1.

„Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă liniară dreaptă dacă
nu intervine o forţă exterioară care să-i schimbe starea” reprezintă:
a. legea acceleraţiei
b. legea acţiunii şi reacţiunii
c. legea inerţiei 
d. puterea
2. Care dintre fortele enumarate nu sunt forţe externe:
a. greutatea corporală
b. reacţia solului
c. forţa de reacţie articulară
d. rezistenţa fluidă
3. Echilibrul se defineste ca fiind:
a. fortele interne > fortele externe
b. fortele interne < fortele externe
c. fortele interne = fortele externe
d. fortele interne ≥ fortele externe
4. Rigiditatea este:
a. hipertonie musculară, diferenţiată clinic de spasticitate
b. hipotonie musculară, diferenţiată clinic de spasticitate
c. elasticitate exagerata a muschiului
d. tonus muscular scazut
5. Spasticitatea poate fi definita ca fiind:
a. rezistenţa excesivă a unui muşchi striat opusă la întindere pasivă
b. hipotonie muscular
c. atrofie muscular
d. scaderea perimetrului muscular
6. Somatoscopia este :
a. metoda de examinare a corpului cu metrul liniar
b. metoda de examinare a corpului cu ajutorul privirii.
c. metoda de examinare a corpului prin radiografie
d. metoda de examinare a corpului prin masuratori goniometrice
7. Antropometria este :
a. metoda de examinare a cresterii si dezvoltarii fizice cu ajutorul a diferite masuratori
ale corpului.
b. metoda de examinare a corpului cu ajutorul privirii.
c. metoda de examinare a corpului prin masuratori goniometrice
d. metoda de evaluare a fortei musculare
8. Efectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:
a. aport crescut de oxigen local
b. hipertonie musculara
c. hipotrofie musculara
d. hipotonie musculara
9. Exercitiul aerobic muscular nu poate fi:
a. dinamic
b. izokinetic
c. izometric de intensitate mica
 d. izometric de intensitate maxima
10. Care nu sunt miscarile proprii ale umarului:
a. antepulsie
b. retropulsie
c. extensie
d. ridicare
11. Miscarea de supinatie este miscarea de:
a. rotatie spre interior
b. orientare a palmei în sus
c. rotatie interna a pumnului
d. orientare a palmei în jos
12. Care miscari nu sunt posibile la nivelul pumnului:
a. flexia si extensia
b. înclinarea cubitala si deviatia radiala
c. rotatie pasiva
d. circumductia
13. Care sunt factorii care nu influenteaza postura si aliniamentul segmentelor corpului:
a. alimentatia
b. obisnuinta ( posturi vicioase)
c. afectiuni ale aparatului locomotor
d. boli generale ale organismului
14. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinarile laterale:
a. apofiza spinoasa C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. intre maleolele interne
15. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinarile laterale:
a. unghiul lui Luis
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. intre maleolele interne
16. La examinarea din lateral nu se pot întâlni urmatoarele modificari patologice:
a. genu valgum
b. genu flexum
c. cifoza dorsala accentuata
d. hipolordoza lombara
17. Care din miscarile de mai jos nu fac parte din jocul articular sunt:
a. rulare
b. alunecare
c. flexia
d. compresie
18. Care sunt afirmatiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a. asigura miscarile segmentelor în articulatiile periferice
b. asigura o repartitie fiziologica a lichidului sinovial
 c. permite formarea de aderente în articulatie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
19. Care sunt afirmatiile incorecte referitor la indicatiile refacerii jocului articular:
a. produce ameliorarea sensibilitatii locale
b. recupereaza limitarea miscarilor articulare prin afectare capsulara articulara
c. dureri articulare
d. rol profilactic în imobilizarile prelungite
20. Marimea fortei musculare nu depinde de:
a. diametrul de sectiune al muschiului
b. numarul unitatilor motorii în actiune
c. frecventa impulsurilor nervoase
d. tipul articulatiei
21. Care afirmatie despre contractile izometrice nu este adevarata:
a. reduc edemul prin efect de pompa
b. tehnica este simpla
c. durata exercitiilor este scurta
d. solicita articulatiile
22. Izometria este exercitiul:
a. care nu reuseste sa realizeze cresterea fortei musculare
b. care asigura cresterea cea mai rapida a fortei musculare
c. solicita articulatia
d. realizeaza o hipotrofie musculara
23. Rezistenta musculara nu depinde de:
a. forta musculara
b. valoarea circulatiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. pH-ul sângelui
24. Forta musculara, element caracteristic muschiului exprimat prin contractia musculara,
nu este conditionata de urmatorii factori musculari:
a. mecanica muschiului – lungime, schimbare în lungime, puterea muschiului
b. arhitectura muschiului – aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul întregului
muschi
c. numarul recrutarilor unitatilor motorii
d. insertiile musculare
25. Care din urmatoarele aspecte nu conditioneaza rezistenta musculara:
a. amplitudinea de miscare
b. forta musculara
c. circulatia musculara
d. integritatea metabolismului muscular
26. Parametrii care sunt necesari a fi precizati pentru exercitiile fizice din componenta unui
antrenament pentru rezistenta generala a organismului sunt:
a. intensitate
b. frecventa / ritm
c.modalitatea de executie, tipul de contractie musculara
d. intensitate, frecventa / ritm, durata, modalitatea de executie / tip de contractie
27. Miscarile sunt coordonate atunci când exista:
 a.stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili si senzoriali (vizuali, vestibulari);
b. sinergisti si stabilizatori, cu relaxarea simultana a muschilor antagonisti;
c. integritatea componentelor motorii ale echilibrului;
