei
98.
Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
99.
Sistemul Hettinger, de testare global a aparatului MNAK, nu presupune
testarea:
a) mobilitii articulare i a echilibrului
b) elasticitii toracice i tonicitii abdominale
c) forei musculare
d) capacitii de efort
100.
Redoarea articular (dup T. Sbenghe) se refera la:
a) tixotropie
b) retractur
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativ
101.
Stretching-ul nu este contraindicat n urmatoarele situatii:
a) cnd limitarea amplitudinii de micare este de cauz muscular
b) cnd limitarea este de cauz osoas
c) dup o fractur recent neconsolidat
d) n prezena unui proces inflamator acut sau infecios intra- sau periarticular
102.
Care din urmtoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) forarea ntinderii n prezena persistenei unei dureri la orice micare
articular
103.
Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la nceputul excursiei de micare
b) gradul 3: micari ample spre excursia maxim, la nivelul rezistenei tisulare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care foreaz rezistena tisular
(stretching)
104.
n antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului
intensitatea se
bazeaz pe principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii

105.
Cavitatea articular este sediul unor stri patologice variate care vor
determina
deficit funcional, cu excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
106.
Pentru refacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se
utilizeaz:
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu rezisten
11
107.
Tehnici comune de promovare a mobilitii controlate i abilitii
controlului
motor:
a) IL, SI, MARO, IR
b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, ILO, CR, SI , IA
d) CIS, ILO, IA, IL
108.
Micrile jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, rsucire, compresie, traciune
b) rulare, alunecare, rsucire, rotaie, compresie
c) rulare, alunecare, circumducie, compresie, traciune
d) rulare, alunecare, rotaie, compresie, traciune
109.
Identificai factorii interni ai creterii flexibilitii:
a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i ligamentelor
b) momentul zilei
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
110.
Reflexul miotatic este reflex de :
a) reflex de tendon
b) reflex flexor
c) ntindere
d) nici una
111.
Micarea de supinaie este micarea de:
a) rotare spre interior
b) orientare a palmei n jos
c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n sus
112.
Precizai care categorie a ADL-urile nu este corect:
a) de autongrijire
b) de mobilitate n pat
c) de extensie
d) de comunicare
113.
Structura programul de antrenament aerobic:
a) parte de exerciii, parte de respiraie i relaxare
b) perioad de nclzire, perioada de exerciii aerobice, perioada de
ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de dezvoltarea forei i rezistenei
d) perioad de nclzire, de relaxare i ncheiere
114.
Spasticitatea poate fi definit ca fiind:
a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii de micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui muchi la ntinderea pasiv
d) leziune articular
115.
Care este afirmaia fals n legtur cu elementele aspectului general al
corpului, n
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la eforturi aerobice
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta
116.
Care dintre variante nu reprezint un tip de stretching:
a) balistic, izometric
b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, nchis
d) activ (sau stato-activ)
117.
Metabolismul glucozei pe calea aerob se realizeaz:
a) n lipsa O2
b) n prezena acidului lactic n exces
c) n prezena H2O
d) n prezena O2
12
118.
Regulile aplicrii tehnicilor de mobilizare a articulaiilor periferice nu
prevd:
a) poziia comod i relaxat a pacientului
b) respectarea principiului progresivitii, ca intensitate i amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uoar a pacientului
d) forarea lucrului ntr-o articulaie blocat, dureroas
119.
Identificai varianta corect a urmtoarelor tehnici:
a) tehnica fracionat Oxford
b) tehnica culturist De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu repetiie
d) tehnica fracionat de De Lorme-Watkins
120.
