1. Recuperarea medical: a. urmreste restabilirea ct mai deplin a capacittilor functionale reduse sau pierdute b.

urmreste dezvoltarea nervoas compensatorie si de adaptare c. cuprinde msuri adecvate fazei bolii si procedee pentru mentinerea sechelelor 2. Kinetologia: a. nseamn stiinta ce studiaz miscarea organismelor vii si structurile ce particip la aceste miscri b. nseamn stiinta ce studiaz miscarea uman si structurile ce particip la aceste miscri c. este o disciplin stiintific care se ocup cu mentinerea si dezvoltarea unor indici morfologici si functionali normali, prin mi loacele specifice !e"ercitiul fizic ca element de baz#, la persoane n situatii biologice speciale $. Kinetoterapia: a. este o etap a recuperrii a"at pe problema orientrii profesionale b. studiaz mecanismele neuromusculare si articulare care asigur omului miscrile normale c. studiaz si elaboreaz principiile de structurare a unor programe care se adreseaz organismului uman, att din punct de vedere profilactic, ct si din punct de vedere terapeutic si recuperator %. &rofila"ia reprezint: a. totalitatea metodelor, procedeelor si mi loacelor prin care se actioneaz pentru mpiedicarea aparitiei mbolnvirilor b. totalitatea metodelor, procedeelor si mi loacelor prin care se actioneaz pentru e"tinderea unor boli de a aprute c. totalitatea metodelor, procedeelor si mi loacelor prin care se actioneaz pentru nlturarea complicatiilor si consecintelor grave ale bolii '. Recuperarea functional reprezint: a. totalitatea metodelor, procedeelor si mi loacelor prin care se actioneaz pentru

tratarea bolilor b. o terapie comple" prin care se urmreste recstigarea functiei unui organ c. o terapie comple" prin care se urmreste recstigarea functiilor unora sau mai multorn segmente de membre (. Reabilitarea urmreste: a. readucerea n stare activ, prin reeducare, e"ercitiu fizic si fizioterapie, a unor functii alterate b. refacerea capacittii de munc a bolnavilor c. readucerea n stare activ, prin reeducare, e"ercitiu fizic si fizioterapie, a unor functii aproape disprute n urma unor procese patologice

1. )ehnicile ana*inetice !a*inetice# se refer la : a. repaus b. suprimarea miscrii articulare c. suprimarea miscrii voluntare 2. +mobilizarea: a. este o tehnic *inetic b. se caracterizeaz prin mentinerea corpului sau a unei prti a acestuia n nemiscare c. faciliteaz miscarea articular d. suspend contractia izotonic $. +mobilizarea de contentie: a. blocheaz un segment sau o parte a acestuia ntr,un sistem de fi"are e"tern b. urmreste consolidarea fracturilor c. urmreste corectarea abaterilor de la aliniamentul normal %. -ezavanta ele imobilizrii prelungite sunt: a. nu permite ocul liber al segmentelor imobilizate b. induce hipotrofii musculare de inactivitate c. segmentele nu sunt pozitionate n pozitii functionale

d. determin aparitia redorilor articulare '. &osturrile: a. sunt atitudini impuse corpului sau unor prti ale lui b. urmresc evitarea instalrii unor devieri de static c. n raport cu e"ercitiul fizic, pot fi initiale si finale (. &osturile corective: a. se adreseaz structurilor osoase, mai ales la btrni b. nu trebuie s provoace dureri c. se adopt dup o nclzire prealabil .. )ehnicile *inetice au ca elemente definitorii: a. suprimarea efortului b. miscarea c. contractia muscular /. 0obilizarea pasiv: a. se realizeaz cu a utorul unei forte e"terne b. se bazeaz pe contractia voluntarc. c. nu presupune travaliu muscular 1. 0iscrile pasive au urmtoarele efecte: a. scad e"citabilitatea muscular b. cresc ampltudinea articular c. scad troficitatea tesuturilor d. mentin memoria *inestezic 12. &rintre conditiile de realizare a miscrilor pasive se numr: a. pozitia pacientului trebuie s,i ofere acestuia un ma"imum de confort b. miscrile nu se e"ecut pe directii fiziologice c. nu trebuie s declanseze durerea d. trebuie s declanseze refle"ele de aprare 11. )ractiunile: a. sunt folosite pentru cresterea presiunii intraarticulare

b. folosesc la realizarea decoaptrii articulare c. se realizeaz n a"ul segmentului sau al articulatiei 12. &rintre parametrii mobilizrii pasive pure asistate se numr: a. prizele si contraprizele b. imobilizarea segmentelor c. pozitia pacientului si a *inetoterapeutului 1$. &ozitia pacientului pe parcursul realizrii mobilizrilor pasive pure asistate: a. trebuie s suprime posibilitatea de miscare b. trebuie s asigure rela"area pacientului c. trebuie s asigure o bun abordare a segmentelor de mobilizat 1%. 3n general, n mobilizrile pasive, priza: a. se refer la mna *inetoterapeutului, care realizeaz miscarea b. se refer la contactul pacientului cu suprafata de spri in c. se realizeaz la distant de articulatia de mobilizat 1'. 3n mobilizrile pasive, contrapriza: a. se aplic ct mai aproape de articulatia de mobilizat b. are rol de fi"are a segmentului c. este obligatorie cnd segmentul de mobilizat se fi"eaz pe un plan dur 1(. 0obilizarea pasiv a segmentelor: a. se realizeaz n ritm alert b. se realizeaz lent, progresiv c. se combin cu tractiunea n a", pentru articulatiile mici 1.. 3n legtur cu forta si ritmul de realizare a mobilizrilor pasive pure asistate, se recomand: a. dozarea fortei n functie de aparitia durerii b. dozarea vitezei n functie de scopul urmrit c. folosirea unui ritm rapid al miscrii e"ecutate n cel putin / timpi 1/. 0obilizarea autopasiv: a. se realizeaz de ctre *inetoterapeut