d. toate raspunsurile sunt corecte
28. Atrofia musculara se poate produce prin:
a. denervare
b. hiperfunctie musculara
c. ruptura fibrelor musculare
d. ruptura de tendon muscular
29. Dezavantajele contractiilor izometrice utilizate în refacerea fortei de contractie sunt:
a. eficienta crescuta, tehnica simpla
b. nu amelioreaza supletea articulara, nu creeaza feed-back
c. nu dau dureri articulare si oboseala
d. necesita timp scurt de executie
30. Echilibrul este asigurat de:
a. muschi
b. volumul osos
c. volumul plasmatic
d. nivelul acidului sialic
31. Celulele osului sunt:
a. osteoblaste
b. reticulocite
c. osteoplaste
d. miocite
32. Muschii pot dpdv structural si functional pot fi:
a. albi
b. rosii
c. micsti
d. filiformi
33. Tonusul muscular este un fenomen::
a. circulator
b. metabolic
c. neuroreflex
d. plastic
34. Cartilajul articular este:
a. avascular
b. limfatic
c. neural
d. discontinuu
35. Lichidul sinovial se caracterizeaza prin:
a. scaderea vascozitatii direct proportional cu presiunea
b. cresterea vscozitatii direct proportional cu viteza
c. este de tip Newtonian
d. nu se modifica la solicitari
36. In care tip de contractie musculara forta opozanta este egala cu forta musculara:
a. concentrica
 b. excentrica
c. pliometrica
d. izometrica
37. Lubrifierea cartilajului este afectata patologic de:
a. varsta
b. miscare
c. kinetoterapie
d. fitness
38. Centrul de greutate al corpului:
a. este fix
b. se suprapune centrului geometric al corpului
c. se modifica cu fiecare secventa a miscarii
d. este un parametru metabolic
39. Cine asigura puterea unui efort?
a. numarul de molecule ATP
b. cantitatea de hemoglobina
c. cantitatea de mioglobina
d. cantitatea de elastina
40. Randamentul muscular reprezinta :
a. raportul dintre travaliul si energia cheltuita
b. produsul travaliului cu puterea
c. suma travaliului si puterii
d. caldura eliberata
41. Redoarea articulara se refera la:
a. tixotropie
b. retractura
c. afectarea jocului articular
d. scurtarea muscular adaptativa
42. Stretchingul se aplica in:
a. contractura musculara
b. imbunatatirea jocului articular
c. intinderea capsulei articulare
d. deblocarea capetelor osoase
43. Cresterea fortei musculare are ca substrat:
a. factorul neuronal
b. grosimea pirghiei osoase
c. calitatea tesutului conjunctiv interfibrilar
d. nivelul hemoglobinei
44. Care dintre tipurile de contractie musculara dezvolta forta muscular?
a. contractie excentrica>contractie izometrica>contractie concentrica
b. contractie izometrica>contractie excentrica
c. contractie excentrica<contractie concentrica
d. contractie concentric >contractia excentrica
45. Rezistenta la efort a organismului depinde de:
a. sistemul cardiovascular
b. sistemul neuro muscular
 c. sistemul osos
d. sistemul imunitar
46. Obiectivul recuperarii medicale este:
a. tratarea pacientului handicapat
b. cresterea fortei si rezistentei musculare
c. infirmitatea
d. disabilitatea
47. Jocul articular consta in:
a. rulare,compresie,tractiune,alunecare
b. miscari pendulare
c. pendulare oscilatorie
d. flexie
48. Mobilizarea pasiva:
a. scade excitabilitatea
b. creste travaliul muscular
c. scade puterea de contractie musculara
d. mentine troficitatea cartilajului
49. Mobilizarile active cu rezistenta produc:
a. cresterea fortei musculare
b. scaderea rezistentei musculare
c. inhibitia metabolismului muscular
d. cresterea nivelului de adenozina
50. Rezistenta prin apa este cu atit mai mare:
a. cu cit suprafata corpului este mai mare
b. cu cit viteza de deplasare este mai mica
c. cu cit apa este mai calda