Care denumire nu aparine exerciiilor culturiste:
a) exerciiile cu rezisten progresiv ajustabil zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor
BALNEOLOGIE
1. Care din urmatoarele NU reprezinta modalitati de peloidoterapie :
a. Impachetari calde cu namol
b. Bai calde cu namol diluat in apa
c. Bai galvanice
d. Cataplasme cu namol cald
2. Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau
terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald
3. Talasoterapia presupune utilizarea in scop preventiv si curativ a
urmatoarelor component
cu EXCEPTIA :
a. Apa marii
b. Nisipul
c. Radiatiile solare
d. Gazele mofetariene
4. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala
5. Care din urmatoarele tipuri de namoluri terapeutice este
sapropelic de liman :
a. Namolul din lacul Techirghiol
b. Namolurile de la baile Govora
c. Namolurile de la Vatra Dornei
d. Namolurile de la Lacul Sarat
6. Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii
cu EXCEPTIA :
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat
13
7. Namolurile sapropelice se caracterizeaza prin urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. Au continut de substante organice mai mare de 10% in namolul uscat
b. Se formeaza in zone mlastinoase prin transformarea incomplete a
materialului
vegetal in conditii de umiditate mare
c. Au plasticitate buna
d. Se aplica sub forma de impachetari partiale, generale sau cataplasme
8. Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a
peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie
9. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt reprezentate de
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efectele miorelaxante
b. Efectele antiinflamatorii
c. Efectele vasocostrictoare periferice
d. Cresterea flexibilitatii tesuturilor articulare si periarticulare
10. Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor
11. In functie de compozitia lor fizico-chimica exista urmatoarele
tipuri de namoluri cu
EXCEPTIA :
a. Namoluri sapropelice
b. Namoluri radioactive
c. Namoluri de turba
d. Namoluri minerale
12. Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare
13. Urmatoarele saline sunt folosite in scop terapeutic cu EXCEPTIA :
a. Slanic Prahova
b. Praid
c. Targu Ocna
d. Covasna
14. Apele sulfuroase contin :
a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale
sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru
15. Crenoterapia cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mare
b. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mica
c. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie foarte mare
d. Se folosesc ape sulfuroase de orice concentratie
16. Apele radioactive :
a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
d. Contin sare de uraniu in orice concentratii
14
17. Apele sulfatate :
a. Au un continut de peste 10g/l de sulf oxidat
b. Au un continut sub 1g/l de sulf oxidat
c. Au un continut de peste 1g/l de sulf oxidat
d. Au un continut de peste 1g/l de zinc oxidat
18. Cura externa cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S
b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S
c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S
d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori
peste 200 g/l)
19. Cura externa cu ape sulfuroase se bazeaza pe urmatoarele
efecte ale H2S cu EXCEPTIA :
a. efect vasoconstrictor cutanat
b. efect metabolic
c. efect keratolitic
d. efecte asupra cartilajului articular
20. Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase
sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
c. Baile Herculane
d. Mangalia
21. Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA:
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare, litiaza biliara, colecistite cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite
c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale cailor urinare
d. Diaree acuta
22. Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte
terapeutice cu EXCEPTIA :
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici
23. Forme de aplicare ale curei externe cu ape sulfuroase sunt cu
EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii
24. Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei
profilactice active pentru afectiunile
respiratorii :
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare
25. Cura de reconfortare : presupune utilizarea urmatoarelor
metode cu EXCEPTIA :
a. climatoterapie
b. kinetoprofilaxie exercitii de relaxare, antrenamente aerobice
c. hidroterapie cu factori termici contrastanti
d. diete bazate pe consum excesiv de lipide de origine animala si glucide
concentrate
15
26. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru
afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic
27. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile respiratorii
alegeti cea mai indicata
statiune :
a. Baile Felix
b. Neptun
c. Lacu Sarat
d. Praid
28. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare
cea mai indicata statiune
este :
a. Techirghiol
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
29. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative
cea mai indicata statiune este :
a. Baile Felix
b. Praid
c. Covasna
d. Balvanyos
30. Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura
balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
31. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale
curei balneo-climaterice :
a. lupus eritematos sistemic
b. spondilita ankilozanta forma axiala
c. cifoscolioza
d. boala artrozica
32. Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele
afectiuni cu EXCEPTIA:
a. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
b. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
33. Cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare se
poate realiza in urmatoarele
statiuni cu EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad
16
34. Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt
indicate urmatoarele statiuni
cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale
35. Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice
36. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
37. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala
38. Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
39. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul
sechelelor posttraumatice cu
EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase
40. Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
41. cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni
ortopedico-traumatice :
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc
17
42. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
43. Apele alcalin-teroase au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase
44. Apele alcalin teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
45. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat
b. Sarata Monteoru
c. Baile Nicolina
d. Ocna Sibiului
46. Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale
47. Apele minerale sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele sulfuroase
b. apele clorurate
c. apele iodurate
d. apele feruginoase
48. Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele
efecte cu EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
49. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate prin cure balneo-
climaterice cu EXCEPTIA :
a. afectiuni reumatismale
b. afectiuni neurologice
c. sindroame paraneoplazice
d. afectiuni ortopedico-traumatice
50. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in
perioada de denervare sunt
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate
18
51. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice
dupa primele semne de reinervare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea durerilor si fenomenelor inflamatorii reziduale
b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a muschilor reinervati
c. reeducarea sesnsibilitatii
d. tonifierea musculara progresiva
52. Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie
la accelerarea procesului de
reinervare in tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu
EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
53. Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate
in urmatoarele afectiuni
neurologice cu EXCEPTIA :
a. boala parkinson
b. nevralgii
c. polinevrite
d. pareze si paralizii de nervi periferici
54. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator
in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
55. Apele sulfatate contin :
a. peste un gram de sulfat la litru
b. peste un gram de fier la litru
c. peste un gram de clorura de sodiu la litru
d. peste un gram de iod la litru
56. Apele sulfuroase contin :
a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
57. Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l de :
a. CO2
b. SO2
c. FeO2
d. SiO2
58. Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor
19
59. Apele feruginoase au un continut de peste 10 mg/l de :
a. Cu
b. Fe
c. S
d. Na
60. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten
61. Terapia prin irigatii vaginale cu ape sulfuroase este indicata in :
a. cancer de col uterin
b. afectiuni ginecologice inflamatorii cronice
c. sarcina extrauterina
d. menopauza
62. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele
afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar
63. Apele sulfuroase in cura externa au urmatoarele actiuni cu
EXCEPTIA :
a. vasodilatatie cutanata
b. scad tensiunea arteriala
c. deterioreaza cartilajul articular
d. scad glicemia
64. Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice
65. Apele alcalin-teroase au indicatie de crenoterapie in :
a. cancer gastric
b. cancer de prostata
c. cancer de pancreas
d. cura de diureza in afectiunile renale si ale cailor urinare
FIZIOTERAPIE
1. Ultrasunetele utilizate in domeniul terapeutic reprezinta:
A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
D. Unde electromagnetice de 50 Hz
20
2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa:
A. Este o metod special de aplicarea a curentului galvanic
B. Aplicarea unor fore electrice modific permeabilitatea cutanat ceea ce
influeneaz
migrarea substanelor transepidermic
C. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de deplasarea acestora ctre
polul de
semn electric contrar
D. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea locala de endorfine
3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se inteleg urmatoarele CU
EXCEPTIA:
A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin
inglobarea in solutia de contact
