Sunteți pe pagina 1din 36

Teste pentru examenul de licenta

Specializarea BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE
Pachet C
RECUPERARE IN BOLI REUMATOLOGICE
1. Tabloul clinic al poliartritei reumatoide presupune urmatoarele. CU EXCEPTIA:
A. Durere inflamatorie la nivelul articulatiilor periferice ;
B. Afectare in maniera bilaterala si simetrica a articulatiilor periferice;
C. Redoare matinala cu durata sub 30 minute;
D. Afectarea a cel putin 3 arii articulare.
2. Mana reumatoida cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, CU EXCEPTIA:
A. Degete in « gat de lebada »
B. Hallux valgus
C. Police in « Z»
D. Degete in « butoniera »
3. Obiectivele kinetoterapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare;
B. mentinerea amplitudinii respiratorii
C. reeducarea prehensiunii digito-palmare
D. reedcarea prehensiunii digito-digitale;
4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul fizical in poliartrita reumatoida NU
sunt
adevarate?
A. Electrostimularea cu viza antalgica si antiinflamatorie este promovata in toate etapele bolii;
B. Laserterapia pe puncte dureroase este indicata in artritele periferice;
C. Hidroterapia/ balneoterapia sunt contraindicate in poliartrita reumatoida;
D. Electroterapia este recomandata doar in puseul de boala;
5. Tratamentul recuperator in poliartrita reumatoida include urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Electroterapie
B. Hidrotermoterapie
C. Terapie ocupationala
D. Kinetoterapie
6. Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. afectare axiala si a articulatiilor sacroiliace;
B. afectare periferica poliartriculara;
C. afectare sistemica (ochi, digestiv, genito-urinar);
D. raspuns bun la administrarea de AINS.
7. Debutul tipic in spondilita anchilozanta poate fi definit prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Artrita pattern bilateral si simetric afectand articulatii mari ale membrelor inferioanre;
B. Durere lombara joasa sau lombo-sacro-fesiera, cu caracter inflamator;
C. Sciatica “in bascula”;
D. Redoare matinala cu durata de peste 30 minute;
8. Deficitele functionale in spondilita anchilozanta NU cuprind:
A. tulburari de statica vertebral;
B. afectarea prehensiunii polidigitale;
C. tulburari de dinamica vertebrala (segmentara sau pentru intreaga coloana vertebrala);
D. disfunctie ventilatorie tip restrictiv;
2
9. Tratamentul kinetic postural in spondilita anchilozanta (SA) are ca obiective urmatoarele, CU
EXCEPTIA:
A. Evitarea deformarilor si deposturarilor coloanei vertebrale;
B. Mentinerea tonusului musculaturii paravertebrale;
C. Refacerea prehensiunii polidigitale;
D. Mentinerea ventilatiei toracice;
10. Procedurile fizical-kinetice utilizate in spondilita anchilozanta NU includ:
A. Electroterapia antalgica;
B. Parafina in afectarea de tip coxita;
C. Laserterapia pe puncte dureroase;
D. Ultrasonoterapia;
11. Se evita urmatoarele in soldul operat:
A. exerciţii fizice regulate pentru menţinerea funcţiei mioartrokinetice;
B. controlul greutăţii corporale;
C. repaus cu o pernă între genunchi;
D. mers regulat cu încălţăminte cu talpa moale;
12.Care dintre urmatoarele atitudini sunt indicate in etapa imediat postchirurgie a soldului?
A. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat extins, în uşoară
abductie,
nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
B. exerciţii respiratorii;
C. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat flectat, în uşoară
abductie,
nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
D. pedalaje glezne.
13. Tabloul clinic al coxartrozei include urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Durere mecanica la nivelul articulatiei coxo-femurale;
B. Amiotrofia mijlociului fesier;
C. Redoare articulara;
D. Poziţiile vicioase ale soldului (abductie si rotatie interna a membrului inferior, flexum
compensator de genunchi);
14.Tratamentul non-farmacologic in artroza de sold NU are in atentie:
A. evitarea suprasolicitării articulare;
B. utilizare cârjei sau bastonului de partea şoldului afectat;
C. reducere ponderală;
D. evitarea poziţiilor vicioase;
15.Urmatoarele afirmatii referitoare la artroplastia totala de sold NU sunt adevarate:
A. este indicata in stadii avansate de boala;
B. se prefera la varstnic;
C. reduce simptomatologia si reda functia articulara;
D. se prefera indiferent de severitatea artrozei si varsta, intrucat amelioreaza simptomatologia si
functia
articulara;
16. Unul din dezideratele terapeutice in coxartroza este:
A. mentinerea unui unghi minim de 30 grade de extensie, flexia completă a articulaţiei, tonifierea
adductorilor şi flexorilor;
B. mentinerea unui unghi minim de 30 grade de flexie, extensia completă a articulaţiei, tonifierea
abductorilor şi extensorilor;
C. mentinerea a cel puţin 90 grade de flexie, extensia completă a articulaţiei, tonifierea abductorilor
şi
extensorilor;
D. mentinerea 60 grade de flexie si tonifierea extensorilor.
3
17. Urmatoarele sunt adevarate despre artroza de genunchi, CU EXCEPTIA:
A. apartine reumatismului degenerativ;
B. se defineste clinic prin durere mecanica;
C. este favorizata de obezitate si varsta ;
D. apartine artropatiilor microcristeline;
18. NU este adevarat referitor la TENS in gonartoza:
A. se aplica cu viza antalgica;
B. polii se plaseaza latero-lateral ;
C. se aplica atat in formele cronice cat si in cele de reactivare a patologiei artrozice ;
D. polii se plaseaza antero-posterior;
19. Regulile generale, de “igiena” a coloanei vertebrale includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Posturare corecta a coloanei;
B. Repaus plan semidur, perna mica;
C. Evitarea efortului fizic, purtarii de greutati, mersului si ortostatismului prelungit
D. Promovarea exercitiului fizic deoarece lombalgia discala se accentueaza in repaus;
20.Tabloul clinic al lombosciaticii NU cuprinde urmatoarele:
A. Lombalgie cu iradiere pe traiec radicular L5 sau S1;
B. Poziţia vicioasă a coloanei: scolioza dorso-lombara, redresare lombara sau hiperlodoza lombara;
C. Contractura musculară paravertebrală unilaterala reflexă;
D. Durerea radiculară pe traiectele L3 si L4;
21.Sciatica discala are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:
A. Factori declansatori de tipul efortulului fizic
B. Debut brusc
C. Durere vertebrala + radiculara de tip inflamator
D. Durere vertebrala + radiculara de tip mecanic
22. Poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:
A. artrite ale articulatiilor mici ale membrelor – pattern bilateral si simetric
B. artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale membrelor
C. artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale membrelor
D. nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale membrelor.
23. Kinetoterapia in patologia discala NU face apel la urmatoarele programe:
A. Kabat, cu rol decontracturant;
B. Kneipp;
C. School back (scoala spatelui);
D. Williams progresiv;
24. Care entitate NU face parte din patologia abarticulara a umarului:
A. Umarul hiperalgic;
B. Umarul simplu dureros;
C. Umarul mixt;
D. Sindromul umar-mana;
25.Urmatoarele NU sunt folosite in terapia umarului hiperalgic:
A. Laserterapia;
B. Aplicatiile de parafina;
C. Electroterapia antalgica;
D. Kinetoterapia;
26. Articulatiile afectate de poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;
B. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
C. Articulatiile coxo-femurale;
D. Articulatiile sacroiliace;
27. Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu
poliartrita
reumatoida includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Distructie articulara
B. Afectarea respiratorie
C. Limitarea mobilitate articulara
D. Afectare prehensiune – forta/ finete
28.Obiectivele terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie:
A. Diminuarea durerii si inflamatiei
B. Promovarea respiratiei tip abdominal
C. Mentinerea functionalitatii articulare
D. Mentinerea prehensiunii
29.Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include:
A. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica;
B. Cresterea flexibilitatii coloanei vertebrale lombare;
C. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice;
D. Reeducare vocationala;
30. Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, CU EXCEPTIA:
A. Degete in “gat de lebada";
B. Degete in “ciocan”;
C. Picior triunghiular;
D. Picior rotund.
31.Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Spondilita anchilozanta;
B. Spondilartroza
C. Artropatia psoriazica;
D. Artrita reactiva
32.Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele:
A. afectarea mobilitatii lombare;
B. deficitul prehensiunii polidigitale
C. deficitul respirator (disfunctie ventilatorie restrictiva);
D. afectarea de dinamica diafragmatica;
33. Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt
urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte;
C. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala;
D. ameliorarea functiei de prehensiune;
34. Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:
A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice)
B. termoterapie profundă, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina) in
faza
activa a bolii;
C. kinetoterapie de tip postural, pentru menţinerea curburilor coloanei şi combaterea poziţiilor
vicioase;
D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;
35.Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);
B. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
C. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari;
D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat
36. Testul Schober cuantifica:
A. Mobilitatea coloanei vertebrale lombare
B. Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale
C. Mobilitatea coloanei vertebrale dorsale
D. este o manevra pentru articulatiile sacroiliace
37. Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral lombar
B. pozitia de „schior”
C. mana reumatoida
D.anteproiectia segmentului vertebral cervical
38. Urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate:
A. reprezinta localizarea modificărilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale;
B. reprezinta o artropatie degenerativa cronica, dureroasă, progresivă şi major invalidantă;
C. reprezinta principala cauză de dizabilitate şi de protezare la vârstnic
D. este o afectiune metabolica, cu localizare preferentiala la nivelul soldului;
39.Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie:
A. intensitatea durerii cu character mechanic;
B. deviaţiile în plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)
C. tumefacţia;
D. stabilitatea articulară a soldului.
40.Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ:
A. mentinerea stabilităţii genunchiului;
B. ameliorarea prehensiunii;
C. mentinerea mobilităţii articulatiei femuro-patelare;
D. restabilirea unghiurilor utile de mers în articulaţia femuro- tibială.
41.Tratamentul farmacologic in gonartroza NU se bazeaza pe urmatoarele:
A. acetaminofen
B. antibioterapie;
C. suplimente nutritive pentru cartilaj (condroitina, glucozamina)
D. glucocorticoizi retard intra-articular
42.Programul kinetic in puseul de reactivare al artrozei de genunchi retine urmatoarele, CU
EXCEPTIA:
A. posturarea genunchiului in extensie completa;
B. efectuarea de contracţii izometrice din poziţii nedureroase pentru cvadriceps şi hamstrings;
C. tracţiuni cu genunchiul în flexie de 450;
D. mobilizări active- asistate până la limita durerii a articulaţiei femuro-patelare;
43. Următoarele modificări radiologice NU pot apare in gonartroză:
A. Osteofite
B. Geode
C. Scleroza subcondrală
D. Sindesmofite
44. Urmatoarele afirmatii referitoare la lombalgia mecanica sunt adevarate, CU EXCEPTIA:
A. are ca factori declansatori efortul fizic intens;
B. are debutul brusc;
C. Cedeaza cu exercitiul fizic si se inrautateste in repaus;
D. Simptomatologia se amelioreaza in repaus si la administrarea tratamentului cu anti-inflamatorii
nonsteroidiene.

