EXAMENUL de KINETOTERAPIE

1. Metoda kinetologica se refera la un grup restrans sau mai larg de exercitii fizice care au:
a. diverse sensuri si un scop final unic
b. un sens final unic si diverse scopuri
c. un sens si un scop final unic

2. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : In metodica sedintelor de antrenament la
efort (Haskell) incalzirea /adaptarea dureaza :
a. 30 minute
b. 6-15 minute
c. 15-30 minute

3. Relaxarea este reprezentata de :

a. inversul activitatii musculare
b. inversul starii de tensiune nervoasa
c. ambele.

4. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre metodele de antrenament
la efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre care:
a. dozarea buna a efortului
b. controlul perfect al functiei respiratorii
c. este simplu si pune in actiune grupe musculare mari

5. Relaxarea este un proces prin care un sistem scos din starea initiala:
a. revine la aceasta stare
b. revine la o alta stare
c. una dintre cele doua variante

6. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre metodele de antrenament
la efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre care:
a. dozarea buna a efortului
b. controlul perfect al functiei respiratorii
c. este un exercitiu fiziologic cu automatism prestabilit

7. Relaxarea extrinseca este metoda in care subiectul este:

a. activ
b. pasiv
c. indiferent.

8. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea de a nu lucra cu forta mare (chiar sub 10% din forta maxima)
c. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare

9. Relaxarea prin metode de masaj, electroterapie, termoterapie este de tip:

a. intrinsec
b. extrinsec
c. indiferent.
10. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
c. necesitatea concentrarii pacientului – oboseala / plictiseala opresc antrenamentul

11. Curentul fiziologic introdus de Jacobson este un tip de relaxare:

a. intrinseca
b. extrinseca
c. indiferenta

12. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea intaririi perceptiei senzoriale corecte
c. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare

13. Relaxarea progresiva prin identificare kinestezica a contractiei in antiteza cu lipsa de

contractie (relaxarea) este specifica curentului:
a. fiziologic
b. psihologic
c. oriental

14. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
c. eliminarea oricarei contractii inutile

15. Relaxarea intrinseca conform curentului oriental este utilizata mai ales in scop :
a. terapeutic
b. de recuperare
c. profilactic

16. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. repetarea exercitiilor de cateva ori pe zi
b. necesitatea prealabila a hipertrofiei
c. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare

17. Metoda Parow, care consta in mentinerea nemiscata a corpului in decubit dorsal, presupune
sustinerea pozitiei :
a. 20 minute
b. peste o ora
c. cateva minute

18. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Controlul motor are 4 etape de
baza dintre care si:
a. cresterea fortei musculare
b. hipertrofia musculara
c. reeducarea abilitatii
19. Metoda Parow presupune concentrarea subiectului pe :
a. ritmul respirator nefortat
b. ritmul respirator fortat
c. ritmul cardiac.

20. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Controlul motor are 4 etape de baza
dintre care si:
a. reeducarea mobilitatii controlate
b. cresterea fortei musculare
c. hipertrofia musculara

21. Relaxarea de tip “central” este o relaxare de tip:

a. psihologic
b. fiziologic
c. oriental

22. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Controlul motor are 4 etape de
baza dintre care si:
a. cresterea fortei musculare
b. hipertrofia musculara
c. reeducarea stabilitatii

23. Metoda de autocontrol mental imaginative – ex. autotraining Schultz – este o metoda de
relaxare de tip:
a. psihologic
b. fiziologic
c. oriental

24. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Controlul motor are 4 etape de baza
dintre care si:
a. cresterea fortei musculare
b. reeducarea mobilitatii
c. hipertrofia musculara

25. Defectele posturale ale copilariei si adolescentei determina la adult:

a. afectiuni inflamatorii cronice
b. afectiuni inflamatorii acute
c. afectiuni degenerative ale aparatului locomotor

26. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Cresterea rezistentei musculare se obtine
prin exercitii dinamice cu rezistenta de:
a. 15-40% din forta maxima
b. peste 50% din forta maxima
c. cu 60-70% din forta maxima.