d. cu cit viscozitatea apei este mai mica
51. Efectele repausului prelungit la pat pot fi:
a. hipertrofie musculara
b. hipertensiune ortostatica
c. hipotrofie musculara
d. diaree
52. Care elemente nu se apreciaza la examenul obiectiv al unei articulatii:
a. deformarea articulara
b. modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c. deviatiile de ax
d. tonusul muscular
53. Ce alte elemente, in afara amplitudinii de miscare se apreciaza la examenul obiectiv al
unei articulatii:
a. deformarea articulara
b. modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c. deviatiile de ax
d. tonusul muscular
54. Bucla gama nu este:
a. circuit facilitator pentru contractia musculară
b. mentine tonusul muscular
 c. circuit inhibitor pentru contractia muFsculară
d. pregăteste si ajustează starea de tonus muscular
55. Reflexul miotatic este reflex de:
a. întindere
b. reflex de tendon
c. reflex flexor
d. nici una
56. Depolarizarea membranei celulare determină:
a. aparitia potentialului de actiune
b. aparitia potentialului de repaus
c. ambele
d. repolarizarea membranei celulare
57. Care din urmatorii factori nu favorizeaza deteriorarea cartilajului articular:
a. menopauza
b. obezitatea
c. varsta peste 50 de ani
d. sexul feminin
58. Care nu sunt cauzele osteoporozei vârstnicelor:
a. scăderea nivelului de solicitare a aparatului locomotor
b. scăderea nivelului de estrogeni în postmenopauză
c. expunere redusă la soare
d. cresterea rezervelor de vitamină D
59. Care sunt fazele obligatorii ale sindromului general de adaptare?
a. alarma
b. epuizarea
c. suprasolicitarea
d. supraantrenamentul
60. Acidul lactic reprezinta:
a. sursa energogena
b. metabolit aerob
c. parametru al excitabilitatii musculare
d. marker al elasticitatii musculare
61. Ce semnificatie are fenomenul de hiperplazie musculara?
a. cresterea diametrului fibrelor musculare
b. cresterea numarului de fibre musculare
c. cresterea lungimii muschiului
d. scaderea vascozitatii musculare
62. Dintre factorii care conditioneaza raspunsurile adaptative individuale la antrenamentul
aerobic, fac exceptie:
a. vârsta
b. sexul
c. coeficientul de inteligenta
d. nivelul de fitness initial
63. Factorii care conditioneaza alegerea exercitiilor aerobice sunt:
a. abilitatile individuale
b. preferinta terapeutului
 c. temperatura corporala
d. presiunea atmosferica
64. Dintre miscările articulare elementare, flexia nu poate fi definita ca:
a. miscarea care strânge segmentele membrului unele peste altele
b. miscarea care apropie extremitătile
c. miscarea care strânge corpul la cel mai mic volum posibil
d. starea de flexie
65. Dintre miscările articulare elementare, extensia nu poate fi definita ca:
a. miscarea de alungire a segmentelor unele fată de altele
b. miscarea de depărtare a extremitătilor cât mai mult posibil
c. miscarea care dă corpului cel mai mare volum posibil
d. starea de extensie
66. Dintre miscările articulare elementare, abductia este:
a. miscarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
b. miscarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c. miscarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d. miscarea de circumductie
67. Dintre miscările articulare elementare adductia este:
a. miscarea de apropiere a membrului de axul de simetrie
b. miscarea de apropiere a două segmente
c. miscarea care suprapune doua segmente
d. miscarea care îndepărtează doua membre
68. Dintre miscările articulare elementare rotatia axială (longitudinală) nu se poate define ca:
a. miscarea care face să se răsucească un membru în jurul axului lui longitudinal