45. Lombosciatica L5 se caracterizeaza prin urmatorul traiect al durerii:


A. fata posterioara a coapsei, fata anterointerna a gambei, pana in haluce;
B. fata posterioara a intreg membrului inferior pana la nivelul talonului;
C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;
D. fata anteroexterna a coapsei, gambei, haluce;
46. Umarul simplu dureros este expresia:
A. rupturii coifului rotatorilor;
B. artrozei scapulohumerale;
C. tendinitei bicepsului;
D. algoneurodistrofiei umarului.
47. Kinetoterapia in umarul blocat NU presupune:
A. decoaptari Codmann
B. tehnici de facilitare neuromusculara;
C. posturare corecta;
D. programul Klapp;
48. Cauzele unei lombosciatici includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. hernia de disc L4-L5 sau L5-S1;
B. artroza coxo-femurala
C. spondilodiscartroza;
D. spondilita anchilozanta;
49. Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. sciatica neameliorata sub tratament corect mai mult de 1 luna;
B. primul puseu de sciatica ce nu se amelioreaza semnificativ in 7 zile de tratament;
C. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la tratament corect
D. sciatica paretica recent instalata;
50. Laserterapia in lombosciatica tip S1:
A. se face pe punctele dureroase vertebrale;
B. se face pe punctele dureroasse Valleix;
C. se indica si in formele de sciatica paretica;
D. toate cele de mai sus