D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor
mecanice
4. Principalul efect la polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica
este:
A.Vasodilatator
B.Antialgic
C. Excitomotor
D.Vasoconstrictor
5. Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
A. Anti-algic
B. Excitomotor
C. Vasodilatator
D. Toate raspunsurile corecte
6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa frecventa sunt:
A. Artroze
B. Algodistrofii
C. Pacemaker cardia
D. Mialgii
7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
A. Numarul de impulsuri pe secunda
B. Amplitudinea impulsului
C. Numarul de trenuri de impulsuri
D. Distanta dintre doua unde
8. Forma impulsului in curentul Trabert este:
A. triunghiulara
B. dreptunghiulara
C. sinusoidala
D. exponentiala
9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
A. Rectangulari
B. Exponentiali
D. Sinusoidali
D. Galvanici
10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu exceptia:
A. Monofazat fix
B. Trifazat fix
C. Perioada scurta
D. Ritm sincopat
21
11. Care dintre formele de curent electric este cel mai frecvent
utilizat pentru stimularea electrica neuromusculara :
A. Galvanic
B. Unde scurte
C. Joasa frecventa
D. Inalta frecventa
12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa intre:
A. 1 1000 Hz
B. 2000 20000 Hz
C. 3000 30000 Hz
D. 1000 10000 Hz
13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta
frecventa:
A. Laser
B. Curent diadinamic
C. Curent Trabert
D. Unde scurte
14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor profunde fara a
influenta tegumentul se numeste:
A. Vasodilatatie
B. Spasmoliza
C. Inductie
D. Diatermie
15. Urmatoarele variante reprezinta modalitati de aplicare a bailor
galvanice CU EXCEPTIA:
A. Unicelulara
B. Tricelulara
C. Patrucelulara
D. Cincicelulara
16. Indicatiile electroterapiei TENS sunt urmatoarele:
A. Nevralgia
B. Metroragia
C. Artroplastia de sold
D. Nici un raspuns corect
17. Radiatiile infrarosii:
A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
B. Sunt radiatii acalorice
C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis
18. Actinoterapia este:
A. Terapia cu unde scurte
B. Terapia cu infrarosii
C. Terapia cu ultrasunet pulsat
D. Terapia cu ultraviolete
19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
A. Monofazat cu pauze de o secunda
B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
D. Cu efect predominant analgezic
20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare a curentilor de
joasa frecventa:
A. Transversal
B. Longitudinal
C. Cu polul pozitiv pe punctul dureros
D. Cu polul negativ pe punctul dureros
22
21.TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice
22. Modularea:
A. Este un fenomen fizic prin care se variaza parametrii curentului electric
pe timpul duratei unui tren de impulsuri cu scopul de a ndeprta
fenomenul de acomodare
B. Accentueaza oboseala musculara
C. Se realizeaza numai pentru frecventa
D. Se realizeaza numai in amplitudine
23. Electrodul terapeutic:
A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun conductor de electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent
24. Urmatoarea afirmatie despre procesul de acomodare este falsa:
A. Acomodarea este proprietatea unui stimul cu pant lin (triunghiular,
exponenial,
trapezoidal) de a nu declana o stimulare
B. In cursul acomodrii fenomenul de transport ionic prin activarea pompei de sodiu
nu se
mai produce
C. Fibrele nervoase motorii i muchi striai, perfect inervai nu se
acomodeaz la
impulsurile cu pant lin
D. Fibrele musculare denervate nu se acomodeaz la impulsurile cu pant lin
25. Efectele termice ale ultrasunetului se caracterizeaza prin:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura
B. Nu depind de intensitatea ultrasunetului
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat
26. Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se enumera:
A. Contractura Dupuytren
B. Exostozele calcaneene
C. Miozita osifianta
D. Algoneurodistrofia
27. Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator
28. Urmatoarea afirmatie despre curentul interferential este
adevarata:
A. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu amplitudine constanta si
frecvente diferite,
orientati perpendicular
B. Curentul interferential obtinut are frecventa egala cu suma frecventelor celor doi
curenti
C. Modalitatea de aplicare este numai plana
D. Efectul excitomotor se obtine la un spectru de frecvente inalte 90-100 Hz
29. Reobaza este:
A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t
23
30. Efectul antialgic al curentului electric are la baza urmatoarele
mecanisme, cu exceptia:
A. Blocarea conducerii impulsului nervos prin fibrele nervoase senzitive
B. Aciunea ionizant
C. Neurostimulare periferic, controlul de poart
D. Diminuarea produciei de peptide opioide (GABA i serotonin )
31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului
galvanic este falsa:
A. Forma i dimensiunile electrozilor se adapteaz zonei dar i scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie s fie egale cu ale anodului, sau puin mai mari
pentru a
se evita arsura chimic
C. Interpunerea ntre electrod i tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se
umecteaz favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm fa de cele ale