b. se realizeaz de ctre pacient c. se poate doza cu usurint, n functie de pragul durerii 11. 0obilizarea pasivo,activ: a. se foloseste pentru prelucrarea muschilor cu fort sub 2 b. este realizat de ctre pacient c. a ut realizarea miscrii sau ntregeste amplitudinea de miscare 22. 0obilizarea activ refle": a. este realizat prin contractii musculare refle"e, necontrolate b. se foloseste pentru facilitarea sau amelioarea unei miscri sau posturi c. reprezint un mi loc de inhibare neuromuscular 21. 0obilizarea activ voluntar: a. se caracterizeaz prin miscarea voluntar, comandat b. nu se realizeaz prin contractie voluntar c. implic consum energetic 22. 3ncon urati literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. agonistii se opun miscrii b. antagonistii initiaz si produc miscarea c. sinergistii ntresc actiunea agonistilor d. fi"atorii au rol de a fi"a actiunea agonistilor, antagonistilor si sinergistilor 2$. &rintre efectele tehnicilor dinamice se numr: a. ntretinerea suprafetelor articulare de alunecare b. facilitarea ntoarcerii arteriale c. facilitarea constientizrii schemei spatiale si corporale d. favorizarea aparitiei edemelor 2%. 0obilizarea activo,pasiv !activ asistat#: a. se foloseste pentru cresterea fortei si masei musculare b. se foloseste pentru o corect directionare pe toat amplitudinea de miscare c. se foloseste pentru a pozitiona segmentul mobilizat 2'. &rintre cerintele de baz pentru realizarea mobilizrilor activo,pasive se numr:

a. forta e"terioar va fi aplicat pe directia de actiune a muschiului asistat b. forta e"terioar va fi mai mare dect forta proprie a pacientului c. asistarea miscrii active trebuie s elimine travaliul muscular d. forta de asistare nu va fi aceeasi pe toat amplitudinea de miscare 2(. 0obilizarea activ cu rezistent se caracterizeaz prin: a. a utorul oferit de o fort e"terioar b. travaliu muscular mai crescut n muschii segmentului mobilizat c. tensiune muscular mai sczut n muschii segmentului mobilizat d. cresterea fortei si hipertrofierea muschilor segmentului mobilizat 2.. &rintre regulile care trebuie s se respecte pentru realizarea mobilizrilor active cu rezistent se numr: a. rezistenta se aplic pe tot parcursul miscrii b. valoarea rezistentei este mai mare dect forta muschiului c. rezistenta se aplic pe directia de miscare a segmentului d. la rezistent mare se foloseste un ritm de lucru sczut 2/. 4ontractia izotonic se caracterizeaz prin: a. modificarea lungimii muschiului b. modificarea tensiunii de contractie c. realizarea unui lucru muscular static d. realizarea miscrii la nivel articular 21. 5curtarea muschiului si apropierea capetelor sale caracterizeaz: a. o contractie e"centric b. o contractie izometric c. o contractie dinamic concentric d. miscarea n care forta muscular nvinge rezistenta opus $2. 6lungirea muschiului si ndeprtarea capetelor sale caracterizeaz: a. o contractie e"centric b. o contractie izometric c. o contractie concentric

d. miscarea n care forta muscular este nvins de rezistenta opus $1. 0iscarea n interiorul segmentului de contractie se produce: a. cnd agonistii lucreaz ntre punctele de insertie normal b. cnd muschiul se scurteaz pornind de la punctul 2 !zero# anatomic c. cnd muschiul se scurteaz pornind de la o pozitie mai ntins dect normal !de la unghiuri articulare negative# $2. 4ontractia concentric n interiorul segmentului de contractie se caracterizeaz prin: a. initierea miscrii n punctul 2 !zero# anatomic si realizarea ei n sens fiziologic b. scurtarea muschiului care reuseste s nving rezistenta c. initierea miscrii din unghiuri pozitive si realizarea ei n sens opus celui fiziologic d. alungirea muschiului care este nvins de rezistent $$. 4ontractia e"centric n interiorul segmentului de contractie se caracterizeaz prin: a. initierea miscrii n punctul 2 !zero# anatomic si realizarea ei n sens fiziologic b. scurtarea muschiului care reuseste s nving rezistenta c. initierea miscrii din unghiuri pozitive si realizarea ei n sens opus celui fiziologic d. alungirea muschiului care este nvins de rezistent $%. 0iscarea n e"teriorul segmentului de contractie se produce: a. cnd agonistii lucreaz dincolo de punctele de insertie normale b. cnd muschiul se scurteaz pornind din pozitie de ntindere pestev limita normal c. cnd muschiul se scurteaz pornind de la pozitia de repaus !puntul 2 anatomic# $'. 4ontractia concentric n e"teriorul segmentului de contractie se caracterizeaz prin: a. initierea miscrii din unghiuri negative si realizarea ei n sens fiziologic b. initierea miscrii din unghiuri negative si realizarea ei n sens opus celui fiziologic c. scurtarea muschiului si realizarea miscrii pn la unghiuri articulare mai mici sau pn la punctul 2 !zero# anatomic $(. 4ontractia e"centric n e"teriorul segmentului de contractie se caracterizeaz prin:

a. initierea miscrii din unghiuri pozitive si realizarea ei n sens opus celui fiziologic b. initierea miscrii din unghiuri negative sau din punctul 2 !zero# anatomic si desfsurarea ei n sens opus celui fiziologic c. alungirea muschiului care nu reuseste s nving rezistenta si realizarea miscrii pn la unghiuri negative mai mari $.. &rintre tehnicile *inetice statice se numr: a. imobilizarea b. contractiile izometrice c. rela"area $/. 4ontractiile izometrice se caracterizeaz prin: a. modificarea lungimii muschiului b. modificarea tensiunii de contractie c. realizarea unui lucru muscular static d. realizarea miscrii la nivel articular $1. 4u ct rezistenta opus unui muschi este mai mare, cu att: a. se recruteaz un numr mai mare de unitti motorii b. se pun n tensiune un numr mai mare de fibre musculare c. se obtine hipotrofierea muschiului %2. 3n stare de rela"are: a. dispare tensiunea de contractie din muschi b. scade tensiunea de contractie din muschi c. se pstreaz n muschi tonusul de repaus %1. &rintre modalittile folosite pentru realizarea rela"rii musculare n *inetoterapie, se numr: a. posturarea segmentului de membru sau a membrului n spri in absolut b. constientizarea strii de rela"are c. inducerea artificial a somnului profund %2. 5tretching,ul actioneaz: a. asupra tesuturilor moi contractile

b. asupra tesuturilor moi necontractile c. n scopul cresterii masei musculare %$. &rintre indicatiile generale pentru e"ecutarea stretching,ului se numr: a. folosirea unor pozitii stabile, rela"ante b. stretching,ul s fie precedat de miscri pasive cf. 7u se face stretching pe dou grupe musculare simultan %%. &rin tehnicile de transfer se urmreste: a. trecerea pacientului n gri a altei sectii de recuperare b. modificarea pozitiei pacientului n spatiu c. modificarea pozitiei pacientului de pe o suprafat pe alta %'. 8acilitarea neuromuscular proprioceptiv reprezint: a. usurarea sau accelerarea rspunsului motor voluntar b. inhibarea schemelor de miscare corecte c. stimularea proprioceptorilor din muschi, tendoane, articulatii, a e"tero si telereceptorilor %(. &rintre procedeele de crestere a intensittii efortului fizic se numr: a. e"ecutarea miscrilor n interiorul segmentului de contractie b. e"ecutarea miscrilor mpotriva gravitatiei c. e"ecutarea miscrilor cu autorezistent %.. &rintre procedeele de scdere a intensittii efortului fizic se numr: a. folosirea mobilizrilor active b. e"ecutarea miscrilor n sensul actiunii gravitatiei c. alternarea contractiilor si rela"rilor, fr deplasarea segmentelor %/. &rintre scopurile urmrite de gimnastica respiratorie se numr: a. cresterea ventilatiei pulmonare b. inhibarea schimburilor gazoase n plmni si tesuturi c. antrenarea muschilor respiratori %1. 3n gimnastica respiratorie: a. pozitiile care necesit, pentru mentinere, efort static nu faciliteaz respiratia

b. e"ercitiile se fac din pozitii stabile c. se folosesc pozitii cu baz mic de sustinere '2. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. pozitia ortostatic cu trunchiul flectat favorizeaz inspiratia b. pozitia ortostatic cu trunchiul rsucit favorizeaz respiratia pe partea opus rsucirii c. n pozitia cu trunchiul usor nclinat si cu palmele spri inite nainte, respiratia este ma"im '1. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. n pozitia asezat, trunchiul flectat stn eneste respiratia b. pozitia asezat,rezemat permite o respiratie linistit, rela"at c. pozitia asezat cu membrele inferioare ntinse este favorabil inspiratiei '2. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. pozitia decubit dorsal permite respiratia intens b. pozitia decubit ventral stn eneste respiratia c. pozitia decubit lateral este favorabil respiratiei pe partea hemitoracelui nespri init '$. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. 9patrupedia9 este o pozitie nefavorabil respiratiei ample b. pozitia atrnat este nefavorabil e"ercitiilor de respiratie c. pozitia pe genunchi ofer aceleasi conditii pentru respiratie ca si pozitia ortostatic '%. 3n practicarea e"ercitiilor libere de respiratie se recomand: a. e"ecutarea, nc de la nceput, a unor miscri ample de respiratie b. folosirea att a muschilor inspiratori, ct si a celor e"piratori c. folosirea, pentru copii, a unor pozitii fi"atoare ''. :"ercitiile de respiratie nsotite de miscri pasive urmresc: a. amplificarea miscrilor toracelui b. suprimarea oricrui efort fizic al bolnavului c. cresterea nevoii de o"igen '(. &entru practicarea e"ercitiilor de respiratie nsotite de miscri active, se