RECUPERARE neurologie

1. Care din urmatoarele afecţiuni al căror diagnostic şi tratament este asigurat de specialitatea
neurochirurgie nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare
2. Care din particularităţile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a. motivele internării
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări, cu expţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. măsurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaloarea nervilor cranieni

4. Evaloarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:


a. evaloarea forţei musculare
b. evaloarea troficităţii musculare
c. evaloarea mişcărilor involuntare
d. evaloarea sensibilităţii tactile
5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiţial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
6.Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN
7. Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
8. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de
inducerea
stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reacţiei de orientare
b. abolirea respiraţiei
c. abolirea reacţiei de trezire
d. abolirea stării de conştienţă
9. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în:
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi
10. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
d. spaţiului subarahnoidian
11. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
12. Care din elementele vasculare menţionate nu face parte din componenţa malformaţiilor
arteriovenoase cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul arterial
d. drenavul venos

13. Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implică:


a. evaloarea raspunsului verbal
b. evaloarea raspunsului respirator
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular
14. Principiul de baza al computer tomografiei are la bază:
a. câmpul magnetic
b. radiaţia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaţia laser
15. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
16. Hemoragia subarahnoidiană este specifica leziunilor cerebrale de tip:
a. cavernom
b. telangiectazie
c. anevrism
d. fistula carotido-cavernoasă
17. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
18. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea
peritoneală
c. poate asigura monitorizarea presiunii intracraniene
d. prezintă un cateter ventricular şi unul peritoneal
19. Starea de comă nu presupune:
a. abolirea starii de conştieţă
b. absenţa reacţiei de trezire
c. absenţa micţiunii
d. absenţa reacţiei de orientare
20. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
21. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
9
22. Succesiune corectă a etapele herniei de disc lombare este:
a. iritativă, paretică, paralitică
b. iritativă, paralitică, paretică
c. paretică, paralitică, discopatie
d. iritativă, paretică, tetraparetică
23. Succesiunea corectă a stadiilor discopatiei vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroză
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză
d. iritativă, paretică, paralitică
24. Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
25. Care din enunţurile de mai jos nu este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperature centrale a corpului
d. hiperemiant

RECUPERARE IN BOLI ORTOPEDICO-TRAUMATICE


1. Reeducarea functională defineste:
a) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai
completă a organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
b) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai
completă a organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic;
c) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai
completă a organismului afectat folosind ca tratament miscarea, sub toate formele ei;
d) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai
completă a organismului afectat folosind ca tratament DAD;
2. Durata de lucru a unei sedinte de reeducare se stabileste functie de:
a) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort;
b) Vârsta bolnavului;
c) Sexul bolnavului;
d) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort, vârsta acestuia.
3. Numărul de repetări al unui exercitiu variază astfel:
a) 1-2 repetări până la sute de repetări;
b) 1-3 repetări până la sute de repetări;
c) 1-4 repetări până la sute de repetări;
d) 1-6 repetări până la sute de repetări.
4. Ritmul de executie al miscării terapeutice este:
a) Ultrarapid;
b) Lent;

c) Indiferent, dar la amplitudine maximă;