27. Deposturarea sau dezalinierea determina:

a. dezechilibre articulare
b. dezechilibre osoase
c. dezechilibre musculare.
28. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinde
rezistenta musculara se remarca si:
a. excitabilitatea
b. sensibilitatea
c. starea generala

29. Dezechilibrele musculare implicate in dezaliniere / deposturare determina:

a. miscari normale
b. miscari alternative
c. miscari viciate.

30. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinde
rezistenta musculara se remarca si:
a. excitabilitatea
b. sensibilitatea
c. complexul factorilor neuronali

31. Dezechilibrele prin incoordonare sunt datorate dereglarilor de:

a. forta musculara
b. derulare cronologica a activitatilor muschilor
c. oricare din variante.

32. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinde
rezistenta musculara se remarca si:
a. excitabilitatea
b. metabolismul muscular
c. sensibilitatea

33. Dezechilibrele prin incoordonare determina tulburari grave ale stereotipurilor dinamice si:
a. dispar greu
b. dispar repede
c. nu dispar niciodata.

34. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinde
rezistenta musculara se remarca si:
a. excitabilitatea
b. sensibilitatea
c. circulatia musculara

35. Indiferent de tehnica folosita pentru corectarea posturii si aliniamentului corpului, inainte
de exercitiu:
a. nu este nevoie de relaxare
b. este nevoie de relaxare
c. atitudinea este indiferenta

36. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinde
rezistenta musculara se remarca si:
a. forta musculara
b. excitabilitatea
c. sensibilitatea
37. Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si:
a. atrofia musculara de imobilitate
b. redorile
c. spasticitatea

38. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre avantajele contractiei izotonice se
remarca si:
a. nesolicitarea articulatiei
b. pastrarea / recastigarea imaginii motorii
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

39. Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. atrofia musculara de imobilitate
b. spasticitatea
c. ankilozele

40. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre avantajele contractiei
izotonice se remarca si:
a. nesolicitarea articulatiei
b. cresterea fortei in viteza de miscare
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

41. Valgusul este:

a. Miscare de lateralitate interna
b. Miscare de lateralitate externa
c. Miscare de sertar

42. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

43. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

44. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidul

45. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

46. Flexia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase
47. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

48. Extensia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentuluigalben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

49. Extensia gatului este realizata de:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al
gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul
nucal ????
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului,
muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului,
muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal

50. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

51. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

52. Flexia trunchiului este realizata de:

a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex

53. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp

54. Rotatia trunchiului este realizata de:

a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex

55. Extensia trunchiului este realizata de:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

56. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

57. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

58. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

59. Ridicarea bazinului este realizata de:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul

60. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral

61. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:

a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior

62. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

63. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

64. Ridicarea omoplatului este realizata de:

a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos

65. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral ?????
c. Asezat

66. Adductia omoplatului este realizata de:

a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare rhomboid

67. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

68. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna

69. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:

a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul

70. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

71. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:

a. Mare romboid, mic romboid, trapez
b. Mare rotund, mic rotund, trapez
c. Supraspinos, subspinos, subscapular

72. Flexia bratului este realizata de:

a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial

73. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

74. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

75. Extensia bratului este realizata de:

a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular

76. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral

77. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit ventral ????
c. Decubit dorsal

78. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:

a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos

79. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:

a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º

80. Abductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid

81. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º

82. Adductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral

83. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º

84. Rotatia externa a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare rotund
b. Subscapular, mic rotund
c. Subspinos, mic rotund

85. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º

86. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea
mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea
mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna

87. Rotatia interna a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund
b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid

88. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70º

89. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat

90. Flexia cotului este realizata de:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

91. Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. mobilizarile articulare exagerate
b. spasticitatea
c. atrofia musculara de imobilitate

92. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre avantajele contractiei
izotonice se remarca si:
a. nesolicitarea articulatiei
b. cresterea fortei + rezistentei musculare
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

93. Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. redorile
b. spasticitatea
c. atrofia de imobilizare

94. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre avantajele contractiei izotonice se
remarca si:
a. nesolicitarea articulatiei
b. antrenarea coordonarii nervoase
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

95. Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. retractura musculara
b. spasticitatea
c. redorile
96. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre avantajele contractiei izotonice
se remarca:
a. nesolicitarea articulatiei
b. neantrenarea coordonarii nervoase
c. antrenarea egala la toate unghiurile de miscare

97. Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. redorile
b. spasticitatea
c. oboseala musculara

98. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Contractia dinamica excentrica
presupune :
a. apropierea capetelor articulare
b. departarea capetelor articulare
c. nu influenteaza pozitia capetelor articulare

99. Forta este calitatea fizica care permite :

a. deplasarea in spatiu / mobilizarea unui segment in raport cu altul
b. invingerea unei rezistente externe / stabilizarea parghiilor corpului
c. ambele variante.

100. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Contractia dinamica concentrica
presupune:
a. apropierea capetelor articulare
b. departarea capetelor articulare
c. nu influenteaza pozitia capetelor articulare

101. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si:

a. numarul de tendoane al muschiului
b. diametrul de sectiune al muschiului
c. orientarea fibrelor musculare

102. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre dezavantajele importante ale
contractiei izometrice se numara si:
a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. nu antreneaza coordonarea pentru activitati motorii complexe.

103. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si:

a. numarul de tendoane al muschiului
b. orientarea fibrelor musculare
c. numarul de unitati motorii active.

104. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre dezavantajele importante
ale contractiei izometrice se numara si:
a. nu influenteaza supletea articulara
b. durata scurta de tratament
c. faptul ca este mai putin obositoare.

105. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :

a. frecventa impulsurilor nervoase
b. orientarea fibrelor musculare
c. numarul de tendoane al muschiului

106. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante ale
contractiei izometrice se numara si :
a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. antreneaza pentru contractii lente, cu raspuns intarziat

107. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :

a. numarul de tendoane al muschiului
b. sincronizarea activitatii unitatilor motorii active
c. orientarea fibrelor musculare

108. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante ale
contractiei izometrice se numara si :
a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. derularea exercitiilor cu respiratia blocata

109. Recrutarea spatiala se refera la :

a. diametrul de sectiune al muschiului
b. numarul de unitati motorii active
c. frecventa impulsurilor nervoase

110. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante
ale contractiei izometrice se numara si :
a. durata scurta de tratament
b. cresterea tensiunii arteriale (mai ales diastolica – minima)
c. faptul ca este mai putin obositoare

111. Sumatia temporala se refera la :

a. diametrul de sectiune al muschiului
b. numarul de unitati motorii active
c. frecventa impulsurilor nervoase

112. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante ale
contractiei izometrice se numara si :
a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. cresterea muncii cordului (ventriculului stang)

113. Complexul factorilor neuronali – care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2
saptamani de antrenament – include si :
a. numarul de unitati motorii active
b. diametrul de sectiune al muschiului
c. orientarea fibrelor musculare

114. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractiei
izometrice se numara :
a. antrenarea pentru coordonare
b. conservarea supletei articulare
c. mai putin obositoare

115. Complexul factorilor neuronali – care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2
saptamani de antrenament – include si :
a. frecventa impulsurilor nervoase
b. diametrul de sectiune al muschiului
c. orientarea fibrelor musculare

116. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractiei
izometrice se numara si :
a. durata scurta de tratament
b. antrenarea pentru coordonare
c. conservarea supletei articulare

117. Complexul factorilor neuronali – care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2
saptamani de antrenament – include si :
a. diametrul de sectiune al muschiului
b. orientarea fibrelor musculare
c. sincronizarea activitatii unitatilor motorii active

118. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractiei
izometrice se numara si :
a. cresterea rezistentei musculare
b. antrenarea pentru coordonare
c. conservarea supletei articulare

119. Contractia izometrica presupune:

a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculare
b. variatia lungimii fibrei musculare
c. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare

120. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractiei
izometrice se numara si :
a. antrenarea pentru coordonare
b. eficienta buna pentru cresterea de forta si hipertrofie
c. conservarea supletei articulare