recomand: a. abductiile si ridicrile membrelor superioare pentru favorizarea e"piratiei b. miscrile e"ecutate cu fort mic si medie c. fle"ia trunchiului pentru favorizarea e"piratiei '.. 3n e"ercitiile de respiratie cu rezistent se folosesc: a. presiunile b. miscrile cu rezistent ale trunchiului c. doar rezistenta opus de *inetoterapeut '/. 3n general, e"ercitiile fizice intense: a. determin acumularea unui e"ces de bio"id de carbon n snge b. nu sunt mari consumatoare de energie c. provoac o adevrat sete de aer '1. 6pneea voluntar: a. influenteaz centrii nervosi superiori b. determin hipoventilatie secundar compensatorie c. mreste rezistenta organismului fat de continutul sczut de o"igen din snge (2. &rintre indicatiile metodice pentru aplicarea gimnasticii respiratorii se numr: a. realizarea respiratiei doar pe gur b. adaptarea atent a e"ercitiilor c. dozarea atent a gradului de comple"itate, a ritmului si duratei de e"ecutie a e"ercitiilor (1. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. ntinderea si scurtarea fibrelor musculare, n timpul realizrii miscrilor pasive, preseaz asupra vaselor de snge, mpingnd continutul acestora n teritoriile nvecinate b. n repaus, vasele de snge se reumplu cu snge c. mobilizrile pasive stn enesc circulatia sanguin (2. 3n gimnastica cardiovascular: a. contractiile izometrice sunt contraindicate b. contractiile izometrice favorizeaz circulatia local a sangelui

c. contractiile izometrice nu ngreuiaz munca aparatului cardiovascular ($. 3n tulburrile functionale ale aparatului cardiovascular: a. se practic miscri active simple, usoare, analitice b. se practic numai miscri active globale c. nu se e"ecut miscri active analitice prea ample si e"ercitii de fort si vitez (%. 3n gimnastica cardiovascular se recomand: a. pentru activarea circulatiei profunde ; miscrile de membre b. pentru activarea circulatiei profunde ; miscrile de trunchi c. folosirea miscrilor active cu efect circulator indirect sau derivativ ('. 3n gimnastica cardiovascular efectele derivative se obtin: a. e"ecutnd miscrile cu segmentul simetric sntos b. actionnd la distant de locul interesat c. e"ecutnd miscrile la nivelul segmentelor nvecinate cu cel interesat ((. 4ele mai bune efecte circulatorii se obtin prin: a. e"ecutarea e"ercitiilor de apnee voluntar b. folosirea e"ercitiilor de respiratie care amplific miscrile diafragmului c. folosirea e"ercitiilor de respiratie care amplific miscrile bazei toracelui (.. &rocedeele de gimnastic vascular: a. e"ercit si stimuleaz circulatia periferic b. au doar efecte circulatorii locale c. determin dilatarea capetelor periferice ale arterelor si capilarelor (/. &rocedeul schimbrii pozitiilor din gimnastica vascular: a. se foloseste pentru stimularea circulatiei la nivelul membrelor superioare b. se poate repeta de ',( ori si de $,% ori pe zi c. se bazeaz pe schimbarea pozitiei membrelor inferioare (1. 4omprimarea si decomprimarea alternativ a tesuturilor moi, n gimnastica vascular: a. se realizeaz prin metoda <arrot b. se realizeaz prin metoda :smarch

c. se realizeaz doar prin presiuni manuale .2. <imnastica aparatului digestiv: a. recurge la e"ercitarea musculaturii abdominale b. urmreste stimularea organelor din cavitatea intratoracic c. foloseste e"ercitii de trunchi sau abdomen si e"ercitii cu membrele inferioare .1. 3n gimnastica aparatului digestiv, e"ercitiile pasive de abdomen: a. nu au nici un efect asupra organelor intraabdominale b. e"ercit presiuni si ntinderi asupra organelor intraabdominale c. stimuleaz miscrile peristaltice .2. 3n gimnastica aparatului digestiv, e"ercitiile active de abdomen: a. au ca scop tonifierea musculaturii centurii abdominale b. au ca scop inhibarea functiei respiratorii c. au ca scop stimularea functiilor digestive .$. 3n gimnastica aparatului digestiv: a. nu se folosesc miscri de respiratie b. se folosesc e"ercitii de respiratie diafragmatic c. se urmreste dezvoltarea diafragmului prin contractia muschilor transversi si oblici .%. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. efortul muscular intens si de durat se face pe baza dezasimilatiei b. asimilatia activ este asigurat prin buna functionare a aparatului digestiv si absorbtia normal a substantelor digestive c. cresterea poftei de mncare nu este un obiectiv care poate fi atins prin *inetoterapie .'. 3n cadrul procesului de stimulare a asimilatiei, n *inetoterapie, se folosesc: a. e"ercitii fizice intense b. miscri pasive si active analitice c. miscri de pendulare a membrelor si e"ercitii de respiratie .(. 3n cadrul procesului de stimulare a dezasimilatiei, n *inetoterapie, se folosesc: a. e"ercitii fizice de fort si rezistent b. antrenarea unor mase mari musculare

