Teste Licenta BFKT 2023 - Pachet 4

PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE ÎN BOLI REUMATOLOGICE

1. Mâna reumatoidă se caracterizează prin, CU EXCEPȚIA:
A. police in Z
B. degete în gât de lebădă
C. deget în butonieră
D. halux valgus
2. Afectarea articulară din poliartrita reumatoidă are următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA:
A. simetrie
B. migratorie
C. distructivă
D. aditivă
3. Următoarele afirmaţii despre tratamentul recuperator din poliartrita reumatoidă sunt adevărate,
CU EXCEPȚIA:
A. are ca obiectiv prevenirea deformărilor și a atitudinilor vicioase
B. trebuie instituit precoce, să fie continuu, individualizat, adaptat
C. nu este influențat de stadiul și activitatea bolii
D. depinde de necesităților funcționale obiective
4. Următoarele afirmaţii despre terapia ocupațională din poliartrita reumatoidă sunt adevărate, CU
EXCEPȚIA:
A. este influențată de intensitatea durerii
B. articulațiile pot fi folosite în orice poziție
C. permite reducerea efortului
D. trebuie evitate pozițiile care favorizează deformările
5. Următoarele afirmaţii despre ortezarea din poliartrita reumatoidă sunt adevărate:
A. în stadiul subacut sunt indicate ortezele de corectare
B. în stadiul cronic sunt contraindicate ortezele funcționale
C. în stadiul subacut sunt indicate ortezele de repaus
D. în stadiul cronic sunt indicate ortezele de repaus
6. Durerea din spondilita anchilozantă prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA :
este însoțită de redoare matinala cu durată de minim 30 minute
A. se accentuează în cursul activităților fizice
B. poate iradia pe fața posterioară a coapsei alternativ
C. se ameliorează după mișcare
D.
7. Următoarele afirmaţii despre kinetoterapia din spondilita anchilozantă sunt adevărate, CU
EXCEPȚIA:
A. asigură aliniamentul corect în timpul activităților și în timpul somnului
B. conservă flexia coloanei vertebrale si a articulațiilor coxofemurale
C. menține mobilitatea articulară
D. menține expansiunea cutiei toracice
8. Hidrotermoterapia din spondilita anchilozantă NU cuprinde:
A. baia generală rece
B. împachetarea generală cu nămol cald
C. baia de lumină generală
D. aplicații locale de parafină
9. Trăsăturile comune ale spondilartritelor sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. afectarea vertebrală și a articulațiilor sacroiliace
B. afectarea articulară periferică de tip oligoarticular, asimetric
C. afectare sistemică: oculară, digestivă, genito-urinară, cutanată
D. răspuns bun la administrarea sistemică de corticosteroid
10. Deficitele functionale din spondilita anchilozantă NU cuprind:
A. tulburarea de statică vertebrală
B. afectarea prehensiunii polidigitale
Pagina 1 din 47
PACHET 3 DIN 3
C. tulburarea de dinamică vertebrală

D. disfuncția ventilatorie restrictivă
11. Durerea articulară din artroză se caracterizează prin:
A. accentuare în cursul activităților fizice
B. redoare articulară cu durata mai mare de 45 minute
C. accentuare în repaus
D. asociată cu tumefiere articulară, căldură, roșeață
12. Artroza idiopatică (primitivă) interesează următoarele arii articulare, CU EXCEPȚIA:
A. articulația coxofemurală
B. prima articulație metatarso-falangiană
C. prima articulație carpo-metacarpiana
D. articulația tibio-tarsiană
13. Artroza idiopatică (primitivă) se caracterizează prin:
A. este secundară traumatismelor
B. apare mai frecvent la tineri
C. interesează mai multe arii articulare
D. are debut brusc
14. Regulile pentru reeducarea prehensiunii din artroza mâinii sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. evitarea activităților din poziții cu potențial de deformare articulară
B. efectuarea activităților manuale din poziție corectă
C. recomandarea efectuării activităților prelungite din aceeași poziție
D. alternarea perioadelor de activitate cu repausul articular
15. Durerea din coxartroză NU se caracterizează prin:
A. localizare la nivelul spațiului inghinal
B. iradiere la nivelul fesei, feţei posterioare a coapsei şi gambei, până la nivelul călcâiului
C. iradiere la nivelul feţei antero-interne a coapsei, până la nivelul genunchiului
D. redoare articulară ≤ 15 minute
16. Următoarele afirmaţii despre kinetoterapia din faza acută a patologiei discale lombare sunt
adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. cuprinde exerciții de mobilizare lombara și relaxare a musculaturii paravertebrale
B. nu cuprinde exercițiile specifice pozițiilor finale din diagonalele pentru flexie și extensie ale
tehnicii Kabat
C. include exerciții active cu rezistență manuală progresivă pentru tonifierea mușchiului deficitar
D. cuprinde exerciții de gimnastică respiratorie
17. Indicațiile intervenției chirurgicale în lombosciatică sunt următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. sciatica însoțită de tulburări sfincteriene
B. primul puseu de sciatică ce nu se ameliorează semnificativ în 7 zile de tratament
C. sciatica hiperalgică
D. sciatica paretică recent instalată
18. Lombosciatica L5 NU se caracterizează prin:
A. contractură musculară paravertebrală
B. hipoestezie fața postero-externă coapsă, antero-externă gambă și fața dorsală haluce
C. mers pe călcâi dificil
D. reflex achilian diminuat sau abolit
19. Nevralgia cervico-brahiala C7 se caracterizeaza prin:
A. durere cervicală fără iradiere la nivelul membrelor superioare
B. durere cervicală cu iradiere nesistematizată la nivelul membrelor superioare
C. durere cervicală cu iradiere pe fața posterioară braț, antebraț și degete 2,3
D. durere cervicală cu iradiere pe fața postero-internă braț
20. Pentru corectarea tulburărilor de statică din patologia discală a coloanei cervicale se recomandă
următoarele:
A. exerciții pasive, active asistate, active simple sau cu rezistență
B. conștientizarea posturală
Pagina 2 din 47
PACHET 3 DIN 3
C. realizarea posturilor extreme și a celor corectate

D. conservarea posturii corectate în timpul mobilizărilor coloanei cervicale
21. Următorii sunt factori de risc pentru osteoporoză, CU EXCEPȚIA:
A. istoricul familial de fractură osteoporotică
B. sedentarismul
C. greutatea corporală mică
D. consumul de produse lactate
22. Osteoporoza severă este definită de:
A. T-score < -2.5 DS plus cel puțin o fractură fragilitate
B. T-score < -2.5 DS
C. -2.5DS < T-score < -1DS plus cel puțin o fractură fragilitate
D. 1DS < T-score < -2.5DS plus cel puțin o fractură fragilitate
23. Ortezarea coloanei vertebrale în osteoporoză are următoarele efecte, CU EXCEPȚIA:
A. ameliorează postura
B. îmbunătățește echilibrul
C. scade stabilitate în mers
D. reduce durerile vertebrale
24. Obiectivele kinetoterapiei din osteoporoză sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Creșterea masei osoase
B. Creșterea riscului de cădere
C. Corecția posturală
D. Creșterea mobilității articulare
25. Programul kinetoterapeutic pentru reducerea riscului de cădere NU include exerciții pentru:
A. corecția posturală
B. creșterea mobilității articulare
C. creșterea coordonării
D. scăderea stabilității și echilibrului
26. Primul atac acut de gută interesează cu predilecţie articulaţia:
A. radio-carpiană
B. metacarpo-falangiană I
C. metatarso-falangiană I
D. genunchiul
27. Atacul acut de gută (artrita acută gutoasă) NU se caracterizează prin:
A. debut brusc, nocturn
B. durere cu caracter inflamator însoțită de tumefiere, roșeață, căldură locală
C. însoțită de febră, stare generală alterată
D. durată variabilă
28. Tratamentul atacului de gută NU cuprinde:
A. educația pacientului
B. repausul articular
C. aplicațiile locale de căldură
D. administrarea de Colchicină
29. Tratamentul recuperator din perioada intercritică a gutei NU cuprinde:
A. crioterapie
B. program anduranță cu activități cu impact minim
C. program de menținere sau creștere a rezistenței și forței musculare
D. exerciții aerobice în apă
30. Artropatia prin pirofosfat de calciu recunoaște următoarele forme clinice, CU EXCEPȚIA:
A. pseudogutoasă
B. pseudoreumatoidă
C. pseudotraumatică
D. pseudoartrozică
31. Capsulita retractilă se caracterizează prin:
A. durere acută, intensă cu iradiere la nivelul brațului
Pagina 3 din 47
PACHET 3 DIN 3
B. durere de severitate medie declanșată de anumite mișcări

C. imposibilitatea mobilizării active a brațului cu conservarea mobilizării pasive
D. limitarea importantă a mobilității active și pasive
32. Următoarele afirmaţii despre programul recuperator din sindromul de împingere sunt adevărate,
CU EXCEPȚIA:
A. ortezele sunt indicate cu scopul de a diminua amplitudinea de mișcare
B. exercitiile autopasive pendulare tip Codman sunt indicate precoce
C. programul de exerciţii specifice pasive este indicat după ameliorarea durerii
D. programul de exerciţii specifice active este indicat după ameliorarea durerii
33. Umărul dureros simplu NU are ca substrat:
A. tendinita manșonului rotatorilor
B. ruptura tendoanelor manșonului rotatorilor
C. bursita
D. tenosinovita lungii porțiuni a bicepsului
34. Următoarele NU sunt folosite în terapia umărului hiperalgic:
A. LASERTERAPIA
B. Aplicațiile de parafină
C. Electroterapia cu rol antalgic
D. Kinetoterapia
35. Programul recuperator din capsulita retractilă cuprinde următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. stretching-ul maselor musculare
B. aplicații de rece
C. mișcări active în limita amplitudinii de mișcare
D. exerciții de recuperare a forței musculare
36. Următoarele reguli trebuie respectate în artroplastia de șold, CU EXCEPȚIA:
A. să nu se răsucească brusc toracele când pacientul stă în picioare sau așezat
B. să nu se aplece după obiecte căzute pe podea
C. să nu stea picior peste picior
D. să urce scările cu piciorul operat întâi, apoi cel sănătos, apoi cadrul sau cârja
37. Următoarele afirmaţii despre artroplastia de șold sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. în artroplastia necimentată este contraindicat sprijinul pe şoldul operat în primele 6 săptămâni
B. în artroplastia necimentată se poate sprijini pe membrul operat la 12 săptămâni
C. în artroplastia necimentată se poate încărca parţial şoldul operat imediat postoperator
D. în artroplastia cimentată trebuie să se folosească un dispozitiv de asistare a mersului 4-6
săptămâni
38. Următoarele afirmaţii despre programul recuperator din artroplastia de genunchi sunt
adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. în primele 3 săptămâni trebuie să se obțină o flexie de minim 45˚ şi extensie completă
B. în primele 3 săptămâni trebuie să se obțină o flexie de minim 90˚ şi extensie completă
C. după primele 3 săptămâni trebuie să se obțină o flexie până la 120˚ si extensie completă
D. după primele 3 săptămâni, mersul trebuie sa fie fără şchiopătare, urcatul şi coborâtul scărilor
fără probleme.
39. Indicațiile artroplastiei de șold sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. coxartroza primitivă sau secundară
B. coxita
C. sinovita vilonodulară
D. bursita trochanteriană
40. Contraindicațiile artroplastiei de genunchi sunt, CU EXCEPȚIA:
A. artrodeza dureroasă
B. deficit de forță musculară cvadriceps
C. infecție sistemică sau locală
D. osteoporoză
41. Următoarele afirmaţii despre dizabilitate sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. cuprinde activitatea și participarea
Pagina 4 din 47
PACHET 3 DIN 3
B. cuprinde afectarea
C. include limitarea de activitate
D. cuprinde restricția de participare
42. Evaluarea clinico-funcțională din patologia reumatologică cuprinde următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Evaluarea activității bolii
B. Evaluarea durerii
C. Evaluarea calității vieții
D. Evaluarea biologică
43. Durerea osoasă:
A. Are legătură cu mișcarea
B. Este accentuată de mișcarea activă și rezistivă
C. Este continuă, profundă, difuză, nocturnă
D. Este accentuată de mișcarea pasivă rezistivă
44. Obiectivele recuperării funcționale sunt reprezentate de, CU EXCEPȚIA:
A. Ameliorarea durerii
B. Menținerea sau creșterea mobilității articulare
C. Prevenirea deformărilor
D. Reintegrare socio-profesională
45. Obiectivul recuperării socio-profesionale este:
A. Ameliorarea durerii
B. Prevenirea deformărilor
C. Reeducarea echilibrului
D. Reintegrarea socio-profesională
46. Indicele WOMAC cuantifică următorii parametrii, CU EXCEPȚIA:
A. durerea
B. redoarea articulară
C. calitatea vieții
D. activitatea fizică
47. Afectarea funcțională din poliartrita reumatoidă este cuantificată prin:
A. Scorul de activitate a bolii DAS28
B. Chestionarul stării de sănătate
C. Indicele WOMAC
D. Indicele CDAI
48. Afectarea funcțională din spondilita anchilozantă este cuantificată prin:
A. BASFI
B. BASDAI
C. ASDAS
D. CDAI
49. Evaluarea activității bolii în poliartrita reumatoidă cuprinde următoarele, CU EXCEPTIA:
A. Durata și intensitatea redorii matinale
B. Numărul de articulații dureroase și tumefiate
C. Indici și scoruri compozite
D. Distrucția structurală
50. Durerea periarticulară este:
A. Accentuată de mișcarea activă și rezistivă
B. Accentuată de mișcarea pasivă
C. Continuă, profundă, neinfluențată de mișcare
D. Însoțită de parestezii
Pagina 5 din 47
PACHET 3 DIN 3
Recuperare in Boli Neurologice