121. Contractia izotonica presupune:

a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculare
b. variatia lungimii fibrei musculare
c. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare

122. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Timpul de utilizare a muschiului
(prin contractie izometrica) la neantrenati nu poate depasi:
a. 3-6 secunde
b. 12 secunde
c. 30 secunde

123. In timpul contractiei izometrice, circulatia musculara este :

a. exagerata
b. diminuata
c. suspendata

124. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Timpul de utilizare a muschiului
(prin contractie izometrica) la antrenati nu poate depasi:
a. 3-6 secunde
b. 12 secunde
c. 30 secunde

125. Pentru declansarea “factorului intrinsec” contractia izometrica trebuie sa depaseasca :

a. 20-30% din forta maxima
b. 60-70% din forta maxima
c. 50% din forta maxima

126. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Pentru declansarea “factorului
intrinsec” contractia izometrica trebuie sa depaseasca :
a. 20-30% din forta maxima
b. 60-70% din forta maxima
c. 50% din forta maxima

127. Timpul de utilizare a muschiului (prin contractie izometrica) la antrenati nu poate depasi:
a. 3-6 secunde
b. 12 secunde
c. 30 secunde

128. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : In timpul contractiei izometrice,
circulatia musculara este :
a. exagerata
b. diminuata
c. suspendata

129. Timpul de utilizare a muschiului (prin contractie izometrica) la neantrenati nu poate depasi:
a. 3-6 secunde
b. 12 secunde
c. 30 secunde

130. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Contractia izotonica presupune:
a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculare
b. variatia lungimii fibrei musculare
c. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare

131. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :

a. antrenarea pentru coordonare
b. eficienta buna pentru cresterea de forta si hipertrofie
c. conservarea supletei articulare

132. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Contractia izometrica presupune:
a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculare
b. variatia lungimii fibrei musculare
c. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare
133. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :
a. cresterea rezistentei musculare
b. antrenarea pentru coordonare
c. conservarea supletei articulare

134. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Complexul factorilor neuronali –care
influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament –include si :
a. diametrul de sectiune al muschiului
b. orientarea fibrelor musculare
c. sincronizarea activitatii unitatilor motorii active

135. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :

a. durata scurta de tratament
b. antrenarea pentru coordonare
c. conservarea supletei articulare

136. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Complexul factorilor neuronali –care
influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament –include si :
a. frecventa impulsurilor nervoase
b. diametrul de sectiune al muschiului
c. orientarea fibrelor musculare

137. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :

a. antrenarea pentru coordonare
b. conservarea supletei articulare
c. mai putin obositoare

138. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Complexul factorilor neuronali –care
influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament –include si :
a. numarul de unitati motorii active
b. diametrul de sectiune al muschiului
c. orientarea fibrelor musculare

139. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :

a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. cresterea muncii cordului (ventriculului stang)

140. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Sumatia temporala se refera la :
a. diametrul de sectiune al muschiului
b. numarul de unitati motorii active
c. frecventa impulsurilor nervoase

141. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :

a. durata scurta de tratament
b. cresterea tensiunii arteriale (mai ales diastolica – minima)
c. faptul ca este mai putin obositoare

142. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Recrutarea spatiala se refera la :
a. diametrul de sectiune al muschiului
b. numarul de unitati motorii active
c. frecventa impulsurilor nervoase

143. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :

a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. derularea exercitiilor cu respiratia blocata

144. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care
depinde forta musculara se numara si :
a. numarul de tendoane al muschiului
b. sincronizarea activitatii unitatilor motorii active
c. orientarea fibrelor musculare

145. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :

a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. antreneaza pentru contractii lente, cu raspuns intarziat

146. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care depinde
forta musculara se numara si :
a. frecventa impulsurilor nervoase
b. orientarea fibrelor musculare
c. numarul de tendoane al muschiului

147. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :

a. nu influenteaza supletea articulara
b. durata scurta de tratament
c. faptul ca este mai putin obositoare

148. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care depinde
forta musculara se numara si :
a. numarul de tendoane al muschiului
b. orientarea fibrelor musculare
c. numarul de unitati motorii active

149. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :

a. durata scurta de tratament
b. faptul ca este mai putin obositoare
c. nu antreneaza coordonarea pentru activitati motorii complexe

150. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care depinde
forta musculara se numara si :
a. numarul de tendoane al muschiului
b. diametrul de sectiune al muschiului
c. orientarea fibrelor musculare

151. Contractia dinamica concentrica presupune :

a. apropierea capetelor articulare
b. departarea capetelor articulare
c. nu influenteaza pozitia capetelor articulare
152. Forta este calitatea fizica care permite :
a. deplasarea in spatiu / mobilizarea unui segment in raport cu altul
b. invingerea unei rezistente externe / stabilizarea parghiilor corpului
c. ambele variante

153. Contractia dinamica excentrica presupune :

a. apropierea capetelor articulare
b. departarea capetelor articulare
c. nu influenteaza pozitia capetelor articulare

154. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul
muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. redorile
b. spasticitatea
c. oboseala musculara

155. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:

a. nesolicitarea articulatiei
b. neantrenarea coordonarii nervoase
c. antrenarea egala la toate unghiurile de miscare

156. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul
muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. retractura musculara
b. spasticitatea
c. redorile

157. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:

a. nesolicitarea articulatiei
b. antrenarea coordonarii nervoase
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

158. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul
muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. redorile
b. spasticitatea
c. atrofia de imobilizare

159. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:

a. nesolicitarea articulatiei
b. cresterea fortei + rezistentei musculare
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

160. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul
articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. mobilizarile articulare exagerate
b. spasticitatea
c. atrofia musculara de imobilitate

161. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:

a. nesolicitarea articulatiei
b. cresterea fortei in viteza de miscare
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

162. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul articulatiei
care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. atrofia musculara de imobilitate
b. spasticitatea
c. ankilozele

163. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:

a. nesolicitarea articulatiei
b. pastrarea / recastigarea imaginii motorii
c. blocarea respiratiei in timpul efortului

164. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul articulatiei
care determina deficit de mobilitate se numara si :
a. atrofia musculara de imobilitate
b. redorile
c. spasticitatea

165. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :

a. forta musculara
b. excitabilitatea
c. sensibilitatea

166. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Indiferent de tehnica folosita pentru
corectarea posturii si aliniamentului corpului, inainte de exercitiu :
a. nu este nevoie de relaxare
b. este nevoie de relaxare
c. atitudinea este indiferenta

167. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :

a. excitabilitatea
b. sensibilitatea
c. circulatia musculara

168. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dezechilibrele prin incoordonare
determina tulburari grave ale stereotipurilor dinamice si :
a. dispar greu
b. dispar repede
c. nu dispar niciodata

169. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :

a. excitabilitatea
b. metabolismul muscular
c. sensibilitatea

170. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dezechilibrele prin incoordonare sunt
datorate dereglarilor de :
a. forta musculara
b. derulare cronologica a activitatilor muschilor
c. oricare din variante

171. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :

a. excitabilitatea
b. sensibilitatea
c. complexul factorilor neuronali

172. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dezechilibrele musculare
implicate in dezaliniere / deposturare determina :
a. miscari normale
b. miscari alternative
c. miscari viciate

173. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :

a. excitabilitatea
b. sensibilitatea
c. starea generala

174. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Deposturarea sau dezalinierea
determina :
a. dezechilibre articulare
b. dezechilibre osoase
c. dezechilibre musculare

175. Cresterea rezistentei musculare se obtine prin exercitii dinamice cu rezistenta de :

a. 15-40% din forta maxima
b. peste 50% din forta maxima
c. cu 60-70% din forta maxima

176. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Defectele posturale ale copilariei
si adolescentei determina la adult:
a. afectiuni inflamatorii cronice
b. afectiuni inflamatorii acute
c. afectiuni degenerative ale aparatului locomotor

177. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:

a. cresterea fortei musculare
b. reeducarea mobilitatii
c. hipertrofia musculara

178. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda de autocontrol mental
imaginative – ex. autotraining Schultz – este o metoda de relaxare de tip:
a. psihologic
b. fiziologic
c. oriental

179. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:

a. cresterea fortei musculare
b. hipertrofia musculara
c. reeducarea stabilitatii
180. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea de tip “central” este o
relaxare de tip:
a. psihologic
b. fiziologic
c. oriental

181. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:

a. reeducarea mobilitatii controlate
b. cresterea fortei musculare
c. hipertrofia musculara

182. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda Parow presupune concentrarea
subiectului pe :
a. ritmul respirator nefortat
b. ritmul respirator fortat
c. ritmul cardiac

183. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:

a. cresterea fortei musculare
b. hipertrofia musculara
c. reeducarea abilitatii

184. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda Parow, care consta in
mentinerea nemiscata a corpului in decubit dorsal, presupune sustinerea pozitiei :
a. 20 minute
b. peste o ora
c. cateva minute

185. Dintre legile antrenamentului pentru coordonare (Kottke) se remarca si:

a. repetarea exercitiilor de cateva ori pe zi
b. necesitatea prealabila a hipertrofiei
c. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare

186. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea intrinseca conform
curentului oriental este utilizata mai ales in scop :
a. terapeutic
b. de recuperare
c. profilactic

187. Dintre legile antrenamentului pentru coordonare (Kottke) se remarca si:

a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
c. eliminarea oricarei contractii inutile

188. Relaxarea progresiva prin identificare kinestezica a contractiei in antiteza cu lipsa de

contractie (relaxarea) este specifica curentului:
a. fiziologic
b. psihologic
c. oriental
189. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
c. eliminarea oricarei contractii inutile

190. Curentul fiziologic introdus de Jacobson este un tip de relaxare:

a. intrinseca
b. extrinseca
c. indiferenta

191. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre legile antrenamentului
pentru coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea intaririi perceptiei senzoriale corecte
c. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare

192. Relaxarea prin metode de masaj, electroterapie, termoterapie este de tip:

a. intrinsec
b. extrinsec
c. indiferent.

193. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentului pentru
coordonare (Kottke) se remarca si:
a. necesitatea prealabila a hipertrofiei
b. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
c. necesitatea concentrarii pacientului – oboseala / plictiseala opresc antrenamentul

194. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea extrinseca este metoda in
care subiectul este :
a. activ
b. pasiv
c. indifferent

195. Dintre metodele de antrenament la efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre
care:
a. dozarea buna a efortului
b. controlul perfect al functiei respiratorii
c. este un exercitiu fiziologic cu automatism prestabilit

196. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea este un proces prin care un
sistem scos din starea initiala :
a. revine la aceasta stare
b. revine la o alta stare
c. una dintre cele doua variante

197. Dintre metodele de antrenament la efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre
care:
a. dozarea buna a efortului
b. controlul perfect al functiei respiratorii
c. este simplu si pune in actiune grupe musculare mari
198. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea este reprezentata de :
a. inversul activitatii musculare
b. inversul starii de tensiune nervoasa
c. ambele

199. In metodica sedintelor de antrenament la efort (Haskell) incalzirea /adaptarea dureaza :

a. 30 minute
b. 6-15 minute
c. 15-30 minute

200. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda kinetologica se refera la un
grup restras sau mai larg de exercitii fizice care au:
a. diverse sensuri si un scop final unic
b. un sens final unic si diverse scopuri
c. un sens si un scop final unic

201. Valgusul este:

a. Miscare de lateralitate interna
b. Miscare de lateralitate externa
c. Miscare de sertar

202. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

203. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

204. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidul

205. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

206. Flexia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase

207. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
208. Extensia gatului este limitata de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentuluigalben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

209. Extensia gatului este realizata de:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al
gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul
nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului,
muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului,
muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal

210. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

211. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

212. Flexia trunchiului este realizata de:

a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex

213. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp

214. Rotatia trunchiului este realizata de:

a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex

215. Extensia trunchiului este realizata de:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

216. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

217. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

218. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

219. Ridicarea bazinului este realizata de:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul

220. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral

221. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:

a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior

222. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

223. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

224. Ridicarea omoplatului este realizata de:

a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos

225. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

226. Adductia omoplatului este realizata de:

a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare romboid

227. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

228. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna

229. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:

a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul

230. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

231. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:

a. Mare romboid, mic romboid, trapez
b. Mare rotund, mic rotund, trapez
c. Supraspinos, subspinos, subscapular

232. Flexia bratului este realizata de:

a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial

233. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

234. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

235. Extensia bratului este realizata de:

a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular

236. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:

a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral

237. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal

238. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:

a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos

239. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:

a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º

240. Abductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid

241. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º

242. Adductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral

243. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º

244. Rotatia externa a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare rotund
b. Subscapular, mic rotund
c. Subspinos, mic rotund

245. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º

246. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea
mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea
mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna

247. Rotatia interna a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund
b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid

248. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70º

249. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat

250. Flexia cotului este realizata de:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

251. Extensia cotului este realizata de:

a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare romboid

252. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:

a. 145º-160º si 0º
b. 180 º si 0º
c. 120º si 0º

253. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie

254. Supinatia antebratului este realizata de:

a. Biceps brahial, scurt supinator
b. Coracobrahial, scurt supinator
c. Anconeu, scurt supinator

255. Pronatia antebratului este realizata de:

a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator

256. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 120º
c. 0º - 50º

257. Flexia pumnului este realizata de:

a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar

258. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna

259. Extensia pumnului este realizata de:

a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

260. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 70º
c. 0º - 100º

261. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

a. 0º - 10º
b. 0º - 20º
c. 0º - 30º

262. Inclinatia radiala a pumnului masoara:

a. 0º - 30º
b. 0º - 20º
c. 0º - 10º

263. Flexia soldului este realizata de:

a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare

264. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 180º
b. 0º - 150º
c. 0º - 125º

265. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

266. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

267. Extensia soldului este realizata de:

a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

268. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

269. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:

a. 0º si 10º - 15º
b. 0º si 20º
c. 0º si 25º

270. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:

a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare

271. Abductia soldului are o amplitudine de miscare:

a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 100º

272. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

273. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

274. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:

a. 45º si 0º
b. 90º si 0º
c. 100º si 0º

275. Adductia soldului este realizata de:

a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern

276. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

277. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o
abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

278. Rotatia externa a soldului este realizata de:

a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier
mare
b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior, gemen
inferior, fesier mare
c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior, gemen inferior,
fesier mare

279. Rotatia interna a soldului masoara:

a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º

280. Rotatia externa a soldului masoara:

a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º

281. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Asezat, gambele atarnate

282. Rotatia interna a soldului este realizata de:

a. Fesier mare, tensorul fasciei lata
b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata
c. Fesier mic, tensorul fasciei lata

283. Flexia genunchiului este realizata de:

a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta, semimembranos,
semitendinos

284. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 180º
b. 0º - 130º
c. 0º - 160º

285. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 120º - 130º si 0º
b. 180º si 0º
c. 160º si 0º

286. Extensia genunchiului este realizata de:

a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
287. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

288. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

289. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

290. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

291. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 45º
b. 0º - 90º
c. 0º - 25º

292. Flexia plantara este realizata de:

a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete

293. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:

a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara
b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara

294. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior

295. Inversia piciorului este realizata de:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete

296. Inversia piciorului are o amplitudine de:

a. 0º - 15º
b. 0º - 10º
c. 0º - 35º
297. Eversia piciorului este realizata de:
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul

298. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 25º
b. 0º - 15º
c. 0º - 300

299. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:

a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

300. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea gambei pacientului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

301. Metoda kinetologica se refera la un grup restras sau mai larg de exercitii fizice care au:
a. diverse sensuri si un scop final unic
b. un sens final unic si diverse scopuri
c. un sens si un scop final unic