c. e"ercitii care nu consum prea multe dintre substantele de rezerv din organism ... &rocedeele pentru stimularea functiei de eliminare urmresc: a. stimularea respiratiei, pentru facilitarea eliminrii bio"idului de carbon b. stimularea transpiratiei, pentru eliminarea produsilor to"ici de uzur c. scderea diurezei si inhibarea peristaltismului intestinal ./. <imnastica articular: a. urmreste s e"ercite articulatiile corpului b. se limiteaz doar la componentele proprii ale articulatiilor c. urmreste, indirect, stimularea functiilor musculare si nervoase, activarea circulatiei si a schimburilor nutritive locale .1. 3n gimnastica articular, cercetarea mobilittii articulare: a. se face nti pasiv, apoi activ b. se face nti activ, apoi pasiv c. urmreste s identifice tulburrile prin insuficient sau e"ces de mobilitate /2. <imnastica articular: a. este o metod de activare analitic a functiilor primare de miscare b. nu este o metod de reeducare neuromotorie si de reeducare functional c. se foloseste n scop igienic si terapeutic /1. <imnastica grupelor si lanturilor de muschi: a. e"clude efortul static si miscrile pasive b. are la baz contractia unuia sau a mai multor grupe si lanturi de muschi, solidare din punct de vedere functional c. se preocup de e"ercitarea, dezvoltarea si perfectionarea functiilor motoare normale /2. &rintre regulile care trebuie respectate n aplicarea gimnasticii grupelor si lanturilor musculare se numr: a. este obligatorie realizarea e"aminrii morfologice si functionale a grupelor de muschi care vor fi e"ercitati b. se vor folosi e"ercitii concentrice, n interiorul segmentului de contractie, pentru mbunttirea elasticittii musculare

c. se vor folosi contractii izometrice sau izotonice, cu autorezistent si reziszent, pentru mbunttirea rezistentei musculare /$. :ducarea = reeducarea neuromotorie urmreste: a. tratarea e"clusiv a tulburrilor neurologice b. recuperarea = perfectionarea mecanismelor dimanice ale corpului c. recuperarea = cresterea capacittii de adaptare a organismului la sarcini noi, mai grele sau mai comple"e /%. Reeducarea functiei de echilibru a corpului: a. foloseste, initial, e"ercitii simple si pozitii stabile b. foloseste ngreuierea progresiv a miscrilor si trecerea progresiv spre pozitii instabile c. foloseste doar miscrile care solicit la ma"imum functia de echilibru /'. &rintre modalittile practice de structurare a e"ercitiilor de echilibru se numr: a. mrirea suprafetei de spri in b. deprtarea centrului de greutate a corpului sau al segmentelor sale de baza de sustinere c. dispunerea centrului de greuatte a corpului sau al segmentelor sale n afara suprafetei de spri in /(. Reeducarea miscrilor membelor superioare pune accent pe: a. importanta membrelor superioare si, mai ales, a minii n viata si activitatea omului b. combaterea deficientelor morfologice si functionale si a tulburrilor de coordonare la nivelul membrelor superioare c. doar pe stpnirea miscrilor anormale /.. Reeducarea miscrilor membrelor inferioare pune accent pe: a. recuperarea functiilor neuromotoare la nivelul membrelor inferioare b. folosirea e"clusiv a pozitiei ortostatice c. e"ercitii de mers //. 0ersul: a. constituie un inhibitor al functiilor organice

b. are efect de linistire a sistemului nervos c. este cel mai simplu si mai util e"ercitiu aplicativ, folosit n recuperare /1. 6lergrile: a. sunt e"ercitii active comple"e si obositoare b. consum o cantitate mic de energie c. stimuleaz intens marile functiuni organice 12. 4ura de teren: a. se foloseste doar n cabinetele de *inetoterapie bine utilate b. const n mers ncet, linistit, ritmic si uniform c. foloseste efortul bine dozat pentru a nu produce oboseal 11. :"ercitiile de trre: a. constau n deplasri ale corpului e"ecutate din pozitii cu baz mic de sustinere b. sunt folosite pentru educarea si reeducarea neuromuscular c. au un caracter aplicativ 12. 3n gimnastica de trre, 9partrupedia9: a. pune trunchiul n plan orizontal, scotnd coloana vertebral de sub efectul fortei de gravitatie b. nu favorizeaz miscrile ample de trunchi c. usureaz sarcinile mecanice ale trunchiului 1$. :"ercitiile de trre din pozitia asezat se folosesc pentru: a. tonifierea spatelui b. corectarea atitudinilor lordotice sau a scoliozelor lombare c. tratamentul obezittii localizate n regiunea abdomenului, a bazinului si coapselor 1%. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. pozitia decubit dorsal este relativ improprie pentru trre b. pozitia decubit ventral nu se foloseste n gimnastica de trre, pentru c ngreuiaz respiratia c. pozitia decubit lateral permite o trre greoaie si asimetric 1'. )rrile:

a. sunt e"ercitii grele, de vitez si mobilitate b. se realizeaz prin efort fizic intens si, uneori, cu blocarea respiratiei c. se e"ecut n ritm lent si cu pauze dese 1(. 0etoda de rela"are >acobson: a. se bazeaz pe identificarea *inestezic a strii de tensiune muscular, n antitez cu rela"area b. are durat scurt de lucru !12,1' minute# c. urmreste att rela"area local, ct si global 1.. 0etoda de rela"are 5chultz: a. vizeaz obtinerea rela"rii prin tehnici de tip central care induc, prin autocontrol, rela"area periferic b. se mai numeste si metoda rela"rii progresive c. se bazeaz pe inducerea senzatiei de greutate si cldur la nivelul segmentelor interesate 1/. 4onceptul ?obath: a. se bazeaz pe folosirea patern,urilor motorii disponibile ale pacientului b. se bazeaz pe inhibarea miscrilor e"agerate c. se bazeaz pe facilitarea miscrilor fiziologice voluntare 11. 4onceptul @o ta: a. se bazeaz pe principiile locomotiei refle"e b. se adreseaz copiilor cu tulburri de miscare de natur cerebral c. nu trateaz tulburrile de static 122. 0etoda 8ren*el: a. este specific tratamentului pacientilor ata"ici b. nlocuieste proprioceptia pierdut prin input si feed,bac* vizual c. a aprzt ca urmare a sesizrii necesittii de comunicare nonverbal cu copiii hipotoni 121. 0etoda Kabat: a. este o metod de activare,stimulare si de inhibare a unui muschi singular