1. Spasticitatea
a. Este caracterizata de scaderea tonusului muscular si a raspunsului la tensionarea fibrelor

musculare
b. Modificarile tonusului predomina la flexorii membrelor superioare si extensorii membrelor
inferioare
c. Posturarea si gimnastica medicala nu au un impact semnificativ asupra acesteia
d. Hipertonia are caracter plastic, fiind descrisa ca o „teava de plumb”
2. In accidentul vascular cerebral ischemic
a. Pacientul trebuie mobilizat precoce
b. In primele 5-7 zile pacientul trebuie sa mentina pozitia in clinostatism
c. Mobilizarea este inutila cat timp deficitul motor este total
d. Prezenta afaziei impiedica efectuarea programului recuperator
3. In scleroza laterala amiotrofica, kinetoterapia
a. Poate imbunatati prognosticul pe termen lung
b. Creste rata de supravietuire la 5 ani
c. Poate prelungi perioada de ambulatie si ameliora calitatea vietii
d. Reduce tulburarile de coordonare
4. Flexia gambei este realizata de
a. Nervul obturator
b. Nervul sciatic – ramurile pentru ischiogambieri
c. Nervul sciatic popliteu intern
d. Nervul femural
5. In distrofia musculara Duchenne
a. Deficitul motor afecteaza initial extremitatile
b. Evolutia se stabilizeaza in jurul varstei de 16 ani
c. Se indica exercitii intensive de crestere a fortei
d. Lordoza devine evidenta in cursul evolutiei
6. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spasticitatea este gresita:
a. Miscarea pasiva a unui membru induce activarea involuntara a muschiului elongat

b. La muschii extensori apare hipertonia in “lama de briceag” – initial raspunsul la elongarea
muscului este dependent de viteza, dar odata cu atingerea unei anumite lungimi orice
rezistenta dispare
c. Raspunsul este dependent de viteza
d. Raspunsul muschiului la deplasarea pasiva prezice nivelul de recuperare al miscarii voluntare
7. Mobilizarea pasiva este utila in accidentul vascular cerebral pentru ca
a. Creste masa musculara
b. Amelioreaza controlul sfincterian
c. Reduce riscul de aparitie a spasticitatii
d. Reduce riscul de tromboza venoasa profunda
8. In scleroza laterala amiotrofica
a. Pacientul prezinta tulburari de sensibilitate si durere
b. Deplasarea este imposibila din cauza tulburarilor de coordonare
c. Tulburarile de respiratie sunt datorate deficitului motor
d. Deficitul motor priveste mai ales membrele inferioare
9. Nervul cubital este implicat in:
a. Extensia degetului mic
b. Adductia policelui
c. Flexia policelui
d. Opozitia policelui
10. Sindromul miotonic se refera la
a. Hipertonia din afectarea neuronului motor central
Pagina 6 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. Afectarea relaxarii musculare in unele boli genetice

c. Contractii musculare scurte, repetate, involuntare
d. Retractiile musculare
11. Printre factorii agravanti ai spasticitatii nu se numara
a. Distensia/infectiile vezicale/intestinale
b. Folosirea ortezelor
c. Stimuli nefavorabili proveniti de la punga cu urina, haine/incaltaminte nepotrivite
d. Tulburarile cutanate – escare, unghii incarnate
12. In etapa cronica a unui AVC (dupa 2 ani)
a. Pacientul nu mai are nevoie de tratament recuperator
b. Kinetoterapia poate fi intrerupta pentru ca nu mai aduce beneficii
c. Ameliorarea functiilor motorii este posibila, dar are amploare redusa in raport cu efortul
d. Potentialul de ameliorare creste odata cu durata de la AVC
13. Intr-un infarct medular anterior la nivel toracic (vechi) pacientul prezinta
a. Anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate la membrele inferioare
b. Hipotonie si atrofii instalate rapid la membrele inferioare
c. Paraplegie spastica
d. Ataxia membrelor inferioare
14. Nervul radial
a. In pareza de nerv radial apar atrofii ale bicepsului si deltoidului
b. Inerveaza majoritatea muschilor mici ai mainii
c. Poate fi lezat in fracturile de humerus
d. Are un rol esential in prehensiune
15. Prezenta atrofiilor musculare sugereaza
a. Scleroza laterala amiotrofica
b. Polineuropatie motorie
c. Amiotrofie spinala
d. Oricare dintre cele de mai sus
16. Sindromul afectarii neuronului motor periferic poate fi sugerat de
a. Prezenta reflexelor de automatism medular

b. Scaderea tonusului
c. Mentinerea troficitatii musculare pe o perioada lunga
d. Spasticitatea
17. Afazia reprezinta
a. O tulburare de codare si/sau decodare a limbajului
b. O tulburare de coordonare
c. O tulburare a conceptualizarii miscarii
d. O tulburare de integrare a componentelor corpului
18. Un pacient cu mielita cervicala:
a. Poate prezenta tulburari sfincteriene
b. Prezinta deficit motor cu hipotonie si atrofii la membrele inferioare
c. Prezinta deficit motor cu spasticitate la membrele superioare
d. Toate raspunsurile sunt corecte
19. Sindromul de coada de cal de tip inferior
a. Prezinta deficit pentru extensia coapsei
b. Prezinta tulburari sfincteriene
c. Prezinta deficit pentru flexia si extensia piciorului
d. Prezinta deficit motor total al membrelor inferioare
20. In distrofiile musculare rezistenta muschiului la deformare pasiva poate fi explicata de:
a. Spasticitate
b. Hipertonie plastica
c. Fibroza
Pagina 7 din 47
PACHET 3 DIN 3
d. Reactie miotonica
21. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spasticitatea este gresita:
a. Scade mobilitatea articulara si amplitudinea miscarilor

b. Poate cauza dureri si tulburari de somn
c. Este accentuata de mobilizarea pasiva repetata
d. Limiteaza desfasurarea activitatilor zilnice
22. Etapele importante de recuperare a unui pacient cu AVC nu includ:
a. Controlul posturii in pozitia in sezut
b. Suportul partial al greutatii pe membrul inferior paretic
c. Mersul lateral
d. Mersul unipodal
23. Leziunea cordoanelor medulare posterioare va duce la
a. Ataxie senzoriala
b. Pierderea sensibilitatii dureroase
c. Hipotonie si atrofii musculare
d. Spasticitate
24. Tratamentul sindromului de canal carpian implica
a. Exercitii repetate care includ flexia si extensia articulatiei pumnului
b. Fizioterapie cu viza antiedematoasa si antalgica la nivelul fetei dorsale a pumnului
c. Tractiune in ax pentru realinierea oaselor carpiene
d. Ortezare
25. In stadiul al doilea de evolutie al sectiunilor medulare complete
a. Sunt evidente fenomene de hiperreactivitate la stimuli periferici prin pierderea inhibitiei
supraspinale
b. Dispar automatismele medulare
c. Este interzisa mobilizarea pacientului
d. Hipotonia si atrofiile musculaturii paravertebrale nu permit pozitia in sezut nici macar sprijinit
Pagina 8 din 47
PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE POSTOPERATORIE NEUROCHIRURGICALA

1. Care din urmatoarele afecţiuni al căror diagnostic şi tratament este asigurat de specialitatea
neurochirurgie nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare
2. Care din particularităţile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a. motivele internării
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări, cu expţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. măsurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaluarea nervilor cranieni
4. Evaluarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaluarea forţei musculare
b. evaluarea troficităţii musculare
c. evaluarea mişcărilor involuntare
d. evaluarea sensibilităţii tactile
5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiţial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
6. Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN
7. Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
8. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de
inducerea stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reacţiei de orientare
b. abolirea respiraţiei
c. abolirea reacţiei de trezire
d. abolirea stării de conştienţă
9. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în:
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi
10. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
Pagina 9 din 47
PACHET 3 DIN 3
d. spaţiului subarahnoidian
11. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
12. Care din elementele vasculare menţionate nu face parte din componenţa malformaţiilor
arterio-venoase cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul limfatic
d. drenavul venos
13. Evaluarea comei pe scala Glasgow nu implică:
a. evaluarea raspunsului verbal
b. evaluarea raspunsului respirator
c. evaluarea raspunsului motor
d. evaluarea raspunsului ocular
14. Principiul de baza al computer tomografiei are la bază:
a. câmpul magnetic
b. radiaţia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaţia laser
15. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaluarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
16. Hemoragia subarahnoidiană este specifica leziunilor cerebrale de tip:
a. cavernom
b. telangiectazie
c. anevrism
d. fistula carotido-cavernoasă
17. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
18. Drenajul ventriculo-peritonealeste definit de, cu exceptia:
a. permite un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea peritoneală
c. poate cuprinde o valva de reglare a presiunii de drenaj
d. prezintă un cateter ventricular şi unul peritoneal
19. Starea de comă nu presupune:
a. abolirea starii de conştieţă
b. absenţa reacţiei de trezire
c. absenţa micţiunii
d. absenţa reacţiei de orientare
20. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
21. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
Pagina 10 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
22. Succesiune corectă a etapele herniei de disc lombare este:
a. iritativă, paretică, paralitică
b. iritativă, paralitică, paretică
c. paretică, paralitică, discopatie
d. iritativă, paretică, tetraparetică
23. Succesiunea corectă a stadiilor discopatiei vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroză
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
d. iritativă, paretică, paralitică
24. Din cadrul tumorilor primitive cerebrale nu fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
25. Care din enunţurile de mai jos nu este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperaturii centrale a corpului
d. hiperemiant
26. Care din situaţiile de mai jos nu reprezintă o contraindicaţie temporară pentru masajul local:
a. sciatica hiperlagică
b. tromboflebita
c. procese inflamatorii acute
d. ulceraţia tegumentară
27. Care din afirmaţiile de mai jos nu este o etapă a unui program de terapie ocupatională pentru
un pacient paraplegic:
a. derularea activitatilor numai în scaunul rulant
b. obtinerea autonomiei şi performarea activitatilor in pat
c. performarea activitatilor in pozitie vertical
d. recuperarea independentei pacientului
28. Recuperarea neurologică şi neurochirurgicală presupune următoarele tehnici, cu excepţia:
a. relaxare extrinsecă
b. kinetoterapie manuală
c. autoantrenament muscular
d. exerciţii izometrice si izodinamice
29. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspecte motorii:
a. stepajul piciorului
b. grafia degetelor
c. mers pe călcâi/vârful degetelor, dificil sau absent.
d. imposibilitatea eversiei piciorului
30. Traumatismul cranio-cerebral nu poate fi de tipul:
a. comoţie
b. entorsă
c. dilacelare
d. fractură
31. Tehnicile de tratament prin fizioterapia nu includ:
a. manipulare manuala
b. stimularea nervilor cu ajutorul electricitatii
c. gimnastica medicala
d. acupunctura
Pagina 11 din 47
PACHET 3 DIN 3
32. Principalele beneficii ale kinetoterapiei nu include:

a. corectarea posturii
b. cresterea mobilitatii articulare
c. imbunatatirea coordonarii
d. scaderea capacitatii de efort
33. Balneologia in recuperarea pacienului neurochirurgical utilizeaza, cu exceptia:
a. campurile magneticice
b. apele termale
c. namolurile
d. climatul salin
34. Stadiile discopatiei vertebrale lombare se succed in urmatoare ordine fiziopatologica:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
b. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
c. iritativă, paretică, paralitică
d. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroză
35. Sindromul comatos presupune evaloarea, :
a. raspunsului auditiv
b. raspunsului verbal
c. raspunsului ocular
d. raspunsului motor
36. Fizioterapia este aplicata in urmatoarele afectiuni neurochirurgicale, cu exceptia:
a. discopatia lombara
b. anevrismul cerebral rupt nesecurizat
c. AVC ischemic cronic
d. boala Parkinson
37. Kinetoterapia nu include:
a. exercitii cu mingea medicala
b. miscari coordonate pe saltea
c. exercitii de educare posturala
d. exercitii de memorie
38. Indicatiile tratamentelor balneologice nu sunt indicate in:
a. artroza vertebrala cervicala
b. scolioza toracala
c. tumora medulara
d. reumatismul articular
39. Scala Glasgow se aplica in evaloarea:
a. traumatismului
b. comei
c. hemoragiei
d. hipertensiunii intracraniene
40. Simptomatologia herniei de disc lombare nu include:
a. brahialgia
b. sciatica
c. cruralgia
d. parestezia
41. Fizioterapia nu este aplicata in una din afectiunile neurochirurgicale enumerate:
a. Hematomul intracerebral acut
b. Hernia de disc lombara
c. AVC ischemic sechelar
d. Boala Parkinson
42. Beneficiile kinetoterapiei sunt cele enumerate, cu exceptia:
a. Cresterea fortei musulare
b. Imbunatatirea mobilitatii articulare
c. Cresterea sensibilitatii auditive
Pagina 12 din 47
PACHET 3 DIN 3
d. Ameliorarea tonusului muscular