b. miscarea care face ca segmentele de membru să se suprapună
c. miscarea de pronatie
d. miscarea de supinatie
69. Miscările combinate (circumductia) implică combinarea miscărilor elementare într-o
articulatie cu doua sau trei grade de miscare:
a. flexia-extensia
b. abductia-adductia
c. circumductia este miscarea care intr-o articulatie cu 2 sau 3 grade de miscare,
combina flexia-extensia si abductia-adductia la amplitudinile lor maxime
d. conferă flexie-extensie si abductie-adductie la amplitudine minimă
70. Miscările globale:
a. pun în joc mai multe articulatii si au valoarea unor teste
b. permit ca extremitatea unui segment să descrie în spatiu o curbă închisă care străbate
planurile de referintă
c. combină flexie-extensie
d. combină abductie-adductie
71. Miscările active se execută la comanda examinatorului si nu implică:
a. intelegerea (exemplificarea) miscării cerute de către subiect
b. bunăvointă si cooperare din partea subiectului
c. manevrarea de către examinator a segmentului
d. comunicare între subiect si examinator
72. Miscările pasive se obtin prin manevrarea de către examinator astfel:
 a. mobilizează cu blândete un segment în timp ce cu cealaltă mână fixează cu fermitate
celălalt segment
b. se obtine o relaxare completă a subiectului
c. se obtine o decontracturare a subiectului
d. se obtine o miscare mai amplă decât în miscările active
73. Tipurile de miscări anormale sunt:
a. miscările de lateralitate care apar la sold
b. miscările de lateralitate care apar la genunchi
c. miscările de lateralitate care apar la umăr
d. miscări efectuate în afara directiilor de miscare fiziologice
74. Tipurile de miscări de lateralitate externă (valgus) nu sunt :
a. datorată rupturii ligamentului lateral extern al genunchiului
b. datorată rupturii ligamentului lateral intern al genunchiului
c. datorată fracturii de platou tibial extern
d. datorată fracturării condilului extern al femurului
75. Tipurile de miscări de lateralitate internă (varus) nu sunt :
a. ruptura ligamentului lateral extern
b. ruptura ligamentului lateral intern
c. fractura platoului tibial intern
d. fractura condilului femural intern
76. Miscările de sertar nu apar :
a. la nivelul articulatiei umărului
b. la nivelul genunchiului
c. de sertar posterior prin ruperea ligamentului încrucisat postero-intern
d. de sertar anterior prin ruperea ligamentului încrucisat antero-extern
77. Poziţia ortostatică se evaluează prin:
a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb
b. măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
c. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb
78. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinările laterale:
a. apofiza spinoasă C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. între condilii interni ai genunchilor
79. La examinarea din fata nu se pot aprecia:
a. linia mamelonara
b. linia spinelorscapulare
c. linia spinelor iliace antero-superioare
d. halus valgus
80. La examinarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. bolta longitudinala a piciorului
c. bolta orizontala a piciorului
d. relieful genunchiului
81. Energia necesara pentru intreaga activitate musculara nu se extrage din:
a. glucoza
b. aminoacizi
c. acizi grasi liberi
d. lipide
82. Termenul care desemneaza tulburarile de coordonare este:
a. asinergie
b. adiadocochinezia
c. ataxia
d. hipotonia
83. Între problemele cele mai importante de recuperare semnalăm:
a. aspecte legate de capacitatea de miscare, de desfăsurare a ADL-urilor si desfăsurarea
posibilitatilor de comunicare.