b. se mai numeste si 9de facilitare neuro,proprioceptiv9 c. se aplic n tratamentul leziunilor de neuron motor central si periferic si al insuficientelor motorii de origine cerebral 122. 0etoda Klapp: a. foloseste pozitia patruped pentru activarea musculaturii n conditia unei coloane vertebrale orizontale b. foloseste pozitii lordozante si cifozante c. foloseste contractia izometric ma"im, repetat de cteva ori 12$. 0etoda 5chrot: a. acord prioritate respiratiei b. urmreste alinierea si detorsionarea coloanei vertebrale si modela ul toracic corector c. se bazeaz pe contractia izometric a musculaturii oblice,transverse a trunchiului, cu scop de tonicizare corectiv 12%. 0etoda Ailliams: a. are ca scop reducerea durerii si asigurarea stabilittii trunchiului, la pacienBii cu lombalgie cronic b. urmreste ntinderea musculaturii abdominale, a fesierului mare si a ischiogambierilor c. urmreste ntinderea pasiv a fle"orilor soldului si a musculaturii sacrospinale 12'. 0etoda 0cKenzie: a. consider c pozitia ortostatic este favorizant pentru aparitia lombosacralgiilor b. consider c lipsa e"tensiei lombare predispune la lombalgie c. foloseste e"ercitii progresive, n scopul localizrii si eliminrii durerii

1. 0i loacele fundamentale ale *inetoterapiei: a. pot face parte din programul comple" *inetoterapeutic b. nu pot lipsi din nici un program de interventie *inetoterapeutic

c. constituie principalele instrumente cu care lucreaz *inetoterapeutul 2. :"ercitiul fizic: a. n *inetoterapie se numeste e"ercitiu fizic terapeutic b. este un mi loc de baz specific doar *inetoterapiei c. este un mi loc comun al educatiei fizice, sportului si *inetoterapiei $. :"ercitiul fizic terapeutic: a. are o structur simpl b. st la baza oricrei tehnici, a oricrui procedeu sau a oricrei metode *inetoterapeutice c. urmreste scopuri specifice *inetoterapiei %. 3n structura e"ercitiului fizic terapeutic sunt incluse: a. principiile de actionare b. tipurile de contractii musculare c. elementele declansatoare ale stimulilor senzoriali '. -up 5coala de *inetoterapie din ?oston, structura e"ercitiului fizic se e"prim prin urmtorii termeni: a. act motric b. tehnic c. elemente (. 3n stabilirea corect a pozitiilor si a miscrilor pozitionale, *inetoterapeutul trebuie s tin seama de: a. suprafata bazei de sustinere a corpului b. locul de desfsurare a e"ercitiilor c. distanta dintre centrul de greutate a corpului si suprafata de sustinere .. 3n legtur cu nuvelul de lungime n care muschiul trebuie pus n actiune, se recomand: a. muschii posturali vor fi pozitionati n zon alungit b. muschii fazici vor fi lucrati n zon alungit spre medie c. muschii cu fibre n ma oritate tonice, cu fort slab, vor fi lucrati n pozitie scurtat

/. 3n legtur cu pozitionarea pacientului n functie de tipul contractiei solicitate, se recomand: a. pentru contractiile izometrice se vor adopta pozitii care ncarc articulatiile segmentului solicitat b. pentru contractii izometrice de vor adopta pozitii care permit tractiunile n a" ale segmentului c. pentru contractii izotonice se vor adopta pozitii care las articulaBiile libere 1. &lanurile fundamentale ale corpului sunt: a. planul longitudinal b. planul antero,posterior c. planul frontal 12. 6"ele principale n urul crora se realizeaz miscrile sunt: a. a"ul frontal b. a"ul sagital c. a"ul transversal 11. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. planul frontal mparte corpul ntr,o parte ventral si una dorsal b. planul transversal mparte corpul ntr,o umtate stng si o umtate dreapt c. planul orizontal mparte corpul ntr,o parte cranial si una caudal 12. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. n urul a"ului frontal se efectueaz miscrile de fle"ie si e"tensie b. n urul a"ului sagital se efectueaz miscrile de lateralitate c. n urul a"ului longitudinal se efectueaz miscrile de rotatie si rsucire 1$. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. fle"ia este miscarea prin care dou segmente se apropie ntre ele b. adductia este miscarea prin care un membru sau un segment de membru se deprteaz de planul median al corpului c. pronatia este miscarea de rotatie a membrului, prin care policele sau halucele se apropie de corp