43. Tehnicile de balneologia aplicate afectiunilor coloanei vertebrale folosesc, cu exceptia:
a. Apele termale
b. Namolurile sulfurose
c. Apele saline
d. Curenti electrici
44. Care din situatiile patologice enumerate nu sunt din sfera neurochirurgicala:
a. fractura vertebrala dorsala postraumatica
b. luxatia coxofemurala degenerativa
c. traumatismul craniocerebral
d. spondilolistezisul
45. Nu face parte din categoria deficitelor motorii totale:
a. paraplegia
b. hemipareza
c. diplegia brahiala
d. tetraplegia
Pagina 13 din 47
PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE IN BOLI ORTOPEDICO-TRAUMATICE

Reeducarea funcțională definește:
1.
Acțiunea întreprinsă în cadrul unităților sanitare pentru însănătoșirea și refacerea cât mai
a.
completă a organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
b.
completă a organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic;
c.
completă a organismului afectat folosind ca tratament mișcarea, sub toate formele ei;
d.
completă a organismului afectat folosind ca tratament DAD;
Durata de lucru a unei ședințe de reeducare se stabilește funcție de:
2.
a. Reacțiile și adaptarea bolnavului la efort;
b. Vârsta bolnavului;
c. Sexul bolnavului;
d. Reacțiile și adaptarea bolnavului la efort, vârsta acestuia.
3. Numărul de repetări al unui exercițiu variază astfel:
a. 1-2 repetări până la sute de repetări;
b. 1-3 repetări până la sute de repetări;
c. 1-4 repetări până la sute de repetări;
d. 1-6 repetări până la sute de repetări.
4. Ritmul de execuție al mișcării terapeutice este:
a. Ultrarapid;
b. Lent;
c. Indiferent, dar la amplitudine maximă;
d. Lent, dar la amplitudine maximă;
Tehnica de lucru în cadrul ședințelor de reeducare cuprinde:
5.
a. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare;
b. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
c. Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării;
Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării, tehnica
d.
stabilității;
Mijloacele reeducării funcționale cuprind:
6.
a. Mișcarea sub toate formele ei;
b. Mișcarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia;
c. Mișcarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile;
d. Mișcarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile;
În reeducarea funcțională, mișcarea se folosește:
7.
a. Pasivă;
b. Activă;
c. Activo-pasivă;
d. Continuă.
8. Scopul mișcărilor pasive este:
a. De a ajuta troficitatea țesuturilor;
b. De a favoriza regenerarea țesuturilor;
Pagina 14 din 47
PACHET 3 DIN 3
c. De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici;

d. De a ajuta troficitatea țesuturilor până la apariția mișcărilor active.
Indicațiile în executarea mișcărilor pasive exclud:
9.
a. Evitarea compensațiilor prin deplasarea articulației vecine;
b. Ritm de execuție lent;
c. Mișcarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
d. Prizele vor fi cât mai depărtate de articulațiile ce trebuie mobilizate.
Mișcarea activă este rezultatul:
10.
a. Circulației arteriale;
b. Contracțiilor musculare;
c. Masajului terapeutic;
d. Circulației venoase;
Manevrele de masaj cuprind:
11.
a. Netezirea, frământatul, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile;
b. Netezirea, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile;
c. Netezirea, frământatul, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile, presiunile;
d. Netezirea, frământatul, fricțiunea, tapotamentul, vibrațiile, presiunile, scuturatul;
Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt:
12.
a. Ultrasunetele, galvanizările, curenții exponențiali;
b. Ultrascurtele, ultrasunetele, curenții exponențiali, galvanizările, ionizările;
c. Ultrascurtele, ultrasunetele, curenții exponențiali, galvanizările, ionizările, curenții hiperbolici;
d. Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizările, ionizările, curenții exponențiali, curenții diadinamici;
Tapotamentul:
13.
a. Are efect analog vibrațiilor;
b. Scade sensibilitatea nervilor și relaxează mușchii în cazul contracturilor;
Favorizează procesul de vindecare și de resorbție a produselor patologice din țesuturi și din
c.
cicatricile vicioase;
d. Este indicat în nevralgiile cronice, fiind calmant.
Presiunile:
14.
a. Au efect analog vibrațiilor;
b. Scad sensibilitatea nervilor și relaxează mușchii în cazul contracturilor;
Favorizează procesul de vindecare și de resorbție a produselor patologice din țesuturi și din
c.
cicatricile vicioase;
d. Sunt indicate în nevralgiile cronice, fiind calmante.
Termoterapia:
15.
a. Se aplică sub formă de băi reci sau pungă cu gheață;
b. Folosește acțiunea frigului, pentru obținerea vasoconstricției;
Folosește acțiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare în cazul
c.
traumatismelor;
d. Se aplică sub formă de aer cald, apă caldă, împachetări cu nămol, parafină sau nisip cald.
16. Posturile exclud:
a. Fixarea într-o poziție a uneia sau mai multor articulații;
b. Restabilirea curburii, axului sau formei inițiale a articulației;
Pagina 15 din 47
PACHET 3 DIN 3
c. Obținerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;

d. Neînvingerea retracțiilor musculo-tendinoase;
Valorile normale (goniometrie) pentru umăr includ:
17.
a. Abducție activă – 90 grade;
b. Adducție – 50 grade;
c. Retropulsie – 5 grade;
d. Rotație internă – 30 grade.
Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ:
18.
a. Flexie – 140 grade;
b. Pronație – 80 grade;
c. Supinație – 150 grade;
d. Pronație și supinație cu rotația humerusului – 270 grade.
În perioada de sprijin a fiecărui picior se disting:
19.
a. Faza de ambutisare;
b. Faza de ambutisare și faza de amortizare;
c. Faza de ambutisare și faza de impulsie;
d. Faza de amortizare și faza de impulsie.
Mersul anormal include:
20.
a. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat;
b. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul înapoi;
c. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lărgit;
d. Pasul unilateral, pasul târșit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
21. Tratamentul cu ultrasunete exclude:
a. Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 și 5 minute;
b. Ritmul - zilnic sau la două zile;
c. Numărul ședințelor între 6 şi 30;
d. Repetarea seriilor de ședințe la 4-6 săptămâni.
22. Indicațiile DAD includ:
a. DF + PR (contuzii, luxații, entorse);
b. DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare);
DF + PS (întinderi musculare, sechele tardive și recidive, contuzii, luxații, entorse, redori
c.
articulare);
d. PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare).
Contraindicațiile tratamentului cu ultrasunete exclud:
23.
a. Modificări tegumentare, afecțiuni cutanate diverse;
b. Tulburări cardiovasculare acute, severe;
c. Tulburări de coagulare sangvină, fragilitate capilară;
d. RAA.
Formele clasice de curenți diadinamici exclud:
24.
a. MF – monofazat fix;
b. PL – perioadă elongată;
c. PL – perioadă lungă;
d. RS – ritm sincopat.
Pagina 16 din 47
PACHET 3 DIN 3
Din punct de vedere lezional, umărul suferă:

25.
a. Contuzii, luxații, entorse, fracturi, arsuri;
b. Contuzii, luxații, entorse, fracturi, plăgi tăiate;
c. Contuzii, luxații, entorse, fracturi, plăgi tăiate, arsuri;
d. Contuzii, luxații, fracturi, plăgi tăiate sau înțepate, arsuri;
Reeducarea funcțională în traumatologia umărului (faza 1) include:
26.
a. Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
b. Imobilizarea cu cotul lipit de corp și adducție 10 grade (tip Moore-Dujanier);
c. Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier);
d. Nici una de mai sus.
Articulația cotului include:
27.
a. Articulația humero-cubitală;
b. Articulația humero-cubitală, humero-tibială, humero-radială și radio-cubitală;
c. Articulația humero-femurală, humero-tibială, humero-radială și radio-cubitală;
d. Articulația humero-cubitală, humero-radială și radio-cubitală.
Recuperarea după suspendarea imobilizării include:
28.
a. Combaterea durerii prin medicație psihotropă;
b. Combaterea durerii prin medicație antivirală;
c. Combaterea durerii prin medicație antivirală, psihotropă, antalgică, antiinflamatorie și sedativă;
Combaterea durerii prin medicație antalgică, antiinflamatorie și sedativă și terapie fizicală cu
d.
efecte antalgice;
Sechelele șoldului posttraumatic includ:
29.
a. Durere;
b. Deficit de stabilitate;
c. Deficit de mobilitate;
d. Toate de mai sus.
Metodologia generală de recuperare a șoldului exclude:
30.
a. Medicația antiinflamatorie antalgică și sedativă;
b. Posturi declive;
c. Masaj;
d. DAD.
Cotul se recuperează prin:
31.
a. Mișcări activo-pasive;
b. Mișcări active;
c. Mișcări de abducție, adducție și rotație externă;
d. Mișcări activo-pasive, abducție, adducție, rotație externă și rotație internă.
Din schema generală de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
32.
a. Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecvență;
b. Poziționarea proclivă a membrului superior;
Combaterea durerii prin medicație antalgică, antiinflamatorie și sedativă precum și terapie
c.
fizicală cu efecte antalgice;
d. Menținerea mobilității articulațiilor neafectate cu exerciții pasivo-active.
Pagina 17 din 47
PACHET 3 DIN 3
Mâna rigidă, înghețată (”frozen hand”) este consecința:

33.
a. Imobilizării îndelungate;
b. Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxații;
c. Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxații, algodistrofiei, leziuni ale părților moi;
d. Imobilizării îndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale părților moi.
Stabilitatea șoldului este asigurată de:
34.
a. Factori osoși – în special articulația coxo-tibială;
b. Factori musculari – asigură mai ales stabilitatea anterioară (căderea în față);
c. Factori ligamentari – în special ligamentul ilio-femural în poziție de decubit dorsal;
d. Factori osoși – reprezentați de coaptația aproape perfectă a suprafețelor articulare.
Posturile libere pentru șold includ:
35.
Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru creșterea
a.
flexiei șoldului;
Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucișându-l pe cel
b.
sănătos;
c. Abducție – din decubit dorsal se ține o pernă între picioare;
d. Se repetă de 1-2 ori pe zi.
Refacerea mobilității șoldului include:
36.
a. Recâștigarea a 520 flexie –extensie, 120 abducție – adducție și 140 RI-RE;
b. Recâștigarea a 500 flexie –extensie, 150 abducție – adducție și 100 RI-RE;
c. Recâștigarea a 520 flexie –extensie, 140 abducție – adducție și 120 RI-RE;
d. Recâștigarea a 120 flexie –extensie, 140 abducție – adducție și 520 RI-RE.
Ordinea atenției în recuperarea șoldului este:
37.
a. Recâștigarea flexiei apoi a abducției și la urmă a rotației;
b. Recâștigarea extensiei apoi a abducției și la urmă a rotației;
c. Recâștigarea flexiei – extensiei apoi a abducției – adducției și la urmă a rotației;
d. Recâștigarea flexiei – extensiei apoi a abducției și la urmă a rotației;
Refacerea stabilității active a genunchiului exclude:
38.
a. Tonifierea bicepsului sural;
b. Tonifierea cvadricepsului;
c. Tonifierea tensorului fasciei lata;
d. Tonifierea ischiogambierilor.
Obiectivele principale în recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
39.
a. Combaterea durerii;
b. Refacerea echilibrului muscular;
c. Refacerea bolții plantare (longitudinale și transversale);
Circumducția piciorului reprezintă:
40.
a. O mișcare de flexie - extensie (700);
b. O mișcare de inversie – eversie;
c. O mișcare de abducție-adducție (350-400);
d. O mișcare combinată;
Pagina 18 din 47
PACHET 3 DIN 3
Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă ?