b. desfăsurarea posibilitatilor de comunicare
c. integrarea socială
d. toate aspectele semnalate la punctele 1, 2, 3,
84. Nivelele de dependentă sunt următoarele:
a. independenta, dependenta
b. independenta, nevoia de control
c. nevoia de control, nevoia de asistentă
d. independentă, nevoia de control, nevoia de asistentă, dependenta
85. Care din următoarele modalităti tehnice apartin mobilizărilor pasive:
a. mobilizarea liberă
b. contractia izometrică
c. relaxarea musculară
d. mobilizarea pasivă pură asistată
86. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
a. mobilizării active reflexe
b. mobilizării pasive
c. kineziei statice
d. mobilizarea activă voluntară
87. Care din următoarele modalităti tehnice nu apartin mobilizărilor active voluntare:
a. mobilizarea activă liberă
b. mobilizarea activo-pasivă
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea activă cu rezistentă
88. Care din următoarele modalităti tehnice nu apartin mobilizărilor pasive:
a. mobilizarea pasivă mecanică
b. manipulările
c. tractiunile
d. mobilizarea activă reflexă
89. Care din următoarele modalităti tehnice nu apartin mobilizărilor pasive:
a. contractia izometrică
b. tractiunile
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea pasivă pură asistată
90. Care din următoarele afirmatii este falsă? In contractia izometrică:
a. muschiul nu si-a schimbat lungimea
b. fibra musculară si-a mărit tensiunea
c. se scutură ritmic membrul respectiv
d. se suspendă circulatia muschi
91. Pentru a realiza cresterea rezistentei musculare nu :
a. scadem durata exercitiilor
b. crestem durata exercitiului
c. utilizam terapia ocupationala
d. se lucreaza la intensitati mai joase de efort dar prelungite in timp
92. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizeaza :
a. mersul
b. urcatul scarilor si pantelor
c. electroterapia
d. terapia ocupationala
93. Efectele antrenamentului la efort nu sunt :
a. ameliorarea conditiei psihice
b. scaderea indicelui tensiune – timp
c. cresterea suprafetei alveolocapilare de schimb
d. cresterea indicelui tensiune - timp
94. Cea mai fiziologica pozitie a soldului in care presiunile intraarticulare vor fi cele mai mici
este pozitia:
a. de extensie usoara, abductie si rotatie interna
b. de flexie, adductie si rotatie externa
c. extensie, adductie si rotatie externa
d. flexie usoara, abductie si rotatie interna
95. ”Igiena ortopedica “ a genunchiului nu cuprinde:
a. greutate corporala normala
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. mersul pe teren accidentat
d. evitarea pozitiilor de flexie maxima
96. Sporturi neindicate in gonartroza sunt:
a. inotul
b. ciclismul
c. canotajul
d. joggingul
97. Obiectivele recuperarii in afectiunile lombosacrate in perioada acuta nu sunt:
a. reechilibrarea SNV
b. relaxarea generala
c. scaderea iritatiei radiculare
d. cresterea tonusului musculaturii lombare
98. Obiectivele recuperarii in sindromul motor din cadrul neuropatiilor periferice nu sunt:
a. refacerea localizarii senzatiei
b. recastigarea coordonarii si abilitatii
c. refacerea imaginii kinestezice
d. cresterea fortei si rezistentei musculare
99. Prima sensibilitate care se reface in neuropatiile periferice este cea:
a. dureroasa
b. tactila
c. termica
d. stereognozia
100. Pentru recuperarea fortei deltoidului (umar), programul kinetic nu prevede :
a. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea globala a umarului
b. exercitii de mobilitate si tonifiere a coloanei cervicale
c. exercitii de mobilizare a celorlalte articulatii ale membrului respectiv
d. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea coloanei lombare
101. Poziţia ortostatică se evaluează prin:
a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb
b. măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
c. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb
102. Antrenamentul aerobic nu se realizeaza printr-un program de exercitii:
a. cu o anumita durata
b. cu o anumita frecvanta
c. aplicate consecvent
d. de intensitati intamplatoare
103. Modificarile adaptive la persoanele antrenate nu apar la nivelul:
a. organismului ca intreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
104. Antrenamentul aerobic in kinetoprofilaxie exclude urmatoarele tipuri de activitati:
a. mersul cu ritm rapid
b. efortul la covor rulant
c. pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla
d. baschet de performanta
105. Parametrul care nu caracterizeaza antrenamentul aerobic este urmatorul:
a. intensitatea
b. durata
c. frecventa
d. temperatura
106. Ordinea aplicarii exercitiilor aerobice sunt:
a. grupele muscular mici