d) Lent, dar la amplitudine maximă;
5. Tehnica de lucru în cadrul sedintelor de reeducare cuprinde:
a) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare;
b) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
c) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării;
d) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării, tehnica
stabilitătii;
6. Mijloacele reeducării functionale cuprind:
a) Miscarea sub toate formele ei;
b) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia;
c) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile;
d) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile;
7. În reeducarea functională, miscarea se foloseste:
a) Pasivă;
b) Activă;
c) Activo-pasivă;
d) Continuă.
8. Scopul miscărilor pasive este:
a) De a ajuta troficitatea tesuturilor;
b) De a favoriza regenerarea tesuturilor;
c) De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici;
d) De a ajuta troficitatea tesuturilor până la aparitia miscărilor active.
9. Indicatiile în executarea miscărilor pasive exclud:
a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine;
b) Ritm de executie lent;
c) Miscarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
d) Prizele vor fi cât mai depărtate de articulatiile ce trebuie mobilizate.
10. Miscarea activă este rezultatul:
a) Circulatiei arteriale;
b) Contractiilor musculare;
c) Masajului terapeutic;
d) Circulatiei venoase;
11. Manevrele de masaj cuprind:
a) Netezirea, frământatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile;
b) Netezirea, frictiunea, tapotamentul, vibratiile;
c) Netezirea, frământatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile;
d) Netezirea, frământatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile, scuturatul;
12. Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt:
a) Ultrasunetele, galvanizările, curentii exponentiali;
b) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizările, ionizările;
c) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizările, ionizările, curentii
hiperbolici;
d) Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizările, ionizările, curentii exponentiali, curentii
diadinamici;
13. Tapotamentul:
a) Are efect analog vibratiilor;
b) Scade sensibilitatea nervilor si relaxează muschii în cazul contracturilor;
c) Favorizează procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si
din cicatricile vicioase;
d) Este indicat în nevralgiile cronice, fiind calmant.
11
14. Presiunile:
a) Au efect analog vibratiilor;
b) Scad sensibilitatea nervilor si relaxează muschii în cazul contracturilor;
c) Favorizează procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si
din cicatricile vicioase;
d) Sunt indicate în nevralgiile cronice, fiind calmante.
15. Termoterapia:
a) Se aplică sub formă de băi reci sau pungă cu gheată;
b) Foloseste actiunea frigului, pentru obtinerea vasoconstrictiei;
c) Foloseste actiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare în cazul
traumatismelor;
d) Se aplică sub formă de aer cald, apă caldă, împachetări cu nămol, parafină sau nisip
cald.
16. Posturile exclud:
a) Fixarea într-o pozitie a uneia sau mai multor articulatii;
b) Restabilirea curburii, axului sau formei initiale a articulatiei;
c) Obtinerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;
d) Neînvingerea retractiilor musculo-tendinoase;
17. Valorile normale (goniometrie) pentru umăr includ:
a) Abductie activă – 90 grade;
b) Adductie – 50 grade;
c) Retropulsie – 5 grade;
d) Rotatie internă – 30 grade.
18. Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ:
a) Flexie – 140 grade;
b) Pronatie – 80 grade;
c) Supinatie – 150 grade;
d) Pronatie si supinatie cu rotatia humerusului – 270 grade.
19. În perioada de sprijin a fiecărui picior se disting:
a) Faza de ambutisare;
b) Faza de ambutisare si faza de amortizare;
c) Faza de ambutisare si faza de impulsie;
d) Faza de amortizare si faza de impulsie.
20. Mersul anormal include:
a) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat;
b) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul înapoi;
c) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lărgit;
d) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
21. Tratamentul cu ultrasunete exclude:
a) Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 si 5 minute;
b) Ritmul - zilnic sau la două zile;
c) Numărul sedintelor între 6 şi 30;
d) Repetarea seriilor de sedinte la 4-6 săptămâni.
22. Indicatiile DAD includ:
a) DF + PR (contuzii, luxatii, entorse);
b) DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare);
c) DF + PS (întinderi musculare, sechele tardive si recidive, contuzii, luxatii, entorse, redori
articulare);
d) PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare).
23. Contraindicatiile tratamentului cu ultrasunete exclud:
a) Modificări tegumentare, afectiuni cutanate diverse;
b) Tulburări cardiovasculare acute, severe;
c) Tulburări de coagulare sangvină, fragilitate capilară;
d) RAA.
24. Formele clasice de curenti diadinamici exclud:
a) MF – monofazat fix;
b) PL – perioadă elongată;
c) PL – perioadă lungă;
d) RS – ritm sincopat.
25. Din punct de vedere lezional, umărul suferă:
a) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, arsuri;
b) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, plăgi tăiate;
c) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, plăgi tăiate, arsuri;
d) Contuzii, luxatii, fracturi, plăgi tăiate sau întepate, arsuri;
26. Reeducarea functională în traumatologia umărului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);
c) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier);
d) Nici una de mai sus.
27. Articulatia cotului include:
a) Articulatia humero-cubitală;
b) Articulatia humero-cubitală, humero-tibială, humero-radială si radio-cubitală;
c) Articulatia humero-femurală, humero-tibială, humero-radială si radio-cubitală;
d) Articulatia humero-cubitală, humero-radială si radio-cubitală.
28. Recuperarea după suspendarea imobilizării include:
a) Combaterea durerii prin medicatie psihotropă;
b) Combaterea durerii prin medicatie antivirală;
c) Combaterea durerii prin medicatie antivirală, psihotropă, antalgică, antiinflamatorie si
sedativă;
d) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă si terapie fizicală
cu efecte antalgice;
29. Sechelele soldului posttraumatic includ:
a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
c) Deficit de mobilitate;
d) Toate de mai sus.
30. Metodologia generală de recuperare a soldului exclude:
a) Medicatia antiinflamatorie antalgică si sedativă;
b) Posturi declive;
c) Masaj;
d) DAD.
31. Cotul se recuperează prin:
a) Miscări activo-pasive;
b) Miscări active;
c) Miscări de abductie, adductie si rotatie externă;
d) Miscări activo-pasive, abductie, adductie, rotatie externă si rotatie internă.
32. Din schema generală de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecventă;
b) Pozitionarea proclivă a membrului superior;
c) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă precum si terapie
fizicală cu efecte antalgice;
d) Mentinerea mobilitătii articulatiilor neafectate cu exercitii pasivo-active.
33. Mâna rigidă, înghetată (”frozen hand”) este consecinta:
a) Imobilizării îndelungate;
b) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii;
c) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi;
d) Imobilizării îndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi.
34. Stabilitatea soldului este asigurată de:
a) Factori ososi – în special articulatia coxo-tibială;
b) Factori musculari – asigură mai ales stabilitatea anterioară (căderea în fată);