41.
a. Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b. Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c. Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d. Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;
În fracturile vertebrale cu tasări mari sau cominutive, coloana se imobilizează timp de:
42.
a. 2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset ușor;
b. 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset ușor;
c. 1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset ușor;
d. 1-2 luni în corset gipsat, apoi 1-2 luni într-un corset ușor;
Planul terapeutic post-operator de recuperare a funcției coloanei lombosacrate exclude:
43.
a. Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b. Reluarea poziției ortostatice și a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c. Reluarea progresivă a mișcarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d. Reintrarea în activitatea normală.
Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
44.
a. Contracții izotonice ale cvadricepsului din oră în oră;
b. Ridicări pasive ale membrului inferior cu genunchiul întins;
c. Reluarea mersului cu sprijin parțial la 3-4 zile;
d. Continuarea recuperării în serviciile de medicină fizică și recuperare.
Terapia fizicală pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
45.
a. Băi cu vârtejuri de apă;
b. US pe zone reflexogene;
c. DAD în scop antalgic;
d. Mobilizarea segmentului afectat.
Evoluția unei algoneurodistrofii este:
46.
a. Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b. Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c. Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d. Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
Proteza simplă cervico-cefalică este:
47.
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
d. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară tibială;
Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
48.
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
d.
Pagina 19 din 47
PACHET 3 DIN 3
Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:Toate corecte

49.
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
În cazul protezei bipolare între capul femural protetic și cavitatea cotiloidă se interpune o
d.
hemisferă confecționată din polietilenă și blindată metalic.
Postoperator, recuperarea în ATS cu PTC constă în:
50.
a. Zilele 1-3 mobilizări la marginea patului;
b. Zilele 3-5 repaus la pat;
c. Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d. Zilele 11-12 mers cu creșterea încărcării;
Indicațiile în executarea mișcărilor pasive includ:
51.
a. Evitarea compensațiilor prin deplasarea articulației vecine;
b. Ritm de execuție lent;
c. Mișcarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
Posturile includ:
52.
a. Fixarea într-o poziție a uneia sau mai multor articulații;
b. Restabilirea curburii, axului sau formei inițiale a articulației;
c. Obținerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;
53. Tratamentul cu ultrasunete include:
a. Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 și 5 minute;
b. Ritmul - zilnic sau la două zile;
c. Repetarea seriilor de ședințe la 4-6 săptămâni.
Formele clasice de curenți diadinamici includ:
54.
a. MF – monofazat fix;
b. DF – diafazat fix;
c. RS – ritm sincopat;
Reeducarea funcțională în traumatologia umărului (faza 1) include:
55.
a. Imobilizarea cu brațul în adducție şi rotaţie externă în aparataj toraco-brahial;
b. Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c. Imobilizarea cu brațul în abducție în aparataj toraco-brahial;
d. Imobilizarea cu cotul lipit de corp și adducție 10 grade (tip Moore-Dujanier).
Metodologia generală de recuperare a șoldului exclude:
56.
a. Medicația antiinflamatorie antalgică și sedativă;
b. Masaj;
c. Kinetoterapie cu încărcare;
DAD.
d.
Pagina 20 din 47
PACHET 3 DIN 3
Posturile libere pentru șold includ:

57.
Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru creșterea
a.
flexiei șoldului;
Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucișându-l pe cel
b.
sănătos;
c. Se repetă de 1-2 ori pe zi;
Refacerea stabilității active a genunchiului include:
58.
a. Tonifierea cvadricepsului;
b. Tonifierea tensorului fasciei lata;
c. Tonifierea ischiogambierilor;
Circumducția piciorului reprezintă:
59.
a. O mișcare de inversie – eversie;
b. O mișcare de abducție-adducție (350-400);
c. O mișcare combinată;
Planul terapeutic post-operator de recuperare a funcției coloanei lombosacrate include:
60.
a. Reluarea poziției ortostatice și a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
b. Reluarea progresivă a mișcarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
c. Toate de mai sus;
61. Reducerea functionala a articulatiei cotului incepe cu:
a. mobilizari pasive ale articulatiilor degetelor si pumnului;
b. mobilizari active ale articulatiilor degetelor si pumnului;
c. pacientul executa extensia cotului pornind din flexie maxima si cateva repetari fara rezistenta;
d. pacientul executa flexia cotului pornind din extensie maxima si cateva repetari fara rezistenta.
62. Reeducarea flexiei articulatiei cotului se face dupa:
a. Reeeducarea extensiei;
b. Reeducarea pronatiei;
c. Reeducarea supinatiei;
d. Reeducarea pronosupinatiei.
63. Pronatia:
a. Este miscarea de rotatie a palmei in sus;
b. Este miscarea de rotatie a palmei in jos;
c. Este orientarea palmei cu degetul mare la zenith;
d. Rotatia pumnului spre interior.
64. Redoarea articulara- „Stiffnes” este definita ca:
intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta imobilizarea
a.
prelungita mai mult de 2 luni in urma unei fracturi sau traumatism;
b.
prelungita mai mult de 6 saptamani in urma unei fracturi sau traumatism;
c.
prelungita mai mult de 3 luni in urma unei fracturi sau traumatism;
d.
prelungita mai mult de 3 saptamani in urma unei fracturi sau traumatism.
Pagina 21 din 47
PACHET 3 DIN 3
Care afirmaţii sunt false pentru aprecierea mobilităţii scapulo - humerale:

65.
a. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal;
b. anteducţia se realizează în plan sagital;
c. rotaţiile se realizează în jurul unui ax vertical;
d. rotaţiile se realizează în plan orizontal.
Care din urmatoare nu reprezinta o mişcare proprie a umărului:
66.
a. antepulsie;
b. retropulsie;
c. extensie;
d. circumductie.
67. Articulatia umarului este formata din urmatoarele oase, cu exceptia:
a. clavicula;
b. humerus;
c. omoplat;
d. sacrum.
68. Urmatoarele articulatii formeaza articulatia umarului, cu exceptia:
a. scapulo-humerala,
b. sterno-claviculara,
c. acromio-claviculara,
d. radio-ulnara.
69. Reeducarea flexiei –extensiei articulatiei coxo-femurale se face:
a. Prin extensia si flexia membrului inferior fata de trunchi;
b. Dupa redobandirea abductiei si adductiei soldului;
c. Initial se redobandeste flexia si apoi extensia;
d. Initial se redobandeste extensia si apoi flexia.
Incarcarea greutatii dupa o fractura ce implica aticulatia soldului se face cu ajutorul unui
70. cantar incarcandu-se greutatea treptat, astfel incat:
a. In 4 luni pacientul sa poata mentine toata greutatea pe membrul inferior afectat;

b. In 3 luni pacientul sa poata mentine toata greutatea pe membrul inferior afectat;
c. In 30 de zile pacientul sa poata mentine toata greutatea pe membrul inferior afectat;
d. In 8 saptamani pacientul sa poata mentine toata greutatea pe membrul inferior afectat.
Dupa recastigarea mobilitatii soldului afectat si a tonusului muscular se urmareste:
71.
a. Refacerea stabilitatii prin exercitii de basculare a greutatii de pe un membru inferior pe celalalt;
b. Estetica mersului;
c. Refacerea mobilitatii genunchiului;
d. Refacerea mobilitatii soldului controlateral.
72. Reeducarea abductiei-adductiei articulatiei coxo –femurale se face:
Inital cu pacientul in decubit dorsal, apoi se pot efectua miscari si din decubit lateral sau din
a.
picioare impotriva gravitatiei;
Inital cu pacientul in decubit ventral, apoi se pot efectua miscari si din decubit lateral sau din
b.
picioare impotriva gravitatiei;
c. Doar dupa recastigarea flexiei si extensiei soldului;
d. Doar in decubit dorsal, miscarile din decubit lateral fiind interzise.
73. Articulatia genunchiului este o articulatie tip “balama” la fel ca:
a. Articulatia umarului;
Pagina 22 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. Articulatia pumnului;
c. Articulatia soldului;
d. Articulatia cotului.
74. Obiectivele kinetoterapiei articulatiei genunchiului sunt:
a. refacerea mobilitatii articulare, iar apoi a fortei musculare si stabilitatii genunchiului;
b. Refacerea fortei musculare;
c. Refacerea stabilitatii genunchiului si apoi a fortei musculare;
d. Refacerea mobilitatii articulare.
75. Pe timpul noptii:
a. Genunchiul este blocat in extensie pentru a nu pierde gradele castigate in timpul zilei;
b. Membrul inferior este pastrat in flexie punandu-se sub spatiul popliteu o patura facuta sul;
Pacientul doarme in sezut cu membrul inferior la marginea patului cu gamba suspendata in aer
c.
pentru a nu pierde gradele de flexie castigate in timpul zilei;
d. Se recomanda decubitul ventral.
76. In recuperarea articulatiei genunchiului:
Dupa reeducarea flexiei se va pune accent pe reeducarea aparatului extensor al coapsei pentru a
a.
asigura extensia genunchiului si stabilitatea;
Dupa reeducarea extensiei se va pune accent pe reeducarea aparatului flexor al coapsei pentru a
b.
asigura flexia genunchiului si stabilitatea;
c. Initial se va recupera articulatia soldului de aceeasi parte;
d. Nu sunt indicate exercitiile tip hold-relax;
77. In reeducarea functionala a articulatiei gleznei:
a. Initial se incepe mobilizarea pasiva ale degetelor labei piciorului;
b. Initial se redobandeste mobilitatea articulatiei genunchiului;
c. Se incepe cu articulatia talo-crurala propriu-zisa;
d. se initiaza dupa tonifierea musculaturii gambei.
In reeducarea functionala a articulatiei gleznei, pacientul incepe sa incarce articulatia treptat,
78.
cu 20-30 kg pe saptamana dupa:
a. 30 zile;
b. 45 zile;
c. 60 zile;
d. 90 zile.
79. In reeducarea functionala a articulatiei gleznei, corectarea viciilor de mers se face:
pacientul va sta cu antepiciorul pe prag si cu calcaiul in aer, lasandu-se cu greutatea si incercand
a.
sa atinga cu calcaiul pamantul;
b. prin miscari de de inversie-eversie a labei piciorului;
prin flexia plantara a labei piciorului dar fara tonifierea musculaturii care efectueaza aceasta
c.
miscare;
d. dupa reeducarea functionala a genunchiului controlateral.
80. Care din următoarea afirmatie despre „stretching” este falsa?
a. încălzirea prealabilă a ţesutului;
b. aplicarea unor tehnici de relaxare;
iniţial se întinde doar o singură articulaţie, apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3
c.
articulaţii;
d. se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale.
Pagina 23 din 47
PACHET 3 DIN 3
TEHNICI DE ORTEZARE PROTEZARE

Proteza simplă cervico-cefalică este:
1.
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară tibială;
Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
2.
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
3.
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
d. Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza bipolară;
Artroplastia reprezintă:
4.
Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații ca și buna funcționare
a.
a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
Intervenția chirurgicală prin care nu se restabilește mobilitatea unei articulații, dar se asigurǎ buna
b.
funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor,
c.
ligamentelor și a altor parti moi care o controleazǎ;
Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor și
d.
a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
Principiul operației de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
5.
a. Rezecția capului femural;
b. Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ a capului femural;
c. Rezecția capului femural și a diafizei femurale;
d. Rezecția capului femural și a diafizei femurale cu reconstrucția alloplasticǎ a acestora;
Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
6.
a. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al pacientului;
b. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin parțial al pacientului;
7. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;
8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o poziționare chirurgicalǎ
a.
precisǎ;
Pagina 24 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația externǎ a protezei;