b. grupele muscular mari
c. cu membrele inferioare
d. cu hemicorpul drept
107. Programul de terapie ocupationala la pacientul neurologic nu urmareste:
a. refacerea independentei maxime
b. recuperarea specifica
c. pregatirea pentru revenirea in mediul familial si profesional
d. mentinerea cat mai mult posibil a dependentei pacientului de alte personae
108. Dintre principiile care stau la baza terapiei ocupationale in reumatismele inflamatorii nu
 face parte :
a) protectia articulara
b) principiul conservarii energiei
c) evitarea oricarei activitati
d) simplificarea activitatilor
109. Principiile de protectie articulara care nu trebuie respectate la pacientul cu poliartrita
reumatoida care urmeaza un program de terapie ocupationala sunt:
a. mentinerea fortei musculare si a amplitudinii de miscare (in cursul ADL-urilor toate
articulatiile trebuie mobilizate pe amplitudinea maxima)
b. evitarea pozitiilor si a penselor care favorizeaza deformarile articulare
c. folosirea fiecarei articulatii in planul sau anatomic cel mai stabil si mai functional
d. folosirea si mentinerea articulatiilor in pozitii fixe prelungite
110. Aspectele definitorii ale controlului muscular nu sunt:
a. tonusul si forta muscular
b. miscarea normala, activa, voluntara
c. miscarea involuntara
d. antrenamentul la efort
111. Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a. vazul
b. auzul
c. stimularea sinusului carotidian
d. olfactia
112. In perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va
cuprinde:
a. scripetoterapie si mobilizari pasive ale segmentelor imobilizate
b. contractii izometrice sub gips
c. hidrokinetoterapie la bazin
d. exercitii active cu rezistenta
113. In recuperarea neurologica nu sunt preferate tehnicile:
a. kinetoterapie manuala
b. tehnici de facilitare a contractiei musculare voluntare si care se bazeaza pe iradierea
influxului nervos
c. autoantrenament muscular
d. de relaxare extrinseca
114. Evitarea atrofiei muschilor paralizati, unul dintre obiectivele de recuperare ale
sindromului motor la pacientul cu afectiune a neuronului motor periferic se realizeaza
prin:
a. manevre kinetic de tipul mobilizari pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex;
b. exercitii resistive;
c. exercitii izometrice;
d. terapie ocupationala..
115. Igiena ortopedica a genunchiului nu cuprinde:
a. evitarea tocurilor inlte
b. evitarea traumatismelor directe
c. repaus prelungit
d. descarcare de greutate a genunchiului
116. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat în antrenamentul aerobic, este:
a. direct proportional
b. invers proportional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului

117. Frecventa antrenamentului aerobic este:

a. de 3-4 ori/ saptamâna
b. de 3-4ori pe zi
c. o data/ saptamâna
d. zilnic
118. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele perioade,
cu exceptia:
a. adaptarea la microclimat
b. încalzirea
c. exercitiile
d. racirea
119. Selectati enunturile false despre efectele perioadei de încalzire a antrenamentului aerobic:
a. creste fluxul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigatie coronariana
d. scade performanta musculara
120. Pozitionarea si aliniamentul corect în scaunul rulant nu urmareste :
a. prevenirea diformitatilor
b. cresterea tonusului muscular
c. evitarea escarelor
d. promovarea functiei
121. Care afirmatie legata de principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare
a echilibrului este falsa:
a. pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu mentinerea echilibrului se
suspenda un altul pentru a-l forta pe primul sa intre cât mai mult în actiune
b. antrenamentul se începe pe suprafete stabile, apoi se deruleaza pe suprafete instabile
c. se variaza înaltimea centrului de greutate în cursul exercitiilor
d. câstigarea unei abilitati motorii functionale nu se face prin antrenament si experienta,
întrun mediu corespunzator
122. Termenul care desemneaza tulburarile de coordonare este:
a. asinergie
b. adiadocochinezia
c. ataxia
d. hipotonia
123. Refacerea si mentinerea echilibrului se deruleaza în doua etape, una din ele fiind:
a. antrenarea controlului motor
b. antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c. controlul amplitudinii de miscare
d. antrenarea abilitatii
124. Ordinea posturilor pentru exercitiile kinetice derulate pentru controlul centrului de
greutate este:
a. patrupedie, în genunchi, sezând lungit, sezând scurtat, ortostatism
b. de la porturile instabile la cele stabile
c. patrupedie, în genunchi, sezând scurtat, sezând lungit, ortostatism
d. patrupedie, ortostatism, sezând lungit, sezând scurtat, în genunchi