c) Factori ligamentari – în special ligamentul ilio-femural în pozitie de decubit dorsal;
d) Factori ososi – reprezentati de coaptatia aproape perfectă a suprafetelor articulare.
35. Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucisându-l pe
cel sănătos;
c) Abductie – din decubit dorsal se tine o pernă între picioare;
d) Se repetă de 1-2 ori pe zi.
36. Refacerea mobilitătii soldului include:
a) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 120 abductie – adductie si 140 RI-RE;
b) Recâstigarea a 500 flexie –extensie, 150 abductie – adductie si 100 RI-RE;
c) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 140 abductie – adductie si 120 RI-RE;
d) Recâstigarea a 120 flexie –extensie, 140 abductie – adductie si 520RI-RE.
37. Ordinea atentiei în recuperarea soldului este:
a) Recâstigarea flexiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;
b) Recâstigarea extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;
c) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei – adductiei si la urmă a rotatiei;
d) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;
38. Refacerea stabilitătii active a genunchiului exclude:
a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tensorului fasciei lata;
d) Tonifierea ischiogambierilor.
39. Obiectivele principale în recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale);
d) Toate de mai sus.
40. Circumductia piciorului reprezintă:
a) O miscare de flexie - extensie (700);
b) O miscare de inversie – eversie;
c) O miscare de abductie-adductie (350-400);
d) O miscare combinată;
41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsă ?
a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;
14
42. În fracturile vertebrale cu tasări mari sau cominutive, coloana se imobilizează timp de:
a) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor;
b) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;
c) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;
d) 1-2 luni în corset gipsat, apoi 1-2 luni într-un corset usor;
43. Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate
exclude:
a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c) Reluarea progresivă a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Reintrarea în activitatea normală.
44. Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din oră în oră;
b) Ridicări pasive ale membrului inferior cu genunchiul întins;
c) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile;
d) Continuarea recuperării în serviciile de medicină fizică si recuperare.
45. Terapia fizicală pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
a) Băi cu vârtejuri de apă;
b) US pe zone reflexogene;
c) DAD în scop antalgic;
d) Mobilizarea segmentului afectat.
46. Evolutia unei algoneurodistrofii este:
a) Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b) Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c) Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d) Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
47. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară
acetabulară;
b) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c) O proteză ce înlocuieste colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
d) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară tibială;
48. Indicatia principală a protezei cervico-cefalice este:
a) Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d) Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
49. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată:
a) Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza
totală;
c) În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4
suprafete;
d) În cazul protezei bipolare între capul femural protetic si cavitatea cotiloidă se interpune o
hemisferă confectionată din polietilenă si blindată metalic.
50. Postoperator, recuperarea în ATS cu PTC constă în:
a) Zilele 1-3 mobilizări la marginea patului;
b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d) Zilele 11-12 mers cu cresterea încărcării;
15
51. Indicatiile în executarea miscărilor pasive includ:
a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine;
b) Ritm de executie lent;
c) Miscarea va merge până la pragul dureros, evitându-se durerea intensă;
d) Toate de mai sus.
52. Posturile includ:
a) Fixarea într-o pozitie a uneia sau mai multor articulatii;
b) Restabilirea curburii, axului sau formei initiale a articulatiei;
c) Obtinerea manuală prin presiuni exercitate de specialist;
d) Toate de mai sus.
53. Tratamentul cu ultrasunete include:
a) Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 si 5 minute;
b) Ritmul - zilnic sau la două zile;
c) Repetarea seriilor de sedinte la 4-6 săptămâni.
d) Toate de mai sus.
54. Formele clasice de curenti diadinamici includ:
a) MF – monofazat fix;
b) DF – diafazat fix;
c) RS – ritm sincopat;
d) Toate de mai sus.
55. Reeducarea functională în traumatologia umărului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu bratul în adductie şi rotaţie externă în aparataj toraco-brahial;
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c) Imobilizarea cu bratul în abductie în aparataj toraco-brahial;
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier).
56. Metodologia generală de recuperare a soldului exclude:
a) Medicatia antiinflamatorie antalgică si sedativă;
b) Masaj;
c) Kinetoterapie cu încărcare;
d) DAD.
57. Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucisându-l pe
cel sănătos;
c) Se repetă de 1-2 ori pe zi;
d) Nici una de mai sus.
58. Refacerea stabilitătii active a genunchiului include:
a) Tonifierea cvadricepsului;
b) Tonifierea tensorului fasciei lata;
c) Tonifierea ischiogambierilor;
d) Toate de mai sus.
59. Circumductia piciorului reprezintă:
a) O miscare de inversie – eversie;
b) O miscare de abductie-adductie (350
-400
);
c) O miscare combinată;
d) Nici una de mai sus.
60. Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate
include:
a) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
b) Reluarea progresivă a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
16
c) Toate de mai sus;
d) Nici una de mai sus.
61. Reducerea functionala a articulatiei cotului incepe cu:
a) mobilizari pasive ale articulatiilor degetelor si pumnului;
b) mobilizari active ale articulatiilor degetelor si pumnului;
c) pacientul executa extensia cotului pornind din flexie maxima si cateva repetari fara
rezistenta;
d) pacientul executa flexia cotului pornind din extensie maxima si cateva repetari fara
rezistenta.
62. Reeducarea flexiei articulatiei cotului se face dupa:
a) Reeeducarea extensiei;
b) Reeducarea pronatiei;
c) Reeducarea supinatiei;
d) Reeducarea pronosupinatiei.
63. Pronatia:
a) Este miscarea de rotatie a palmei in sus;
b) Este miscarea de rotatie a palmei in jos;
c) Este orientarea palmei cu degetul mare la zenith;
d) Rotatia pumnului spre interior.
64. Redoarea articulara- „Stiffnes” este definita ca:
a) intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 2 luni in urma unei fracturi sau traumatism;
b) intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 6 saptamani in urma unei fracturi sau
traumatism;
c) intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 3 luni in urma unei fracturi sau traumatism;
d) intepenirea unei articulatii, pierderea mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 3 saptamani in urma unei fracturi sau
traumatism.
65. Care afirmaţii sunt false pentru aprecierea mobilităţii scapulo - humerale:
a) abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal;
b) anteducţia se realizează în plan sagital;
c) rotaţiile se realizează în jurul unui ax vertical;
d) rotaţiile se realizează în plan orizontal.