c. Mișcǎrile extreme se realizeazǎ ȋntre cupa articularǎ externǎ și capul femural;
d. Inserție relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decȃt pentru o protezǎ totalǎ;
Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:
9.
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
10.
a. Cotiloidita;
b. Luxația precoce;
c. Uzura polietilenei;
d. Toate de mai sus;
Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
11.
Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32
a.
mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55 mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
12. Funcția principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului femural;
c. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a cavitǎții acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
d. Necimentate, cimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMVPE;
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ și insert metalic;
d. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și insert metalic;
16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn capul femural;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural cȃt și ȋn cotil;
17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
Pagina 25 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea eșecului fixării osoase;
19. Principiul „excenticității pozitive” include:
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Luxația protezei;
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
21.
a. Mobilizarea precoce cu sprijin parţial;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eșecul fixării osoase;
Scopurile protezarii soldului includ urmatoarele deziderate, cu exceptia:
22.
a. Recuperarea mobilitatii articulare;
b. Recuperarea stabilitatii articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor modificari structurale de configuratie anatomica a soldului;
d. Restabilirea lungimii membrelor.
Urmatoarele afirmatii despre proteza intermediara bipolara sunt adevarate, cu exceptia:
23.
a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
Figura alăturată reprezintă :
24.
Pagina 26 din 47
PACHET 3 DIN 3
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
25. Ortezele sunt dispozitive medicale care imobilizeaza membrele sau coloana si inlocuiesc:
a. Tijele metalice;
b. Aparatele gipsate;
c. Fixatoarele externe;
d. Diverse tipuri de endoproteze.
26. Indicatiile amputatiilor membrelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Traumatisme grave, cu distrugerea partilor moi, nervilor si vaselor;
b. Infectiile grave, rezistente la tratament si care pericliteaza viata pacientilor;
Atrofiile musculare importante ale unui membru care determina probleme estetice si de
c.
instabilitate in timpul mersului;
d. Leziuni definitive ale nervilor periferici, cu tulburari trofice semnificative.
27. Cerintele bontului normal de amputatie pentru a fi protezabil sunt urmatoarele , cu exceptia:
a. Forma sa fie moderat conica;
b. Tegumentele sa fie integre, rezistente, cicatricea sa fie mobila;
c. Sa aiba minim 30 de cm lungime;
d. Sa fie acoperit de parti moi.
Elementele componente ale unei proteze pentru amputatia membrelor sunt urmatoarele, cu
28.
exceptia:
a. Mansonul protezei;
b. Segmentul de inlocuit;
c. Dispozitiv de suspendare a protezei la corp;
d. Bontul de amputatie.
Ortezarea functionala tip Sarmiento in fracturi respecta urmatoarele principii de baza, cu
29.
exceptia:
a. Fractura poate fi mentina in pozitie de reducere in mod adecvat;
b. Articulatiile supra si subjacente pot fi mobilizate adecvat;
c. Fractura consolideaza intr-un interval de timp normal;
d. Fractura a fost bine redusa si fixata cu tija centromedulara sau o placa.
30. Ortezarea functionala tip Sarmiento poate fi aplicata la urmatoarele fracturi, cu exceptia:
a. Fracturile humerusului;
b. Fracturile coloanei vertebrale;
c. Fracturile antebratului;
d. Fracturile femurului
Pagina 27 din 47
PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE IN BOLI CARDIOVASCULARE

1. Factorii de risc pentru boala cardio-vasculară sunt:
a. consumul cronic de etanol
b. diabetul zaharat
c. fumatul
d. toţi factorii menţionaţi
2. Contraindicaţiile curei balneare în HTA sunt:
a. IMA recent (< 6 luni)
b. diabetul zaharat dezechilibrat
c. AVC recent (< 2 luni)
d. toate variantele sunt corecte
3. Contraindicaţiile înotului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficienţă cardiacă severă
d. toate variantele menţionate
4. Exerciţiile cardio-vasculare terapeutice:
a. se efectuează imediat postprandial
b. produc atrofia muşchiului respirator
c. au efect negativ asupra metabolismului lipidic, glucidic şi protidic
d. cresc capacitatea de efort fizic a pacientului
5. Contraindicaţiile testului de efort, cu excepţia:
a. febra
b. insuficienţa cardiacă congestivă
c. angina pectorală instabilă
d. infarctul miocardic cronic
6. Programul de recuperare al infarctului miocardic:
a. este alcătuit din 3 faze
b. este alcătuit din 2 faze
c. faza a III-a durează doar pe perioada spitalizării
d. cuprinde doar o fază
7. Următorii sunt factori de risc pentru tromboza venoasă profundă:
a. imobilizarea prelungită
b. obezitatea
c. insuficienţa venoasă cronică;
8. În insuficienţa cardiacă:
a. testul de efort este indicat în momentul existenţei fenomenelor congestive
b. este interzisă igiena personală
c. obiectivul este împiedicarea decondiţionării fizice
d. antrenamentul fizic accentuează depresia
9. Care din următoarele enunţuri reprezintă o contraindicaţie a efectuării antrenamentului fizic
în insuficienţa cardiacă:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaţia atrială controlată terapeutic
d. absenţa creşterii sau scăderea capacităţii de efort
10. Antrenamentul fizic în afecţiunile cardiovasculare:
a. determină scădere ponderală
b. accentuează ideea dizabilităţii
c. conduce la atrofie musculară
d. este indicat în aritmiile severe necontrolate terapeutic
Pagina 28 din 47
PACHET 3 DIN 3
11. Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de:

a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. câteva paturi unde se pot acorda îngijiri de terapie intensivă
12. Echipa ce elaborează programul recuperator este formată din:
a. specialistul în recuperare şi fizioterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriţionistul şi asistentul medical
d. toate de mai sus
13. Activitatea fizică este benefică cardio-vascular dacă se desfăşoară:
a. cu durată maximă
b. în mod excesiv ca intensitate
c. sporadic
d. progresiv ca intensitate şi durată
14. Care dintre următoarele sporturi este indicat la pacienţii cardio-vasculari:
a. alpinismul
b. pilotajul
c. şahul
d. mersul pe jos
15. Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reţeaua Purkinje
16. Care este valoarea echivalentului metabolic (MET):
a. 10 ml O2/kg corp/minut
b. 20 ml O2/kg corp/minut
c. 3,5 ml O2/kg corp/minut
d. 50 ml O2/kg corp/minut
17. Ce reprezintă HTA?
a. creşterea constantă a TAs ≥ 140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg
b. creşterea constantă a TAs ≥ 110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
c. creşterea constantă a TAs ≥ 120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg
d. creşterea constantă a TAs ≥ 130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
18. Care din următoarele sunt necesare pentru includerea pacienţilor valvulari neoperaţi într-un
program recuperator:
a. examenul clinic şi electrocardiograma
b. radiografia toracică
c. ecografia cardiacă
19. Cauzele obstrucţiilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)
b. afecţiunile respiratorii
c. afecţiunile oculare
d. artroza
20. Complicaţiile cardiace ale testării la efort:
a. hipotensiunea şi şocul
b. conjunctivita
c. pneumonia
d. tulburările de tranzit intestinal
21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin:
a. insuficienţă venoasă cronică
b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare
Pagina 29 din 47
PACHET 3 DIN 3
c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic

d. necroza ţesutului cerebral
22. Antrenamentul aerobic în kinetoterapie exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometrică
c. efortul la covor rulant
d. baschetul de performanţă
23. Infarctul miocardic acut se caracterizează prin:
a. necroza zonală a muşchiului cardiac
b. necroza zonală a ţesutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
24. Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. încălzirea
b. încălzirea, revenirea
c. încălzirea, antrenamentul propriu-zis, revenirea
d. încălzirea, antrenamentul propriu-zis
25. Efortul izotonic în timpul antrenamentului cardio-vascular se realizează prin:
a. mersul pe jos
b. ridicarea obiectelor
c. rularea
d. toate variantele menţionate
26. Cel mai eficient medicament în criza anginoasă este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
27. Printre factorii etiologici ai infarctului miocardic acut se numără:
a. demenţa
b. ateroscleroza coronariană
c. ulceraţiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
28. „Triada Virchow“ este alcătuită din:
a. stază
b. stază, hipercoagulabilitate, leziune endotelială
c. hipercoagulabilitate, leziune endotelială
d. stază, hipercoagulabilitate
29. Printre simptomele trombozei venoase profunde se numară:
a. cefaleea
b. durerea în molet la dorsiflexia piciorului pe gambă
c. precordialgiile
d. nici una dintre variante nu este corectă
30. Tratamentul antihipertensiv durează:
a. 6 luni
b. se face intermitent
c. toată viaţa
d. 1 an
31. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop:
a. diminuarea cogniţiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creşterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaţială
Pagina 30 din 47
PACHET 3 DIN 3
32. Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din infarctul
miocardic acut îl ocupă:
a. fisura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia
33. Recuperarea în afecţiunile venoase vizează:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forţei musculare
34. Condiţiile sportului terapeutic:
a. foloseşte principiile antrenamentului sportiv
b. adaptat la particularităţile fizice, psihice şi sociale ale pacientului
c. asigură o mişcare globală
d. toate afirmatiile sunt corecte
35. Programul de antrenament al pacienţilor cu aritmii cuprinde:
a. exerciţii respiratorii
b. bicicleta ergometrică
c. exerciţii de relaxare
d. toate variantele enumerate
36. În cazul apariţiei durerii anginoase, antrenamentul fizic:
a. se continuă cu o intensitate mai mică
b. se continuă cu o intensitate mai mare
c. se continuă cu aceeaşi intensitate
d. se întrerupe
37. În faza a II-a a recuperării din IMA ca și tipuri de antrenament fizic se recomandă:
a. cicloergometrul
b. mersul pe jos
c. stepper-ul
38. Care sunt efectele exerciţiilor respiratorii terapeutice in afecţiunile pulmonare asociate
bolilor cardiovasculare:
a. dezobstrucţia bronşică
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muşchiului respirator
39. Aproape toate bolile arterelor periferice se datorează:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei
40. Care din următorii factori sunt implicaţi în apariţia aritmiilor:
a. infarctul miocardic acut
b. miocardita
c. dezechilibrele hidro-electrolitice
41. Programul individual de gimnastică în cardiopatia ischemică trebuie să se desfăşoare:
a. săptămânal
b. lunar
c. zilnic
d. Bianual
Pagina 31 din 47
PACHET 3 DIN 3
42. Faza a III-a a recuperării postinfarct durează:

a. o săptămână
b. o lună
c. 6 luni
d. toată viaţa
43. Cel mai important factor de risc pentru arteriopatia obliterantă este:
a. scăderea ponderală
b. fractura membrelor superioare
c. fumatul
d. rabdomioliza
44. În cazul tahicardiei sinusale, frecvenţa cardiacă este:
a. > 100/min
b. < 60/min
c. între 60-80/min
d. < 40/min
45. Cele mai frecvente cauze ale insuficienţei cardiace cronice sunt:
a. boala coronariană ischemică
b. hipertensiunea arterială
c. bolile valvulare mitrale şi aortice
46. În insuficienţa aortică:
a. sângele refluează din VS în AS
b. sângele refluează din aortă în VS
c. sângele refluează din VD în AD
d. sângele refluează din artera pulmonară în VD
47. Recuperarea fizică în valvulopatiile neoperate cuprinde:
a. antrenament de rezistenţă
b. tehnici de relaxare
c. kinetoterapie respiratorie
48. Care sunt beneficiile antrenamentului la pacienţii cu transplant cardiac:
a. limitarea atrofiei musculare
b. creşterea capacităţii aerobe de efort
c. limitarea demineralizării osoase
49. Fiecare şedinţă de antrenament fizic a bolnavului coronarian operat cuprinde:
a. 2 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis)
b. 3 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
c. 2 părţi (încălzirea, perioada de revenire)
d. 2 părţi (antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
50. Exerciţiile recomandate în recuperarea post PTCA sunt:
a. flexii şi extensii ale membrelor
b. adducţii şi abducţii ale membrelor
c. circumducţii şi mişcări de forfecare
Pagina 32 din 47
PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII

1. Căile respiratorii sunt formate din:
a. cavitate nazală, faringe, laringe, trahee, bronhii
b. faringe, laringe, trahee, bronhii
c. cavitate bucală, faringe, laringe, trahee, bronhii
d. cavitate nazală, laringe, trahee
2. În structura plămânilor există:
a. segmente, lobuli, acini, alveole
b. lobi, segmente, acini, alveole
c. lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d. lobi, segmente, lobuli, acini
3. Contracția mușchilor inspiratori modifică:
a. diametrul cranio-caudal (vertical), sagital (transversal, lateral), antero-posterior
b. diametrul cranio-caudal (vertical)
c. sagital (transversal, lateral)
d. antero-posterior
4. Valorile normale ale frecvenței respiratorii la adult sunt:
a. 12-14 respirații/min
b. 20-22 respirații/min
c. 16-20 respirații/min
d. 14-18 respirații/min
5. Dintre cele 3 tipuri respiratorii existente, nu face parte:
a. tipul abdominal
b. tipul costal superior
c. tipul sternal
d. tipul costal inferior
6. Cel mai corect tip de respirație:
a. respirația abdominală
b. respirația costală superioară
c. respirația costală inferioară
d. sumarea celor 3 tipuri de respirație
7. Respirația corectă:
a. în timpul acesteia cutia toracică se dilată în toate planurile
b. poate fi automatizată
c. asigură organismului o cantitate crescută de oxigen
d. punctele a și b sunt corecte
8. Ventilația pulmonară reprezintă:
a. totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă și
plămâni
b. schimbul de gaze este posibil datorită diferențelor presionale
c. ventilația pulmonară are doi timpi, inspir și expir
d. toate răspunsurile sunt corecte
9. Spirometria este :
a. explorare funcțională respiratorie
b. evaluare clinică a stării funcționale a aparatului respirator
c. evaluare paraclinică imagistică a aparatului respirator
d. evaluare vizuală a aparatului respirator
Pagina 33 din 47
PACHET 3 DIN 3
10. Dintre terapiile fizice fac parte:

a. tehnicile de îndepărtare a secrețiilor
b. tehnicile de respirație controlată
c. antrenamentul mușchilor ventilatori
11. Tehnicile de îndepărtare a secrețiilor, sunt indicate:
a. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 50 ml/zi
b. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 150ml/zi
c. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 30 ml/zi
d. în bolile pulmonare în care producția de secreții este mai mare de 60 ml/zi
12. Complicațiile care pot apare în urma aspirației secrețiilor bronșice:
a. hipoxemie, bradi/tahicardie, atelectazii
b. leziuni ale traheei, infecții nozocomiale
c. exacerbarea producției de secreții
d. răspunsurile a,b,c sunt corecte
13. Obiectivele tehnicilor de respirație corectă, sunt:
a. ameliorarea testelor pulmonare funcționale
b. reducerea dispneei și efortului respirator
c. creșterea hipoxemie
d. răspunsurile a și b sunt corecte
14. Rolurile antrenamentului fizic sunt:
a. scăderea mortalității
b. ameliorarea simptomatologie, creșterea capacității de efort, creșterea calității vieții
c. creșterea poftei de mâncare
d. scăderea tonusului muscular
15. Pentru antrenamentul mușchilor inspiratori sunt necesare:
a. electrozi pentru stimularea electrică transcutanată (SET)
b. săculeți de nisip
c. sisteme de respirație conectate la un calculator și software-ul de antrenament
d. greutăți
16. Un scor în valoare de 16 pe Scala Borg pentru autoevaluare intensității efortului fizic
reprezintă:
a. efort minim
b. Epuizant
c. Greu
d. foarte ușor
17. Antrenamentul aerobic de anduranță nu include activități precum:
a. mersul
b. cântatul
c. înotul, ciclismul
d. dans
18. Câte stadii are antrenamentul aerobic de anduranța?
a. 3 Stadii (inițial, de acumulare și de menținere)
b. 3 Stadii (inițial, de acumulare și final)
c. 4 Stadii (inițial, de acumulare, de menținere, final)
d. 2 Stadii (de acumulare și de menținere)
19. Programele de reabilitare pulmonară cuprind:
a. suportul nutrițional, consilierea pentru renunțarea la fumat
b. tratamentul farmacologic, oxigenoterapia de lungă durată
Pagina 34 din 47
PACHET 3 DIN 3
c. ventilația non-invazivă, psihoterapia

20. În cazul pacienților cu Bronhopneumopatie obstructivă cronică:
a. denutriția rezultă dintr-un dezechilibru între aport și consum
b. consumul energentic este mic inclusiv în repaus ca urmare a creșterii travaliului respirator
c. administrarea corticosteroizilor orali scade mult catabolismul, agravând denutriția
21. Renutriția pacienților cu BPOC, recomandări:
a. este recomandat aportul de minerale/ioni
b. nu este recomandat aportul de minerale/ioni
c. este recomandat aportul crescut de glucide
d. nu este recomandată asocierea hormonilor anabolizanți
22. Testul Fagerstrom reprezintă:
a. testul de cuatificare a dispneei
b. testul de dependență nicotinică
c. testul de mers de 6 minute
d. testul Borg
23. Consilierea antifumat cuprinde
a. 5 secvențe – Algoritmul celor 5 A
b. 2 secvențe – Algoritmul celor 2 A
c. 10 secvențe – Algoritmul celor 10 A
d. 6 secvențe – Algoritmul celor 6 A
24. Dintre metodele farmacologice de renunțare la fumat, fac parte:
a. terapia de substituție nicotinică (TSD)
b. terapia cu Bupropion
c. tratamentul cu Vareniclina
25. Unul din beneficiile imediate ale oxigenoterapiei este:
a. reducerea efortului respirator
b. creșterea metabolismului oxidativ
c. creșterea efortului respirator
d. creșterea hipoxemiei
26. Chestionarul ACT este
a. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al BPOC
b. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al Astmului Bronșic
c. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al fumatului
d. un chestionar de autoevaluare al gradului de control al Mucoviscidozei
27. Programele de reabilitarea în cazul Astmuli Bronșic intermitent sunt centrate pe:
a. tratamentul farmacologic
b. educație: igienă, autosugestie, ergonomie, tehnici de relaxare
c. suport nutrițional
d. reantrenamentul muschilor respiratori
28. Mobilizarea pacientului cu BPOC în cadrul programului de reabilitare se va face:
a. cât mai târziu
b. într-un stadiu cât mai avansat al bolii
c. cât mai precoce
d. odată cu modificare semnificativă a semnelor vitale
29. Rolul testului de stress miocardic
a. ajută la identificarea pacienților cu boală cardiacă coexistentă
Pagina 35 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. permite prescrierea de exerciții eficiente și în siguranță

c. permite diagnosticarea BPOC
30. Drenajul bronșic și exercițiile fizice în Fibroza chistică
a. constituie componenta esențială a îngrijirii pacientului cu fibroză chistică
b. nu constituie componenta esențială a îngrijirii pacientului cu fibroză chistică
c. sunt indicate în cazul acestor pacienți
d. a și c sunt răspunsurile corecte
31. Momentele în care se realizează drenajul bronșic sunt următoarele, cu o excepție:
a. seara
b. după masa
c. înainte de masa
d. dimineața
32. Fizioterapia toracică cuprinde o serie de manevre fizice și mecanice cu multiple efecte:
a. antiobstructiv
b. prevenirea sau încetinirea distrucției epiteliului bronșic
c. eficientizarea terapiei inhalatorii
33. În drenajul postural la sugar se folosesc următoarele poziții:
a. decubit ventral, decubit dorsal
b. decubit lateral stâng, poziție sezândă
c. nu se realizează la sugar
34. Avantajele tipului abdominal de respirație sunt:
a. stimulează activitatea cardiacă
b. contribuie la creșterea hipertensiuni arteriale
c. stimuleaza digestia și reglează activitatea intestinală
d. inhibă digestia și reglează activitatea intestinală
35. Dispneea de grad 2 mMRC reprezintă dispneea care apare
a. la mers rapid sau alergat pe teren plat
b. dispnee la ieșirea din casă sau la alte activități minime de îngrijire
c. la mers pe teren plat (comparativ cu persoane de aceeși vârstă)
d. în repaus
36. Dintre obiectivele reabilitării pulmonare fac parte, cu o excepție:
a. ameliorarea simptomelor respiratorii
b. creșterea utilizării de resurse medicale
c. creșterea toleranței la effort
d. ameliorarea calității vieții legată de starea de sănătate
37. Nu este o boală pulmonară obstructivă:
a. fibroza pulmonară
b. BPOC
c. astmul bronșic
d. bronșiolita obliterantă
38. Nu este un factor inductor al disfuncției musculare:
a. decondiționarea fizică
b. antibioticoterapia
c. stresul oxidativ
d. vârsta înaintată
Pagina 36 din 47
PACHET 3 DIN 3
39. Reeducare respirației presupune:

a. o ventilație eficientă cu consum cât mai redus
b. o ventilație ineficientă cu consum cât mai redus
c. o ventilație eficientă cu consum cât mai crescut
d. o ventilație ineficientă cu consum cât mai crescut
40. Antrenamentul aerobic de forță cuprinde următoarele programe de antrenament, cu o
excepție:
a. reantrenare la efort
b. antrenament combinat (anduranță și forță)
c. antrenament pentru creșterea masei muculare
d. antrenament combinat (aerobic și repaus)
41. Programele de reabilitare respiratorie nu includ
a. exercițiile de vorbire
b. ventilația mecanică asistată
c. aerosolterapia și oxigenoterapia
d. suportul nutrițional
42. Hipoxemia este determinată de scăderea SaO2 sub
a. 60 mmHg
b. 20 mmHg
c. 100 mmHg
d. 80 mmHG
43. Caracteristicile disfuncției ventilatorii mixte:
a. scăderea capacității vitale, scăderea VEMS, scăderea indicelui Tiffneau
b. scăderea capacității vitale
c. scăderea VEMS sub 70%
d. scăderea VEMS sub 40%
44. Caracteristicile disfuncției ventilatorii obstructive sunt:
a. scăderea VEMS sub 80%
c. scăderea VEMS și a capacității vitale
d. creșterea tensiunii arteriale
45. Caracteristicile disfuncției ventilatorii restrictive sunt:
a. scăderea VEMS sub 80%
c. scăderea VEMS și a capacității vitale
d. scăderea tensiunii arteriale
46. Scala analogical vizuală (SAV)
a. metodă subiectivă de cuantificare a dispneei
b. metodă obiectivă de cuantificare a dispneei
c. linie verticală ce măsoară 150 mm
d. diferența minimă clinic semnificativă este de 50 de unități
47. Nu este o contraindicație a testului de mers de 6 minute:
a. tensiunea arterială diastolică > 100 mmHG
b. tensiune arterială sistolică > 188 mmHg
c. frecvența cardiacă între 80-90/min
d. angina instabilă sau infarct miocardic în luna anterioară efectuării testului
48. Testul de mers de 6 minute nu se întrerupe dacă apare:
a. dispnee severă
b. dispnee ușoară
Pagina 37 din 47
PACHET 3 DIN 3
c. angină pectorală
d. claudicație intermitentă
49. La prima vizită din programul de reabilitare pulmonară sunt important de obținut:
a. dovada asigurării medicale
b. consimțământul informat al pacienților pentru orice gest diagnostic sau terapeutic
c. numărul de telefon al aparținătorilor
d. a,b,c corecte
50. Reabilitarea pulmonară se realizează:
a. la pacienții stabili
b. la pacienții necomplianți la tratament
c. la pacienții cu patologie respiratorie decompensată
d. la pacienții care nu suferă de afecțiuni respiratorii
Pagina 38 din 47
PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE I

1. Kinetoterapia modernă în mucoviscidoză cuprinde:
a. tehnici de clearance respirator si tehnici incitative.
b. exerciţii fizice şi educaţie continuă.
c. terapie inhalatorie (aerosoloterapie).
d. toate răspunsurile sunt corecte.
2. Ȋn mucoviscidoză, drenajul postural:

a. constă în aşezarea bolnavului într-o poziţie care să permită gravitaţiei să ajute la drenajul
mucusului dinspre periferie spre centrul plămânului.
b. se face o singură dată pe zi, în special seara.
c. se face imediat după masă.
d. se execută înaintea administrării bronhodilatatoarelor.
3. Ȋn mucoviscidoză, vibraţiile constau din:

a. unde magnetice care se transmit până la nivelul căilor aeriene.
b. scuturări ale peretelui toracic în timpul expirului.
c. scuturări ale peretelui toracic în timpul inspirului.
d. scuturări ale peretelui toracic atât în timpul expirului, cât şi în inspir.
4. Drenajul autogen la copilul cu mucoviscidoză cu vârsta peste 3 ani:

a. constă în inspir pe nas-pauză-expir pe nas sau pe gură cu 2 faze (pasivă şi apoi activă);
b. se execută din decubit dorsal sau şezând;
c. constă în plasarea palmelor de către pacient pe torace şi abdomen;
5. Componentele Ciclul Activ al Tehnicilor Respiratorii (CATR) sunt:
a. controlul respiraţiei (CR).
b. exerciţii de expansiune toracică (EET).
c. tehnica expirului forţat (TEF).
6. Ȋn mucoviscidoză, fizioterapia:
a. nu trebuie inclusă în mod obligatoriu în programul de management al oricărui bolnav.
b. trebuie efectuată atât în prezenţa, cât şi în absenţa exacerbărilor infecţioase.
c. nu trebuie efectuată regulat, zilnic, pe tot parcursul vieţii bolnavului, mai ales dacă pacientul se
simte bine.
d. nu este recomandată copiilor.
7. Criteriile majore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
a. spitalizare pentru o formă gravă de bronşiolită acută sau wheezing şi demonstrarea
sensibilizării la aeroalergeni.
b. 3 sau mai multe episoade de wheezing în cadrul infecţiilor căilor respiratorii inferioare în
ultimele 6 luni.
c. eczemă atopică şi istoric de astm bronşic la unul dintre părinţi.
8. Criteriile minore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul
mic includ :
a. rinoree în absenţa contextului de infecţie respiratorie superioară.
b. wheezing în absenţa contextului de infecţie respiratorie.
c. eozinofilie peste 5%, alergie alimentară, sexul masculin.
Pagina 39 din 47
PACHET 3 DIN 3
9. Ȋn astmul bronşic la copilul cu vârsta peste 5 ani, posturile relaxante şi facilitatoare ale
respiraţiei:
a. se execută fie în pat în poziţe de decubit lateral, fie pe un scaun în poziţie şezândă.
b. se execută în poziţia de decubit dorsal.
c. nu se asociază cu exercitarea unei presiuni externe pe torace în timpul expirului.
d. nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.
10. Ȋn astmul bronşic regulile generale de drenaj postural trebuie să respecte următoarele indicaţii:
a. zonele cele mai încărcate se drenează primele.
b. la încheierea unei poziţionări, pacientul respiră profund, cu accent pe expir şi tuşeşte de câteva
ori, expectorând într-un recipient pe care trebuie să-l aibă în permanenţă la dispoziţie.
c. după fiecare poziţionare, timp de aproximativ 1 minut, kinetoterapeutul va executa deasupra
segmentului de drenat vibraţii (când sputa este fluidă) sau tapotări.
11. Primul semn clinic observat la bolnavul cu distrofie musculară Duchenne este:
a. mersul stepat.
b. se ridică cu greu şi are mers legănat.
c. hidrocefalia.
d. nu există un semn caracteristic.
12. Următoarea afirmaţie despre distrofia musculară Duchenne este FALSĂ:

a. este boală autosomal dominantă.
b. primele manifestări apar la vârsta de 3-4 ani.
c. în timp se instalează pseudohipertrofia musculară.
d. este cea mai comună distrofie musculară cu debut în copilărie.
13. Semnul Gowers este caracteristic următoarei afecţiuni:

a. distrofia musculară Becker
b. spasmofilie.
c. distrofie musculară Duchenne
d. boală Down.
14. Cel mai afectat muşchi în distrofia musculară Duchenne este:

a. ileopsoasul.
b. muşchiul solear.
c. adductorul mare al membrelor inferioare.
d. tricepsul sural.
15. Pseudohipertrofia gambelor care afectează în special tricepsul sural este caracteristică:
a. bolii Werdnig-Hoffman.
b. distrofiei musculare Duchenne.
c. paraliziei cerebrale infantile.
d. bolii Scheuermann.
16. Ȋn evoluţie, copiii cu distrofie musculară Duchenne:
a. nu pot urca scările în jurul vârstei de 8-10 ani şi sunt imobilizaţi într-un scaun cu rotile de la
vârsta de 10-12 ani.
b. prezintă fasciculaţii musculare.
c. au reflexele tendinoase accentuate progresiv.
d. nu prezintă retracţie la nivelul gleznelor, genunchilor şi soldului.
Pagina 40 din 47
PACHET 3 DIN 3
17. Ȋn distrofia musculară Duchenne, fizioterapia ajută la :

a. minimalizarea dezvoltării contracturilor, retracţiilor şi deformărilor prin programe de streeching
şi, în funcţie de caz, exerciţii active sau pasive.
b. scădere ponderală.
c. diminuarea tusei.
d. eliminarea mucusului din căile respiratorii.
18. Programul de fizioterapie din faza mai avansată a bolii Duchenne cuprinde:
a. stretching-uri pasive pentru tendoanele achiliene, musculatura posterioară a coapsei, flexorii
şoldului şi ischiogambieri şi pentru musculatura membrelor superioare.
b. înot, hidroterapie.
c. posturare în posturi funcţionale şi în decubit ventral şi purtarea ortezelor pe parcursul nopţii.
19. De obicei, în distrofia musculară Duchenne primul muşchi afectat este:

a. muşchiul triceps sural cu tendonul achilian.
b. muşchiul biceps.
c. ileopsoasul.
d. muşchiul trapez şi marele dorsal.
20. Paralizia facială de tip periferic se caracterizează prin:

a. tulburări motorii şi tulburări senzitivo-senzoriale.
b. tulburări ale reflexelor şi modificări electromiografice.
c. tulburări vaso-motorii şi secretorii.
21. Principalele cauze ale paraliziei simptomatice de nerv facial la copil sunt:
a. infecţiile (otite,boala Lyme, infecţie herpetică, mononucleoză, etc).
b. tumorile şi traumatismele craniene.
c. postvaccinare (anti polio, anti gripal, anti rabic).
22. Paralizia de nerv facial de tip periferic are prognostic nefavorabil atunci când:
a. persistă peste 3 săptămâni durerile faciale, afectarea gustului, modificările lacrimale şi se
repetă episoadele de pareză.
b. nu există tulburări ale gustului.
c. copilul are vârsta sub 10 ani.
d. nici un răspuns corect.
23. Ca şi sechele ale paraliziei faciale de tip periferic la copil sunt citate:
a. meningita şi encefalita.
b. epiphora („lacrimi de crocodil”), asimetria facială, hemispasmul facial şi hipertonia
musculaturii afectate.
c. hidrocefalia şi microcefalia.
d. paralizia cerebrală infantilă.
24. Ȋn paralizia facială de tip periferic la copil, kinetoterapia este obligatoriu să respecte unele reguli
fundamentale:
a. să anuleze acţiunea muşchilor hemifeţei sănătoase deoarece activitatea acestora plasează
musculatura hemifeţei paralizate în poziţie de întindere maximă.
b. să se execute lent pentru a permite recrutarea maximă de unităţi motorii.
c. să evite activarea muşchilor din jumătatea inferioară a feţei atât timp cât se lucrează muşchii
din jumătatea superioară, şi invers.
Pagina 41 din 47
PACHET 3 DIN 3
25. Care dintre următoarele proceduri este recomandată în tratamentul paraliziei faciale de tip
periferic la copil:
a. drenajul postural.
b. vibraţiile.
c. masajul
d. percuţiile.
26. Contraindicațiile masajului facial în paralizia facială de tip periferic sunt:

a. cariile dentare.
b. boli dermatologice, infecţioase, hematologice şi traumatismele feţei.
c. implanturile dentare şi cariile dentare.
d. mărirea buzelor cu implanturi cu acid hialuronic.
27. Care dintre următoarele proceduri NU este recomandată în tratamentul paraliziei faciale de tip
periferic la copil:
a. tapping.
b. vibraţii.
c. stretch pentru muşchii faciali.
d. toate răspunsurile corecte.
28. Următoarele caracteristici sunt specifice sindromului Down, cu EXCEPŢIA:

a. privire “în apus de soare”.
b. faţa rotundă, ochi orientaţi oblic şi distanţaţi.
c. urechile mici, situate mai jos, malformate.
d. palma lată, pătrată, cu pliu palmar unic.
29. Diagnosticul antenatal al sindromului Down se face prin:

a. iontoforeză.
b. amniocenteză şi ecografie în timpul sarcinii.
c. radiografie efectuată gravidei.
d. fibroscopie.
30. Cauzele de bază care condiţionează apariţia insuficienţei motorii la copiii cu sindrom Down sunt
reprezentate de:
a. hipotonia musculară şi dezvoltarea anormală a reflexelor
b. afectarea echilibrului.
c. surplusul ponderal.
31. Elementul decisiv care condiţionează limitarea activităţii de deplasare la copiii cu sindrom Down
este reprezentat de:
a. incapacitatea lor de a fixa o anume poziţie a corpului.
b. poziţia patrupedă.
c. pliul palmar unic.
d. hipoacuzia.
32. Ȋn învăţarea copilului cu sindrom Down să meargă, se pot menţiona următoarele stadii de
învăţare, cu excepţia:
a. mersului susţinut de ambele mâini sau de o mână.
b. mersului cu suport susţinut de un premărgător.
c. mersului în patru labe.
d. mersului de sine stătător (începând cu 2-3 paşi de sine stătători).
33. Conform Asociaţiei internaţionale pentru studiul durerii, durerea se defineşte astfel:
a. percepţia unei senzaţii neplăcute a corpului produsă de o agresiune fizică potenţial dăunătoare
sau de o stimulare nociceptivă excesivă.
Pagina 42 din 47
PACHET 3 DIN 3
b. percepţia unei senzaţii plăcute a corpului produsă de o agresiune fizică şi psihică potenţial
dăunătoare sau de o stimulare nociceptivă excesivă
c. o experienţă senzorială şi emoţională neplăcută care nu este asociată cu lezarea tisulară
prezentă sau potenţială
d. o experienţă senzorială şi motorie plăcută asociată cu lezarea tisulară prezentă sau potenţială.
34. Cauzele antenatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate motorie
cerebrală) sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. accidentului vascular cerebral.
b. malformaţiilor cerebrale.
c. icterului nuclear
d. fetopatiilor (rubeola, toxoplasmoza).
35. În funcţie de etiologie, durerea se poate clasifica în:

a. acută şi cronică
b. psihogenă şi prin exces de nocicepţie
c. intermitentă şi progresivă
d. vagă şi generalizată.
36. Durerea acută se caracterizează prin:

a. este bine definită, uşoară, de scurtă durată, bine tolerată, însoţită de anxietate sau frică
b. este difuză şi extinsă, de scurtă durată, însoţită de depresie
c. este bine definită, dificil de descris, rău tolerată, însoţită de anxietate şi depresie
d. este continuă, difuză, însoţită de iritabilitate şi frustrare.
37. Durerea cronică se caracterizează prin:
a. este bine definită, uşoară, de scurtă durată, bine tolerată, însoţită de anxietate sau fric
b. este difuză, dificil de descris, continuă, însoţită de furie, frustrare şi depresie
c. este difuză, continuă, dar bine tolerată, însoţită de anxietate şi frică
d. este bine definită, bine tolerată şi răspunde la tratament cauzal.
38. Factorii biologici care influenţează percepţia durerii la copil sunt:
a. temperamentul şi modul de a face faţă,
b. cultura şi educaţia
c. sexul, vârsta, maturarea nervoasă, factori genetici
d. capacitatea de înţelegere şi descrierea experienţelor anterioare
39. În cadrul anamnezei ca metodă de evaluare a durerii cronice reumatismale la copil trebuie
urmărite:
a. laxitatea ligamentară şi laxitatea complexă capsulo-ligamentară
b. istoricul, caracterul durerii, teritoriul afectat, probleme psihologice
c. tonusul, forţa, rezistenţa musculară
d. modificari clinice articulare şi periarticulare, atitudinile particulare, deviaţiile segmentelor
participante la articulaţie.
40. Metodele de evaluare a durerii cronice la sugar şi copilul mic sunt:
a. urmărirea doar a expresiei faciale
b. mişcările corpului şi plânsul
c. expresia facială, mişcările corpului, parametrii fiziologici (cardio-respiratori, cortizonul ,
catecolaminele, renina serică)
d. expresia facială, mişcările corpului, parametrii fiziologici (cardio-respiratori, cortizonul ,
catecolaminele, renina serică), starea comportamentală.
41. Masajul terapeutic utilizat ca metodă non-farmacologică de tratament al durerii la copil are
următoarele beneficii:
a. ameliorează anxietatea asociată cu durerea
b. destinde muşchii şi realizează o bună oxigenare a ţesuturilor
c. îmbunătăţeşte starea generală
d. toate de mai sus.
42. Artrita juvenilă idiopatică – forma sistemică se defineşte ca o artrită însoţită sau precedată de
Pagina 43 din 47
PACHET 3 DIN 3
febră cotidiană, cu o durată minimă de 2 săptămâni, asociată cu următoarele simptome, cu

EXCEPŢIA:
a. erupţiei eritematoase fugace.
b. hipertrofiei ganglionare şi hepato-splenomegaliei.
c. enterocolitei.
d. afectării seroaselor.
43. Căldura – f:olosită ca mijloc fizic în combaterea durerii şi redorii matinale în artrita juvenilă
idiopatică, are următoarele efecte cu EXCEPŢIA:
a. reduce durerea prin reducerea spasticităţii fibrelor musculare şi îmbunătăţirea funcţiei
acestora.
b. scade afluxul de sânge.
c. ridică temperatura ţesuturilor.
d. asigură cel mai bun efect la 0,5 cm sau mai puţin de suprafaţa pielii.
44. Efectele fiziologice ale căldurii în artrita juvenilă idiopatică sunt:
a. reduce nivelul durerii şi spasmul muscular.
b. creşte afluxul de sânge.
c. creşte flexibilitatea ţesuturilor de colagen.
45. Tehnicile profunde de căldură terapeutică utilizate în artrita juvenilă idiopatică sunt:
a. diatermia şi ultrasunetele.
b. compresele umede calde.
c. hidroterapia.
d. pernele încălzite (electric, chimic sau cu gel).
46. Contraindicaţiile masajului în artrita juvenilă idiopatică sunt:
a. intervenţii chirurgicale majore.
b. febra ridicată.
c. infecţii cutanate.
47. Următoarea tehnică nu face parte din tehnicile superficiale de caldură terapeutică utile în
artrita juvenilă idiopatică:
a. ultrasunetele.
b. hidroterapia.
c. compresele umede calde.
d. pachetele calde.
48. Referitor la artrita din forma sistemică de artrită juvenilă idiopatică, este adevărată următoarea
afirmaţie:
a. se manifestă prin tumefacţie articulară şi periarticulară de aspect simetric.
b. localizarea iniţială este în general la nivelul coloanei vertebrale.
c. în formele difuze sunt afectate articulaţiile mari.
d. caracterele artritei nu se modifică pe parcursul evoluţiei.
49. Forma oligoarticulară de artrită juvenilă idiopatică (oligoartrita) este o afecţiune inflamatorie
persistentă care cuprinde:
a. 1 - 4 articulaţii în primele 6 luni de la debut.
b. o articulaţie în primele 6 luni de la debut.
c. 1 - 4 articulaţii în primele 3 luni de la debut.
d. peste 6 articulaţii în primele 6 luni de la debut.
50. Elementul clinic major în forma oligoarticulară de artrită juvenilă idiopatică (oligoartrita) este
reprezentat de:
a. nodulii Schmorl.
b. uveita anterioară cronică asimptomatică.
c. semnul Chwosteck.
d. nistagmus.
Pagina 44 din 47
PACHET 3 DIN 3
RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE II