1%. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. abductia este miscarea prin care un membru sau un segment de membru se deprteaz de planul median al corpului b. e"tensia este miscarea prin care dou segmente se apropie ntre ele c. supinatia este miscarea de rotatie a unui membru, prin care policele sau halucele se deprteaz de corp 1'. &ozitia stnd !ortostatic#: a. este stabil b. are cea mai mic baz de sustinere c. are centrul de greutate situat n pozitia cea mai ridicat 1(. &ozitia asezat: a. are baza de sustinere mai mare dect pozitia ortostatic b. are centrul de greutate mai sus dect pozitia ortostatic c. permite miscri ale capului, gtului, trunchiului si membrelor superioare 1.. &ozitia pe genunchi: a. are baza de sustinere mai mare dect pozitia asezat b. are centrul de greutate oarecum ridicat c. solicit intens echilibrul 1/. &ozitia culcat !decubit#: a. este instabil b. are centrul de greutate cel mai cobort c. are baza de sustinere cea mai mare 11. &ozitia atrnat: a. fi"eaz centura scapular si toracele b. ngreuiaz respiratia c. nu solicit foarte mult membrele superioare si trunchiul 22. &ozitia patruped, specific *inetoterapiei: a. este o pozitie derivat din pozitia culcat !decubit# b. are o suprafat de spri in mare

c. are centrul de greutate mai ridicat dect pozitia culcat !decubit# 21. &rintre avanta ele lucrului muscular dinamic se numr: a. n reeducare, contractiile dinamice nu permit raportarea la un gest cunoscut b. lucrul muscular dinamic permite ntretinerea, activarea sau cresterea forBei musculare c. lucrul muscular dinamic permite ntretinerea, activarea sau cresterea amplitudinii de miscare 22. &rintre dezavanta ele lucrului muscular dinamic se numr: a. lucrul muscular dinamic elimin frecrile n compresie ale suprafetelor articulare b. nu se pot lucra doar dinamic muschii care lucreaz de obicei static c. lucrul muscular dinamic nu solicit muschiul s lucreze la posibilittile sale ma"ime 2$. &rintre avanta ele lucrului muscular static se numr: a. lucrul muscular static poate fi folosit si atunci cnd miscarea articular este interzis b. lucrul muscular static elimin frecrile n compresie ale suprafetelor articulare c. contractia izometric nu activeaz schema neuromuscular de comand 2%. &rintre dezavanta ele lucrului muscular static se numr: a. lucrul muscular static e"agereaz alunecarea suprafetelor articulare b. lucrul muscular static nu ntretine schema spatial, care este n relatie cu deplasarea segmentelor n spatiu c. modul de e"ecutare a contractiilor izometrice este mai greu de nteles de ctre pacienti 2'. &rintre elementele proprioceptive declansatoare ale stimulilor senzoriali, folosite n *inetoterapie, se numr: a. ntinderea b. atingerea usoar c. tractiunea 2(. &rintre elementele e"teroceptive declansatoare ale stimulilor senzoriali, folosite n *inetoterapie, se numr: a. rezistenta opus miscrii din e"terior

b. peria ul c. tapotarea paravertebral 2.. &rintre elementele combinate proprio, si e"teroceptive declansatoare ale stimulilor senzoriali, folosite n *inetoterapie, se numr: a. acceleratia b. contactele manuale c. presiunea pe tendoanele lungi 2/. &rintre elementele telereceptive declansatoare ale stimulilor senzoriali, folosite n *inetoterapie, se numr: a. vzul b. olfactia c. stimularea sinusului carotidian 21. &rintre principiile de baz ale e"ercitiului fizic terapeuric se numr: a. e"ercitiile se e"ecut rapid si cu fort, pentru a stimula miscarea b. progresivitatea e"ercitiilor va fi lent c. durata pauzei de rela"are va fi stabilit n functie de intensitatea contractiilor solicitate n cadrul e"ercitiului $2. &rintre modalittile de realizare a progresivittii pentru tonifiere muscular se numr: a. cresterea progresiv a lungimii sau greuttii bratului de prgie b. adugarea treptat a a utorului dat unui muschi de ctre musculatura accesorie c. modificarea ritmului miscrilor $1. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. modificarea ritmului de e"ecutie nu influenteaz gradul de solicitare a muschiului b. n cazul contractiilor e"centrice, miscarea lent solicit mai mult muschii dect miscarea rapid c. n cazul contractiilor concentrice, orice modificare de ritm creste solicitarea muscular $2. &rintre modalittile de realizare a progresivittii pentru amplitudine se numr:

a. prelungirea duratei n timp a e"ercitiului b. adugarea unei serii de miscri mici si ritmice la limitele sectorului de mobilitate articular c. introducerea unor tensiuni prelungite pe direcBia miscrii care se recupereaz $$. &rintre modalittile de realizare a progresivittii pentru coordonare se numr: a. modificarea ritmului miscrii b. se trece de la miscri efectuate cu articulatiile mari spre cele efectuate cu articulatiile mici c. se combin progresiv miscri ale diverselor articulatii si segmente $%. 3n *inetoterapie, etapele controlului motor prezint important deoarece: a. reprezint momente decisive ale dezvoltrii neuromotorii a copilului b. stau la baza asigurrii progresivittii logice a refacerii functiilor motorii pierdute c. controlul motor trebuie evitat, deoarece mpiedic promovarea miscrilor $'. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. abilitatea reprezint capacitatea de a nvta o miscare si de a o e"ecuta pe toat amplitudinea ei fiziologic b. stabilitatea reprezint capacitatea de a mentine posturi gravitationale si antigravitationale si pozitii mediane ale corpului c. mobilitatea controlat reprezint abilitatea de a e"ecuta miscri n timpul mentinerii oricrei posturi $(. &rintre efectele masa ului asupra circulatiei se numr: a. aparitia hiperemiei, datorat vasoconstrictiei b. cresterea cldurii locale c. accelerarea vitezei flu"ului venos la nivel profund $.. )ermoterapia: a. foloseste cldura si frigul ca factori terapeutici b. se refer la tinerea sub control a temperaturii corporale c. foloseste sauna si masa ul cu gheat $/. :lectroterapia:

a. 8oloseste curentul electric doar n scopul stimulrii musculare b. foloseste curentul galvanic c. foloseste ultrasunetul $1. Cidroterapia: a. este similar cu notul terapeutic b. foloseste aplicatiile apei pe piele n diverse scopuri terapeutice c. este o metod fizioterapeutic %2. &rintre efectele urmrite de folosirea hidro*inetoterapiei se numr: a. reeducarea musculaturii deficitare b. scderea debitului circulator c. diminuarea durerii si a contracturilor musculare %1. )erapia ocupational: a. este un mi loc complementar *inetoterapiei b. este o activitate e"clusiv fizic c. diri eaz modul de rspuns al omului fat de activitate si activitatea fat de modul de rspuns al omului %2. 6ctivittile fizice adaptate: a. suplinesc activittile pe care nu le poate desfsura o persoan b. se bazeaz pe adaptarea activittilor fizice la posibilitatile si nevoile individuale c. urmresc mentinerea sau cresterea gradului de independent functional %$. 4limatoterapia: a. presupune utilizarea factorilor atmosferici, cosmici si telurici, pentru ameliorarea strii de boal b. studiaz e"clusiv influentele umidittii aerului asupra organismului c. se foloseste n scop profilactic, curativ si recuperator %%. 3n salin: a. amplitudinea respiratiei este mai mic, deoarece aerul contine mult bio"id de carbon b. se practic speleoterapia c. se rresc crizele de astm, pn la dispariBie

%'. +giena practicrii e"ercitiilor fizice !inclusiv n scop terapeutic# recomand: a. aerisirea bun a spatiilor n care se practic e"ercitiul fizic b. temperatura s fie optim pentru efectuarea activittilor fizice c. echipamentul s stimuleze producerea transpiratiei %(. 6piterapia: a. se refer la tratamentul cu a utorul apei b. se refer la tratamentul cu a utorul mierii de albine c. urmreste, n linii mari, cresterea nivelului energetic al organismului 1. :valuarea: a. a ut la stabilirea obiectivelor b. este procesul prin care se transmit pacientului informatiile necesare c. a ut la stabilirea msurii n care obiectivele stabilite au fost ndeplinite 2. 3ncercuiti literele corespunztoare rspunsurilor corecte: a. evaluarea functional se realizeaz de ctre medic, n urma stabilirii diagnosticului clinic b. evaluarea initial apreciaz deficitele si restanturile funcBionale c. evaluarea final apreciaz rezultatele obtinute $. -iagnosticul functional: a. este stabilit de ctre medic b. se bazeaz pe cumularea diagnosticului clinic cu rezultatele evalurii functionale initiale c. st la baza elaborrii programului de *inetoterapie %. &rintre metodele de evaluare folosite n *inetoterapie se numr: a. evaluarea somatoscopic, pentru stabilirea istoricului bolii si a antecedentelor b. evaluarea aparatului locomotor, pentru stabilirea fortei si a amplitudinii de miscare c. testarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si metabolice, pentru stabilirea capacittii de efort '. &entru atingerea obiectivului general de promovare a rela"rii este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare:

a. reducerea durerii b. scderea confortului psihic si fizic c. reducerea contracturilor (. &entru atingerea obiectivului general de reeducare a sensibilittii este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. scderea capacittii de discriminare specific pentru toate tipurile de sensibilitate b. obBinerea capacittii de a sesiza e"citatiile specifice n toate tipurile de sensibilitate c. moderarea hiperesteziilor .. &entru atingerea obiectivului general de corectare a posturii si aliniamentului corpului si a segmentelor sale este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. promovarea atitudinilor defectuoase ale aparatului locomotor b. realinierea segmentelor corporale c. formarea refle"ului de atitudine corporal corect n static si dinamic /. &entru atingerea obiectivului general de educare = reeducare = reabilitare a controlului, coordonrii si echilibrului este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. mbunttirea controlului motor, prin formarea imaginii corecte a miscrii b. automatizarea miscrilor uzuale c. nvtarea miscrilor necoordonate 1. &entru atingerea obiectivului general de reeducare respiratorie este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. imobilizarea cutiei toracice b. formarea deprinderii de a respira corect n repaus, n miscare si n timpul efortului mai intens c. realizarea drena ului bronho,pulmonar 12. &entru atingerea obiectivului general de crestere a gradului de antrenament la efort este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. realizarea antrenamentului la efort fr monitorizarea parametrilor subiectivi

b. cresterea gradului de antrenament la efort cu monitorizarea parametrilor de consum energetic c. promovarea capacittii de revenire a organismului dup efort la parametrii de repaus 11. &entru atingerea obiectivului general de recuperare a mobilittii este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. tonifierea muscular, n conditii de scurtare, a musculaturii periarticulare, n cazul hipermobilittii b. mentinerea cocontractiei eficiente n timpul miscrii, n cazul hipomobilittii c. cresterea mobilittii prin manipulri articulare 12. &entru atingerea obiectivului general de crestere a fortei musculare este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. cresterea fortei musculare cu eliminarea gravitatiei !pentru muschi cu fort $,%# b. cresterea fortei muschilor prin contractii de toate tipurile !izotonice, izometrice# c. mentinerea fortei musculare n perioadele acute si subacute 1$. &entru atingerea obiectivului general de crestere a rezistentei musculare este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice intermediare: a. cresterea rezistentei musculare n toate tipurile de contractii !izotonice, izometrice# b. scderea capacittii neuro,psihice n eforturile de rezistent c. cresterea rezistentei musculare pentru grupe musculare diferite, folosind antrenamentul n circuit