electrodului
32. Baia generala Stanger se caracterizeaza prin:
A. Este un aparat special alctuit dintr-o parte principal cu aspect de cad de baie,
prevzut cu 3 electrozi mari, n care se face imersia complet a pacientului pan la
nivel cefalic
B. Sensul curentului se stabilete descendent, dinspre extremitatea
cefalic spre membrele inferioare, sau ascendent
C. Apa din cad are temperatura de 28 grade C.
D. Durata edinei este de 2 ore
33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
A. clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C. hidroxiclorochina
D. novocaina
34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai curentului electric, cu
exceptia:
A. impedanta
B. amplitudinea
C. intensitatea
D. durata impulsului
35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
B. Principalul efecteste este efect excitomotor
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectat, pe puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin constanti pe parcursul aplicatiei (durata
impulsului de 2
ms i a pauzei 5ms)
36. Impedanta este:
A. Fenomenul fizic prin care amplitudinea, frecventa, durata impulsului pot sa fie
schimbate
pe perioda unui tren de impulsuri cu scopul de a indeparta acomodarea
B. Este capacitatea conductorului de a se opune trecerii fluxului de electroni
(unitatea de
masura este ohm ul )
C. Este capacitatea tesuturilor vii de a opune rezistenta la trecerea
curentului electric
D. Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini electrice
37. Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei
este falsa:
A. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa
B. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si
Mg2+
C. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce
modificari ce se
petrec in miimi de secunda
D. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa
24
38. Efectele terapeutice ale laserului sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Analgezie
D. Biotrofic
39. LLLT (low level laser therapy) inseamna :
A. Emisie de radiatie electromagnetica monocromatica
B. Emisie de energie electromagnetica bicromatica
C. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
D. Laser cu energie peste 1000 mW
40. Parametri de stimulare a laseroterapiei NU cuprind:
A. intensitatea
B. durata
C. lumgimea de unda
D. densitatea energiei
41. Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
A. algoneurodistrofia
B. tumori maligne
C. pintenii calcaneeni
D. fibromialgia
42. Tehnica de aplicare a laserului poate fi:
A. punctuala (spot)
B. nu necesita ochelari de protectie
C. necesita mediul de contact
D. nici un raspuns corect
43. Indicatiile laseroterapiei sunt:
A. retinopatia degenerativa
B. tumori maligne cutanate
C. artrozele
D. implantul cohlear
44. Laserterapia are aplicatii in :
A. reumatologie
B. stomatologie
C. neurologie
D. toate raspunsurile corecte
45. Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie sunt adevarate CU
EXCEPTIA:
A. In domeniu medical se utilizeaza lasere de mare si mica putere
B. In reumatologie se utilizeaza laser de mica putere
C. Laserul de mare putere se numeste lase rece
D. Se pot utiliza tehnici de laserpunctura
46. Efectul luminii laser este:
A. termic
B. biostimulativ
C. degenerare walleriana
D. crestere a edemului local
47. Radiatia laser NU este:
A. de intensitate mica
B. monocroma
C. coerenta
D. polarizata
25
48. Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
A. inflamatiile acute
B. tendinite
C. degeraturi
D. cicatrici vicioase
49. Baia de lumina partiala :
A. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este
introdus total
B. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este
introdus
partial, fara extremitatea cefalica
C. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este
introdus total
D. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul
este introdus partial fara extremitatea cefalica
50. Baia de lumina generala:
A. este un dispozitiv din lemn cu usi in care pacientul este introdus total, inclusiv
extremitatea
cefalica
B. reprezinta o metoda activa de stimulare a proceselor de termoreglare
C. reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in spatiu inchis
D. este indicata pacientilor cu afectiuni cardiovasculare
51. Efectele radiatiei infrarosii sunt:
A. caloric
B. hiperemiant
C. cresterea activitatii fagocitare
D. toate raspunsurile corecte
52. Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu inchis sunt:
A. tendinite
B. Cicatrici vicioase
C. neuromialgii
D. intoxicatii acute cu metale grele
53. Actinoterapia:
A. determina pigmentare si exfoliere cutanata
B. determina eritem actinic la 1 ora
C. scade metabolismul bazal
D. nu influenteaza sinteza vitaminei D
54. Urmatoarea afirmatie despre sursa de terapia cu UV este falsa:
A. poate fi naturala (helioterapia)
B. poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de joasa presiune care emit UVA)
C. Poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de inalta presiune care emit UVB)
D. Poate fi mixta
55. Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A. Fotodermatozele
B. psoriazisul
C. plagile
D. arsurile
56. Urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale
actinoterapiei CU EXCEPTIA:
A. cicatricile cheloide
B. cataracta
C. starile hemoragice
D. tbc activ
26
57. Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
A. stomatologie
B. cardiologie
C. dermatologie
D. ORL
58. Care din urmatoarele afectiuni cardiovasculare nu reprezinta
contraindicatii pentru terapia
cu UV :
A. Insuficienta cardiaca
B. HTA gr I
C. Arteriopatiile periferice std III
D. Cardiomiopatia decompensata
59. Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV:
A. arsura
B. atrofia cutanata
C. fotooftalmia
D. acneea
60. Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV este adevarata:
A. sunt absorbite in dermul profund
B. UVA provoaca efect bactericid
C. UVB stimuleaza sinteza vitaminei D
D. UVC provoaca hiperpigmentare
61. Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:
A. vasoconstrictie
B. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi
C. relaxare musculara
D. fibroliza
62. Magnetoterapia se realizeaza prin utilizarea unui camp
magnetic:
A. continuu
B. intrerupt
C. pulsatil
D. toate raspunsurile corecte
63. Majoritatea aparatelor Magnetodiaflux produc un camp
magnetic de:
A. 100 Hz
B. 50 Hz
C. 500 Hz
D. 1000 Hz
64. Aparatul de magnetoterapie poate avea :
A. o bobina cervicala, o bobina lombara si 2 bobine localizatoare
B. o bobina cervicala, o bobina dorsala si 2 bobine localizatoare
C. 2 bobine cervicale
D. 2 bobine cervicale si 2 lombare
65. Indicatiile magnetoterapiei sunt:
A. hipotensiunea arteriala
B. epilepsia
C. nevroza anxioasa
D. insuficienta hepatica
27
MASAJ
1. Masajul general
a.Masajul general ncepe cu regiunea dorsala
b. Masajul general ncepe cu regiunea ventral
c. Masajul general ncepe cu regiunea cefalic
d. Nu are importan regiunea cu care se ncepe ci faptul de a se masa toate
regiunile
2.Durata masajului general extins este de :
a.30-40 minute
b.40-60 minute
c.50-70 minute
d.60-70 minute
3. Dintre procedeele de baz ale masajului cele mai indicate pentru
piele sunt:
a.netezirea,frmntatul i baterea
b.netezirea,friciunile,tapotamentul
c.netezirea,vibraiile i rulatul
d. netezirea , baterea i vibraiile
4.n masajul muchilor,manevrele excitante sunt:
a.cernutul i rulatul
b. tocatul i bttoritul
c.cernutul i bttoritul
d.alunecrile i rulatul
5.n faza acut a afeciunilor tendinoase,este indicat:
a.doar netezirea
b.frictiunea cu ghea
c.vibraiile cu ghea
d.netezirea cu ghea
6. n recuperarea bolnavilor neuromotori se folosete cel mai mult:
a. masajul general
b. masajul general extins
c.masajul segmentar i cel regional
d.doar masajul regional
7. Pe escar direct:
a.nu se execut masaj
b.se execut netezire cu ghea steril
c.se face netezire instrumental
d.se fac presiuni cu instrumente sterile
8.n entorsa unei articulaii, direct pe aceasta, se execut:
a.neteziri i friciuni
b.rulat i tocat
c.neteziri si vibraii
d.neteziri i rulat
9. Aplicate pe nerv, vibraiile :
a. cresc sensibilitatea nervului
b. determin scderea sensibilitii pn la anestezie
c.nu au niciun efect
d.pot produce embolii, de aceea sunt contraindicate
28
10. n masajul vaselor,:
a. manevrele de alunecare golesc vasele de snge i de limf prin apsare
i mpingere n sens centripet
b. manevrele de alunecare golesc vasele de snge i de limf prin apsare i
mpingere n sens
centrifug
c. manevrele de alunecare umplu vasele de snge i de limf prin apsare i
mpingere n sens
centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de snge i de limf prin apsare i
mpingere n sens
centrifug
11.n masajul pielii, netezirea se face prin alunecri:
a. care vor urma direcia de scurgere a sngelui prin artere i a limfei prin vasele
limfatice
b. care vor urma direcia de scurgere limfei prin vasele limfatice
c.care vor urma direcia de scurgere a sngelui prin vene i a limfei prin
vasele limfatice
d. care vor urma direcia de scurgere a sngelui prin vene i a artere
12. Manevrele excitante sunt:
a. mai viguroase i au o durat mai scurt de execuie
b. mai fine i prelungite
c.mai fine i scurte
d.mai energice i de lung durat
13. Executat pe o suprafa ntins,masajul pielii poate influena:
a.raportul somn-veghe
b.sistemul endocrin la femei
c.performana
d. repartiia sngelui n organism
14.Manevra specific esutului conjunctiv este:
a.tapotamentul
b.friciunea
c.vibraia
d.cernutul
15.Pensrile esutul conjunctiv i ale pielii:
a.excit nervii senzitivi
b.excit nervii motori
c.determin scderea excitabilitii
d.produc anestezie
16.Manevrele specifice masajului nervilor sunt:
a.friciunile
b.netezirile
c.loviturile ritmice
d.presiunile
17.n sechelele articulare posttraumatice ,friciunile
a. mobilizeaz i asuplizeaz capsula i ligamentele
b.sunt manevre ce se aplic la inceputul edinei de masaj
c. sunt manevre ce se aplic la sfritul edinei de masaj
d. sunt manevre ce se aplic la inceputul i la sfritul edinei de masaj
18.n sechelele dup fractur,pentru un tratament ct mai eficient,
masajul se efectueaz dup:
a.kinetoterapie
b.o procedur de termoterapie
c.curent interferenial
d.ultrasonoterapie
29
19.Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care beneficiaz de pe
urma masajului la distan de
leziune este cea:
a.fascicular
b.total
c.fibrilar
d.mai dureroas
20.n torticolisul frigore n faz acut, nu este indicat
tapotamentul pentru c:
a. accentueaz durerea i contractura muscular.