1. Leziunile survenite intrapartum care pot interveni in etiologia infirmitatilor motorii de origine
cerebrala sunt:
a. toxemie preeclapsie;
b. hemoragia cerebrală idiopatică;
c. traumatismul cranian (sdr. silverman);
d. naşterea precipitată
2. Simptomatologia torticolisului muscular congenital la copilul cu varsta peste 1 an se compune din:
a. hemiatrofie faciala.
b. atitudine compensatorie cu ridicarea umarului de partea sanatoasa;
c. atitudinea tipica torticolara cu capul inclinat catre partea sanatoasa;
d. aparitia scoliozei dorsale compensatorii.
3. Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:
a. apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;
b. clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
c. netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;
d. tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie
4. Viciile de pozitie ale piciorului care definesc piciorul stramb congenital varus equin sunt:
a. abductia piciorului pe gamba- unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului poate fi >90º;
b. abductia antepiciorului pe retropicior- axul antepiciorului şi retropiciorului poate fi între 40-60 º;
c. supinaţia plantei – unghiul format de plantă cu solul are valori între 0-70 º;
d. varusul calcanean - din profil unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului are valori între 0-60
º.
5. Boala Scheuermann:
a. este o cauza rara de cifoza la copil;
b. in evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa, ireductibila;
c. perioada de debut este caracterizata de durere importanta;
d. tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat precoce.
6. Caracteristicile clinice in diplegia spastica predominant paraplegica sunt urmatoarele:
a. spasticitate moderată / marcată a membrelor inferioare, afectare lezională simetrică;
b. spasticitate marcata a membrelor superioare;
c. atitudinea membrului superior ca în hemiplegie, dar bilateral;
d. atitudine in varus a genunchilor în mers.
7. Simptomatologia retractiei postinjectionale de quadriceps cuprinde urmatoarele cu exceptia:
a. limitarea nedureroasă a flexiei gambei (forţând flexia deasupra zonei fibrozate apare o depresiune
cutanată);
b. accentuarea pliurilor cutanate de flexie ale genunchiului;
c. mersul pe varfuri in cazurile bilaterale;
d. alergatul este posibil doar in cazurile cu flexia limitata < 90º.
8. Principiile tratamentului piciorului stramb congenital varus equin sunt:
a. tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa inceperea mersului;
b. prima deformaţie care trebuie corectată este varusul antepiciorului apoi equinul retropiciorului;
c. imobilizarile conform tehnicii ponseti vizeaza doar esecurile tratamentului prin kinetoterapie;
d. tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor moi retractate si mentinerea corectiei si se
incepe la 2-3 luni
9. Manevra ortolani:
a. este o metoda diagnostica utila la copilul mare;
b. poate identifica soldurile luxabile;
c. se efectueaza in conditii de sedare;
d. poate identifica soldurile luxate
10. Scolioza:
a. este o afectiune congenitala
b. este caracterizata de devierea coloanei in plan sagital
Pagina 45 din 47
PACHET 3 DIN 3
c. devierea laterala a coloanei in plan frontal se insoteste de rotatia vertebrelor;

d. nu este considerata patologica cand nu poate fi corectata sau corectia nu poate fi mentinuta.
11. Tabloul clinic al Boalii Legg-Calvé-Perthes-Waldenström cuprinde:
a. durere la nivelul soldului;
b. gonalgie externa;
c. durerea poate fi diminuata prin presiunea capului femural în triunghiul scarpa
d. contractură musculară reflexă abductori şi rotatori interni – limitarea adducţiei şi rotaţiei externe.
12. Despre piciorul talus valgus postural se pot afirma urmatoarele:
a. este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste mai ales la sexul masculin;
b. incidenta e crescuta la multipare;
c. deformatia moderata si / sau severa necesita tratament chirurgical;
d. deformatia usoara nu necesita nici un tratament deoarece in 3-6 luni piciorul devine spontan
normal.
13. Testul barlow:
a. necesita control radiologic;
b. poate identifica soldurile luxabile;
c. se efectueaza numai la nastere;
d. poate identifica soldurile luxate.
14. Ecografia de sold pentru depistarea displaziilor de dezvoltare:
a. este utila dupa varsta de 1 an;
b. poate fi efectuata dupa aparitia nucleului de osificare al capului femural;
c. permite diagnosticul si tratamentul la varsta mica;
d. implica un grad mediu de iradiere.
15. Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:
a. coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
b. formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;
c. tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
d. gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.
16. In scolioza structurala urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. este reproductibila in sens opus;
b. apare o rotatie a vertebrei apicale;
c. poate sa apara compensator unei inegalitati de membre;
d. dispare in clinostatism.
17. Tabloul clinic al toriticolisului muscular congenital se compune din urmatoarele cu exceptia:
a. aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul mic;
b. pliu cutanat în partea inferioară a regiunii auriculare de partea leziunii;
c. pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de partea afectata;
d. predomina localizarea pe partea stanga
18. Piciorul varus equin congenital:
a. este o afectiune dobandita;
b. are o incidenta de 20-30 / 1000 nou nascuti;
c. are predominenta feminina;
d. beneficiaza de tratament ortopedic
19. Cifoza:
a. poate fi posturala si congenitala;
b. consta in devierea coloanei vertebrale in plan frontal;
c. cea posturala este structurala;
d. tratamentul cifozei posturale este chirurgical
20. Dintre aspectele clinice ale apofizitei tibiale anterioare nu face parte:
a. durerea spontana, accentuata la efort, in dreptul apofizei tibiale anterioare;
b. febra;
c. palparea tendonului rotulian ingrosat;
d. largirea tuberozitatii tibiale anterioare
21. Caracteristicile cifozei posturale sunt urmatoarele cu exceptia:
Pagina 46 din 47
PACHET 3 DIN 3
a. tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;

b. radiologic apar noduli schmorl retromarginal anterior, la mai mulţi corpi vertebrali, mai ales spre
versantul lombar;
c. curbura este intre 40º-60º;
d. apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.
22. Talusul valgus postural:
a. este o afectiune congenitala
b. este datorata malpozitiei generate de uterul tonic la primipare si musculatura abdominala
puternica la mamele tinere;
c. este mai frecvent la sexul masculin;
d. este o afectiune foarte rara.
23. Dintre aspectele clinice ale Artrogripozei-forma clasica fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. articulatii blocate in flexie sau extensie;
b. mobilitate activa si pasiva limitata variabil, nedureros;
c. musculatura cu tonus exagerat (palpator);
d. reflexe tendinoase abolite
24. In diagnoticul diferential al Bolii Legg-Calve- Perthes-Waldenstrom intra urmatoarea afectiune:
a. sinovita acuta tranzitorie;
b. artrita septica;
c. tumori osoase benigne ale colului femural;
d. toate de mai sus;
25. Putem afirma urmatoarele despre torticolisul muscular congenital, cu exceptia:
a. la nou-nascut si sugarul mic poate aparea oliva torticolara sau ingrosarea;
b. muschiului sterno-cleido-mastoidian;
c. tratamentul chirurgical indicat cat mai precoce, indiferent de varsta;
d. hemiatrofia faciala poate aparea de la nastere;
26. Tratamentul bolii Scheuermann are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a. corset timp de 1 an;
b. exercitii de kinetoterapie;
c. tratament operator precoce sub varsta de 3 ani;
d. tratament chirurgical – rareori indicat; dublă artrodeză anterioară şi posterioară
27. Piciorul plat static:
a. este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6 ani;
b. este caracterizat de o desenare a amprentei plantare sub 1/3 din suprafata sa;
c. din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura incaltamintei pe partea interna si dureri la
nivelul tarsului in perioadele cu mers indelungat;
d. tratamentul este exclusiv chirurgical.
28. Managementul nechirurgical al scoliozelor nu include:
a. instrumentatie segmentara posterioara;
b. stimulare electrica;
c. fizio-kinetoterapie;
d. supraveghere.
29. Dintre posibilitatile de tratament ale cifozei posturale fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. gimnastica medicala dirijata;
b. reeducare: corectia atitudinii vicioase, pozitie corecta in banca;
c. scurtarea timpului de stat pe scaun;
d. tratament chirurgical: artrodeza anterioara, instrumentatie posterioara
30. Poate fi un argument pentru diagnosticul de apofizita calcaneana:
a. aspectul clinic normal al partilor moi in regiunea calcaneana;
b. absenta durerii;
c. febra;
d. radiologic: nucleul osos al apofizei mari a calcaneului fragmentat
Pagina 47 din 47

Teste Licenta BFKT 2023 - Pachet 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Licenta BFKT 2023 - Pachet 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PACHET 3 DIN 3

RECUPERARE ÎN BOLI REUMATOLOGICE

C. tulburarea de dinamică vertebrală

C. realizarea posturilor extreme și a celor corectate

B. durere de severitate medie declanșată de anumite mișcări

Recuperare in Boli Neurologice

a. Este caracterizata de scaderea tonusului muscular si a raspunsului la tensionarea fibrelor

a. Miscarea pasiva a unui membru induce activarea involuntara a muschiului elongat

b. Afectarea relaxarii musculare in unele boli genetice

a. Prezenta reflexelor de automatism medular

a. Scade mobilitatea articulara si amplitudinea miscarilor

RECUPERARE POSTOPERATORIE NEUROCHIRURGICALA

32. Principalele beneficii ale kinetoterapiei nu include:

d. Ameliorarea tonusului muscular

RECUPERARE IN BOLI ORTOPEDICO-TRAUMATICE

c. De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici;

c. Obținerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;

Din punct de vedere lezional, umărul suferă:

Mâna rigidă, înghețată (”frozen hand”) este consecința:

Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă ?

Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:Toate corecte

Posturile libere pentru șold includ:

Care afirmaţii sunt false pentru aprecierea mobilităţii scapulo - humerale:

a. In 4 luni pacientul sa poata mentine toata greutatea pe membrul inferior afectat;

TEHNICI DE ORTEZARE PROTEZARE

b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația externǎ a protezei;

RECUPERARE IN BOLI CARDIOVASCULARE

11. Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de:

c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic

42. Faza a III-a a recuperării postinfarct durează:

RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII

10. Dintre terapiile fizice fac parte:

c. ventilația non-invazivă, psihoterapia

b. permite prescrierea de exerciții eficiente și în siguranță

39. Reeducare respirației presupune:

RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE I

2. Ȋn mucoviscidoză, drenajul postural:

3. Ȋn mucoviscidoză, vibraţiile constau din:

4. Drenajul autogen la copilul cu mucoviscidoză cu vârsta peste 3 ani:

12. Următoarea afirmaţie despre distrofia musculară Duchenne este FALSĂ:

13. Semnul Gowers este caracteristic următoarei afecţiuni:

14. Cel mai afectat muşchi în distrofia musculară Duchenne este:

16. Ȋn evoluţie, copiii cu distrofie musculară Duchenne:

17. Ȋn distrofia musculară Duchenne, fizioterapia ajută la :

19. De obicei, în distrofia musculară Duchenne primul muşchi afectat este:

20. Paralizia facială de tip periferic se caracterizează prin:

26. Contraindicațiile masajului facial în paralizia facială de tip periferic sunt:

28. Următoarele caracteristici sunt specifice sindromului Down, cu EXCEPŢIA:

29. Diagnosticul antenatal al sindromului Down se face prin:

35. În funcţie de etiologie, durerea se poate clasifica în:

36. Durerea acută se caracterizează prin:

febră cotidiană, cu o durată minimă de 2 săptămâni, asociată cu următoarele simptome, cu

RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE II

c. devierea laterala a coloanei in plan frontal se insoteste de rotatia vertebrelor;

a. tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;

S-ar putea să vă placă și