b. accentueaz doar durerea
c.accentueaz doar contractura muscular
d. accentueaz edemul local
21. Polinevritele beneficiaz de efectele masajului n faza :
a.de convalescen
b.iniial
c.terapiei medicamentoase
d.manifest a afeciunii
22.Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a.epidermul si dermul
b.epidermul i hipodermul
c.epidermul
d.dermul i hipodermul
23. Corpusculii Ruffini sunt implicai n :
a.percepia presiunilor i a traciunilor
b. percepia alunecrilor
c. percepia vibraiilor
d. percepia senzaiei de rece
24. Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a.micri lente, de toate intensitile
b.atingeri puternice,indiferent de durat
c.caldur
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
25.Vascularizarea pielii este realizat :
a. de plexul vascular profund
b.de plexul vascular superficial
c.de plexul epidermic i de cel profund
d.de dou plexuri vasculare,unul profund i altul superficial
26.Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism
b. mai mult de jumtate din cantitatea de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism
d.o zecime din cantitatea de singe a intregului organism
27. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj
respect urmtoarea succesiune:
A.netezirea (effleurage); friciunea;frmntatul (petrissage); baterea
(tapotamentul);
vibraiile
B. netezirea (effleurage); friciunea; frmntatul (petrissage); baterea
(tapotamentul);
vibraiile, netezirea (effleurage);
C. netezirea (effleurage); friciunea; vibraiile; frmntatul (petrissage); baterea
(tapotamentul); netezirea (effleurage);
30
D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraiile; friciunea; frmntatul
(petrissage)
28.Friciunea constituie manevra principal prin care se acioneaz
asupra muschilor n
regiunile unde acetia sunt situai :
A. n profunzime
B. superficial
C. n stratul hipodermic foarte gros
D. n regiunea fesier
29.Combinarea friciunii cu frmntatul reprezint
A.o form intermediar de trecere de la friciune la frmntat
B.o form intermediar de trecere spre vibraii
C.. o form intermediar de trecere spre tapotament
D.o asociere interzis
30.Contracia izometric
A. determin:deplasarea segmentului de corp n sens antero-posterior
B. determin:deplasarea segmentului de corp n sens rotator
C.. determin:deplasarea segmentului de corp n plan transvers
D. nu determin micare
31.Contracia muscular se realizeaz prin:
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.aciunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
32.Friciunea este manevr electiv pentru :
A. epiderm
B. derm
C. hipoderm
D. epiderm i derm
33. Frmntatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul
esuturilor
A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
D.glabre (fr pr)
34.Sinapsa reprezint:
A.legtura ntre un neuron i esutul conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legtura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
35.Tromboflebitele i flebotrombozele n primele faze :
A. reprezint contraindicaii pentru orice manevr de masaj
B. reprezint contraindicaii doar pentru vibraii i tapotament
C. reprezint contraindicaii doar pentru frmntat
D.permit doar netezirea
36.n cazul tumorilor maligne, masajul
A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.este contraindicat numai n fazele terminale
31
37.Tipurile de muchi crora li se aplic de ctre maseur manevrele
de masaj sunt:
A.numai striat
B. numai cardiac
C.numai neted
D.striat i neted
38.Sarcomerul este:
A.unitatea motorie a muchiului
B.unitatea morfo-funcional a muchiului
C.format dintr-un neuron motor si un miofilament
D.din fibele musculare inervate de acelai motoneuron
39. Interaciunea neuro-muscular se numete:
A.gap junction
B.desmozom
C.plac motorie
D.sinaps inhibitorie
40.Pentru realizarea contraciei musculare este indispensabil:
A.ionul de calciu
B.ionul de fier
C.ionul de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina
41.Fibrele roii musculare au:
A.contracie lent
B.puine mitocondrii
C.puine capilare
D.contracie rapid
42.Fibrele musculare albe:
A.sunt pentru efortul susinut lung timp,fr perioade de recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurt durat cu perioade prelungite de
recuperare
C.obosesc greu
D.au multe mitocondrii
43.Limfa membrelor inferioare este drenat printr-un sistem limfatic
:
A.superficial
B.profund
C.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
D.dublu, profund i superficial
44.Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizeaz
A. contracia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiial n vase
C. contracia colectorilor i aspirarea lichidului interstiial n vase
D. ntinderea cutanat
45. n limfedemul secundar, posibilitile contractile ale vaselor,
care sunt stimulate iniial prin
hiperpresiune
A.sunt exacerbate
B. sunt depite
C.sunt normale
D.trec alternativ de la contracie la dilatare
46. Manevrele utilizate n drenajul limfatic trebuie s fie de
intensitate extrem de mic
A.pentru a evita creterea permeabilitii vaselor prin stimulare
histaminic
B.iniial, urmate de manevre mai dure
C.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaiul interstiial
D.pentru a stimula schimbul lichidian cu esuturile adiacente
32
47.Scopul drenajului limfatic este
A.trecerea limfei n spaiul interstiial
B.crearea de colaterale limfatice
C. captarea macro-moleculelor proteice i evacuarea lichidului limfatic
resorbit
D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbit
48.Drenajul limfatic este realizat prin:
A.masajul ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C. manevra de resorbie (de captaj)
D. A,B i C
49.Structurile anatomice asupra crora acioneaz masajul sunt:
A.pielea i muschii
B. organe interne, piele, muchi, articulaii
C.pielea, muchii i articulaiile
D. aponevrozele,pielea, muchii i articulaiile
50.Receptorii pielii asupra crora acioneaz masajul sunt:
A.doar cei tactili
B. de temperatur
C.cei ai durerii
D. tactili i ai durerii
51.Masajul poate atenua durerile prin:
A. excitarea fibrelor A delta
B. excitarea fibrelor amielinice C
C.prin aciune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta i C
D.excitarea fibrelor tactile i inchiderea porii din cornul dorsal medular
pentru excitaiile
nociceptive
52.Fusul neuro-muscular conine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive
C.fibre motorii i senzitive
D.fibre simpatice
53.In timpul masajului care produce vazodilataie superficial, in
reeaua vascular profund apare:
A.vazodilataie
B.vazoconstricie
C.congestie
D.deschidere de capilare suplimentare
54. Prin friciune, frmntat i tapotament, manevre energice, se
produce :
A.vazodilataie n profunzime, prin aciune histamino-serotoninergic
B.vazoconstricie n profunzime, prin aciune histamino-serotoninergic
C. vazodilataie n profunzime, prin aciune adrenergic
D. vazodilataie n profunzime, prin aciunea substanei P
55.Durerea referit apare datorit :
A.convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul
ventral
medular cu fibrele motorii
B. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din
cornul dorsal
medular cu fibrele durerii viscerale
C. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul
lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
33
D. convergenei fibrelor parasimpatice dintr-o zon a pielii n acelai segment din
cornul
lateral medular cu fibrele durerii viscerale
56.Masajul Cyriax se execut cu 2 degete
A.printr-o friciune profund,transversal, perpendicular pe fibrele
musculare
B. printr-o friciune profund,transversal, paralel pe fibrele musculare
C. printr-o friciune superficial, longitudinal, perpendicular pe fibrele musculare
D. printr-o friciune profund,transversal, indiferent de direcia fibrelor musculare
57. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC i sindroamele
hemoragipare reprezint:
A.contraindicaii relative ale masajului
B.afeciuni ce beneficiaz de masaj
C. afeciuni ce beneficiaz numai de effleurage
D.contraindicaii absolute ale masajului
58.Epidermul
A.este lipsit de vase sanguine
B.are o bogat reea capilar
C.are att vascularizaie venoas ct i arterial
D.are doar artere mari i mijlocii
59. Manevrele de tapotament sunt
A.cele mai excitante manevre de masaj
B. cele mai puin excitante manevre de masaj
C.manevre de ncepere a masajului
D.manevre ce se aplic la nceputul i n finalul edinei
60. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,n special ,aciunii:
A.chimice
B.reflexe
C.mecanice
D.chimice i reflexe