TEHNICI DE ORTEZARE PROTEZARE


1. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c) O proteză ce înlocuieste capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară tibială;
2. Indicatia principală a protezei cervico-cefalice este:
a) Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d) Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
17
3. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată:
a) Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza totală;
c) În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4 suprafete;
d) Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza bipolară;
4. Artroplastia reprezintă:
a) Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii ca si buna
functionare a muschilor, ligamentelor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
b) Interventia chirurgicală prin care nu se restabileste mobilitatea unei articulatii, dar se asigurǎ
buna functionare a muschilor, ligamentelor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
c) Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii cu ablatia
muschilor, ligamentelor si a altor parti moi care o controleazǎ;
d) Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii cu ablatia
muschilor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
5. Principiul operatiei de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ in:
a. Rezectia capului femural;
b. Rezectia-reconstructia alloplasticǎ a capului femural;
c. Rezectia capului femural si a diafizei femurale;
d. Rezectia capului femural si a diafizei femurale cu reconstructia alloplasticǎ a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei soldului includ:
a. Mobilizarea tarzie cu sprijin total al pacientului;
b. Mobilizarea tarzie cu sprijin partial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin partial al pacientului;
7. Indicatiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele varstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele varstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;
8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
a. Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o pozitionare chirurgicalǎ
precisǎ;
b. Miscǎrile anormale se efectueazǎ in articulatia externǎ a protezei;
c. Miscǎrile extreme se realizeazǎ intre cupa articularǎ externǎ si capul femural;
d. Insertie relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decat pentru o protezǎ totalǎ;
9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cat si a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cat si a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
a. Cotiloidita;
b. Luxatia precoce;
c. Uzura polietilenei;
d. Toate de mai sus;
11. Proteza bipolarǎ constǎ in:
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28,
32 mm;
18
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32
mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55
mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
12. Functia principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului si a colului femural;
c. Inlocuirea capului si a colului femural, precum si a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului si a colului femural, precum si a cavitǎtii acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate in sistem press-fit, cimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate in sistem press-fit, necimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
d. Necimentate, cimentate in sistem press-fit, cimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confectionate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMVPE;
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din
a. Armǎtura metalicǎ si insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ si insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ si insert metalic;
d. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ si insert metalic;
16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin insurubare in capul femural;
b. Prin insurubare sau press-fit in cotil;
c. Prin insurubare sau press-fit in capul femural;
d. Prin insurubare sau press-fit atat in capul femural cat si in cotil;
17. Avantajele hemiartroplastiei soldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea esecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Aparitia eroziunilor la nivelul cavitătii acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea esecului fixării osoase;
19. Principiul „excenticitătii pozitive” include:
a. Pozitia de varus a cupei blindate;
b. Repartitia echilibrată a fortelor de presiune in cavitatea cotiloidă;
c. Luxatia protezei;
d. Toate de mai sus;
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat in interiorul cupei blindate;
b. Este fixat in exteriorul cupei blindate;
c. Nu se foloseste, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atat in interior cat si in exterior, deoarece contine două componente;
19
RECUPERARE IN BOLI CARDIOVASCULARE
1. Următorii nu reprezintă factori de risc pentru boala cardio-vasculară:
a. litiaza renală
b. diabetul zaharat
c. fumatul
d. consumul de alcool
--------2. Contraindicaţiile curei balneare în HTA sunt: ---------
a. IMA recent (< 6 luni)
b. diabetul zaharat dezechilibrat
c. AVC recent (< 2 luni)
d. toate
3. Contraindicaţiile înotului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficienţă cardiacă severă
d. toate
4. Exerciţiile respiratorii terapeutice:
a. se efectuează imediat postprandial
b. cresc capacitatea de efort fizic a hipertensivului
c. au efect negativ asupra metabolismului lipidic, glucidic şi protidic
d. produc atrofia muşchiului respirator
5. Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie a testului de efort:
a. febra
b. insuficienţa cardiacă congestivă
c. înălţimea pacientului
d. infarctul miocardic acut
6. Programul de recuperare al infarctului miocardic:
a. este alcătuit din 3 faze
b. este alcătuit din 2 faze
c. faza a III-a durează doar pe perioada spitalizării
d. cuprinde doar o fază
7. Următorii sunt factori de risc pentru tromboza venoasă profundă:
a. imobilizarea prelungită
b. obezitatea
c. insuficienţa venoasă cronică;
d. toate variantele sunt corecte
8. În insuficienţa cardiacă:
a. testul de efort este indicat în momentul existenţei fenomenelor congestive
b. este interzisă igiena personală
c. obiectivul principal este împiedicarea decondiţionării fizice
d. antrenamentul fizic accentuează depresia
9.Care din următoarele enunţuri reprezintă o contraindicaţie a efectuării antrenamentului fizic
în insuficienţa cardiacă:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaţie atrială recent instalată
d. glicemia cu valori normale
10. Antrenamentul fizic în afecţiunile cardiovasculare:
a. determină scădere ponderală
b. accentuează ideea handicapului fizic
c. conduce la atrofie musculară
20
d. este indicat în aritmiile severe
11. Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. câteva paturi unde se pot acorda îngijiri de terapie intensivă
12. Echipa ce elaborează programul recuperator este formată din:
a. specialistul în recuperare şi balneofiziokinetoterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriţionist şi asistentă medicală
d. toate de mai sus
13. Activitatea fizică este benefică dacă se desfăşoară:
a. controlat şi progresiv
b. în mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme
14. Care din următoarele sporturi este contraindicat:
a. golful
b. rugby
c. sahul
d. mersul pe jos
15. Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reţeaua Purkinje
d. toate
16. Care este valoarea echivalentului metabolic (MET):
a. 10 ml O2/kg corp/minut
b. 20 ml O2/kg corp/minut
c. 3,5 ml O2/kg corp/minut
d. 50 ml O2/kg corp/minut
17. Ce reprezintă HTA?
a. creşterea constantă a TAs ≥ 140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg
b. creşterea constantă a TAs ≥ 110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
c. creşterea constantă a TAs ≥ 120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg
d. creşterea constantă a TAs ≥ 130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
18. Care din următoarele sunt necesare pentru includerea pacienţilor valvulari neoperaţi întrun
program recuperator:
a. examenul clinic şi electrocardiograma
b. radiografia toracică
c. ecografia cardiacă
d. toate
19. Cauzele obstrucţiilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)
b. afecţiunile respiratorii
c. afecţunile oculare
d. artroza
20. Complicaţiile cardiace ale testării la efort:
a. hipotensiune şi şoc
b. conjunctivită
c. pneumonie
d. tulburări de tranzit intestinal
21
21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin:
a. insuficienţă venoasă cronică
b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic
d. necroza ţesutului cerebral
22. Cel mai eficient medicament în criza anginoasă este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
23. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop:
a. diminuarea cogniţiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creşterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaţială
24. În cazul apariţiei durerii anginoase, antrenamentul fizic:
a. se continuă cu o intensitate mai mică
b. se continuă cu o intensitate mai mare
c. se continuă cu aceeaşi intensitate
d. se întrerupe
25. Programul individual de gimnastică în cardiopatia ischemică trebuie să se desfăşoare:
a. săptămânal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual
26. Antrenamentul aerobic în kinetoterapie exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometrică
c. efortul la covor rulant
d. baschet de performanţă
27. Infarctul miocardic acut se caracterizează prin:
a. necroza zonală a muşchiului cardiac
b. necroza zonală a ţesutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
28. Printre factorii etiologici ai infarctului miocardic acut se numără:
a. demenţa
b. ateroscleroza coronariană
c. ulceraţiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
29. Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din infarctul
miocardic acut îl ocupă:
a. fisura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia
30. Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. încălzirea
b. încălzirea, revenirea
c. încălzirea, antrenamentul propriu-zis, revenirea
d. încălzirea, antrenamentul propriu-zis
22
31. În faza a II-a a recuperării din IMA efortul preferat este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este corectă
32. Efortul izotonic în timpul antrenamentului poate fi obţinut cu ajutorul:
a. cicloergometrului
b. ridicării de greutăţi
c. judo
d. atletismului
33. Faza a III-a a recuperării postinfarct durează:
a. o săptămână
b. o lună
c. 6 luni
d. toată viaţa
34. „Triada Virchow“ este alcătuită din:
a. stază
b. stază, hipercoagulabilitate, leziune endotelială
c. hipercoagulabilitate, leziune endotelială
d. stază, hipercoagulabilitate
35. Printre simptomele TVP se numară:
a. cefaleea
b. durerea în molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este corectă
36. Recuperarea în afecţiunile venoase vizează:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forţei musculare
37. Tratamentul antihipertensiv durează:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toată viaţa
d. timp de 1 an
38. Condiţiile sportului terapeutic:
a. să fie de performanţă
b. să fie fără aspect competiţional
c. sunt recomandate sporturile dure (box, haltere, rugby)
d. în alegerea sportului nu se va ţine cont de vârsta pacientului
39. Care sunt efectele exerciţiilor respiratorii terapeutice in comorbiditatile respiratorii
asociate bolilor cardiovasculare:
a. dezobstrucţie bronşică
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muşchiului respirator
d. toate
40. Aproape toate bolile arterelor periferice se datorează:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei

RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII

1. Caile respiratorii sunt formate din:


a) cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii
b) faringe, laringe, trahee, bronhii
c) cavitate bucala, faringe, laringe, trahee, bronhii
d) cavitate nazala, laringe, trahee
2. In structura plamanilor exista:
a) segmente, lobuli, acini, alveole
b) lobi, segmente, acini, alveole
c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d) lobi, segmente, lobuli, acini
3. Contractia muschilor inspiratori modifica:
a) diametrul cranio-caudal (vertical), sagital (transversal, lateral), antero-posterior
b) diametrul cranio-caudal (vertical)
c) sagital (transversal, lateral)
d) antero-posterior
4. Valorile normale ale frecventei respiratorii la adult sunt:
a) 12-14 respiratii /min.
b) 20-22 respiratii/min.
c) 16-20 respiratii/min.
d) 14-18 respiratii/min
5. Cel mai corect tip de respiratie este:
a) respiratia abdominala
b) respiratia costala
c) respiratia claviculara
d) sumarea celor 3 tipuri de respiratie
6. Fazele unei respiratii corecte sunt:
a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si
cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor
b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor
c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale
d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea
umerilor
7. Reflexele respiratorii de aparare sunt:
a) tusea, sughitul, stranutul
b) tusea, sughitul,
c) sughitul,
d) sughitul, stranutul
8. Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:
a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica
b) testul apneei, testul lumanarii,
c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului
d) toate testele
9. Pentru evaluarea paraclinica a plamanului se utilizeaza:
a) examenul radiologic
b) examenul radiologic si scintigrafia
c) spirograma
d) examenul radiologic, scintigrafia, spirograma, testarea de efort
10. Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:
a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj
b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa
c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia
ocupationala
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c
24
11. Relaxarea se poate obtine:
a) doar extrinsic
b) doar intrinsic
c) prin metode extrinseci si intrinseci
d) nu se obtine
12. Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie
13. Posturarea bolnavului pentru a obtine facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia:
a) doar decubit dorsal,
b) ortostantism, sezand, decubit lateral cu capul pe o perna, semisezand
c) decubit ventral
d) doar sezand
14. Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate
bolile pulmonare ce presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii
imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita
15. Sindromul respirator obstructiv se defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar
16. Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar
17. Caracteristicele disfunctiei ventilatorii mixte :
a) scaderea capacitatii vitale, scaderea VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau
b) scaderea capacitatii vitale
c) scaderea VEMS sub 70%
d) scaderea VEMS sub 40%
18. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 80%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) cresterea tensiunii arteriale
19. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii restrictive sunt:
a) scaderea VEMS sub 80%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea tensiunii arteriale
20. Tehnica corecta a tusei cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,
25
--------21. Gimnatica corectoare se adreseaza:
? a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva ??????
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt
? c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva
22. Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructive
23. Raportul dintre timpii respiratori ai unui bolnav respirator trebuie sa ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2
b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
24. Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu
caracter recreativ, cu scopul reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
25. Tulburarile functionale (simptomele) afectiunilor respiratorii sunt:
a) dispneea, tusea
b) dispneea, tusea, expectoratia
c) expectoratia, hemoptizia
d) dispneea, tusea, expectoratia, hemoptizia
26. În testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortului la fiecare
treapta de efort este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W
27. Care afirmatie referitoare la obiectivele kinetoterapiei respiratorii este falsa:
a) relaxarea
b) asuplizarea
c) tonifierea musculaturii membrelor
d) asigurarea unui drenaj respirator si a sinergismului ventilator
28. Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulările
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul
29. Programele de recuperare respiratorie nu includ:
a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si oxigenoterapia
c) respiratia in presiune negativă intermitenta
d) exercitii de vorbire
30. Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara
26
31. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in prezenta oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in absenta oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
32. Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
33. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizeaza disfunctia
ventilatorie obstructiva:
a) hipersecretia (hipercrinia) si vascozitatea crescuta (discrinia) a mucusului bronsic
b) bronhospasmul
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronsice si peribronsice
34. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive
sunt reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene
d) bronhospasmul
35. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate in considerare in corelatie
directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare, unul dintre procesele
fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv sunt:
a) reeducarea raportului inspir/expir
b) scaderea obstructiei dinamice din expir
c) corectarea inegalitatii de distributie
d) ventilatia mecanica
36. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie îsi mareste
travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile
aeriene cu rezistenta crescuta in sindromul obstructiv) prin urmatoarele modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de
repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi în respiratia de repaus)
37. Care afirmatie este falsa referitoare la: Concluziile terapeutice si de recuperare care
trebuie luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea travaliului ventilator, unul
dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv, sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
38. Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
39. Caracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva sunt:
a) complexitatea metodelor
b) simplicitatea metodelor
c) absenta masurilor de profilaxie din componenta programului
27
d) intermitenta aplicarii lor
40. Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie
ventilatorie obstructiva nu face parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei
ventilatorii obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii
41. Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele componente:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei
b) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea altor pozitii de evitare a celor de
facilitare a tusei
c) controlul respiratiei in accesul de tuse
d) emiterea unui zgomot de tuse cu sunet „rotund”, „surd”
42. Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar,
ordinea corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
43. Care este afirmatia falsa referitor la: Controlul si coordonarea respiratiei prin kinetoterapie
respiratorie la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva include urmatoarele aspecte:
a) reducerea ritmului respirator
b) cresterea ritmului respirator
c) controlul volumului curent
d) controlul fluxului de aer
44. Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
45. Care este afirmatia falsa in legatura cu: Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului
b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei
c) corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare
d) conservarea pozitiei si mobilitatii existente ale bazinului
???46. Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
47. Care este afirmatia falsa: Pacientului dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele posturi /
pozitii facilitatorii:
a) in sezând "postura rezemat de spatar"
b) posturarea conform sistemului celor "5 perne in scara”
c) spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazuti, membre inferioare usor
flectate
d) in sezand "postura aplecat inainte"
48. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
28
49. Aspectele care nu caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt:
a) dureaza aproximativ 40 minute pentru intreg plamanul
b) se efectueaza dupa masa
c) se efectueaza inainte de masa
d) sunt urmate de tapotament
50. Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort

RECUPERARE IN AFECŢIUNI PEDIATRICE I


1. Kinetoterapia modernă în mucoviscidoză cuprinde:
a.tehnici de clearance respirator si tehnici incitative.
b.exerciţii fizice şi educaţie continuă.
c.terapie inhalatorie (aerosoloterapie).
d.toate răspunsurile sunt corecte.
2. In mucoviscidoză, drenajul postural:
a.constă în aşezarea bolnavului într-o poziţie care să permită gravitaţiei să ajute la drenajul
mucusului dinspre periferie spre centrul plămânului.
b.se face o singură dată pe zi, în special seara.
c.se face imediat după masă.
d.se execută înaintea administrării bronhodilatatoarelor.
3. In mucoviscidoză, vibraţiile constau din:
a.unde magnetice care se transmit până la nivelul căilor aeriene.
b.scuturări ale peretelui toracic în timpul expirului.
c. scuturări ale peretelui toracic în timpul inspirului.
d. scuturări ale peretelui toracic atât în timpul expirului, cât şi în inspir.
4. Drenajul autogen la copilul cu mucoviscidoză cu vârsta peste 3 ani:
a.constă în inspir pe nas-pauză-expir pe nas sau pe gură cu 2 faze (pasivă şi apoi activă);
b.se execută din decubit dorsal sau şezând;
c.constă în plasarea palmelor de către pacient pe torace şi abdomen;
d.toate răspunsurile sunt corecte.
5. Componentele Ciclul Activ al Tehnicilor Respiratorii (CATR) sunt:
a.controlul respiraţiei (CR).
b.exerciţii de expansiune toracică (EET).
c.tehnica expirului forţat (TEF).
d.toate răspunsurile sunt corecte.
6. In mucoviscidoză, fizioterapia:
a. nu trebuie inclusă în mod obligatoriu în programul de management al oricărui bolnav.
b. trebuie efectuată atât în prezenţa, cât şi în absenţa exacerbărilor infecţioase.
c. nu trebuie efectuată regulat, zilnic, pe tot parcursul vieţii bolnavului, mai ales dacă
pacientul se simte bine.
d. nu depinde în funcţie de vârsta bolnavului, starea şi preferinţele acestuia.
7. Criterii majore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
a.spitalizare pentru o formă gravă de bronşiolită acută sau wheezing şi demonstrarea
sensibilizării la aeroalergeni.
b.3 sau mai multe episoade de wheezing în cadrul infecţiilor căilor respiratorii inferioare în
ultimele 6 luni.
c. eczemă atopică şi istoric de astm bronşic la unul dintre părinţi.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
8. Criterii minore pentru diagnosticul astmului bronşic la sugar şi copilul mic includ :
a. rinoree în absenţa contextului de infecţie respiratorie superioară.
b.wheezing în absenţa contextului de infecţie respiratorie.
c.eozinofilie peste 5%, alergie alimentară, sexul masculin.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
9. In astmul bronşic la copilul cu vârsta peste 5 ani, posturile relaxante şi facilitatoare ale
respiraţiei:
a. se execută fie în pat în poziţe de decubit lateral, fie pe un scaun în poziţie şezândă.
b. se execută în poziţia de decubit dorsal.
c. nu se asociază cu exercitarea unei presiuni externe pe torace în timpul expirului.
d. nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.
10. In astmul bronşic regulile generale de drenaj postural trebuie să respecte următoarele
indicaţii:
a. zonele cele mai încărcate se drenează primele.
b.la încheierea unei poziţionări, pacientul respiră profund, cu accent pe expir şi tuşeşte de
câteva ori, expectorând într-un recipient pe care trebuie să-l aibă în permanenţă la dispoziţie.
c.după fiecare poziţionare, timp de aproximativ 1 minut, kinetoterapeutul va executa
deasupra segmentului de drenat vibraţii (când sputa este fluidă) sau tapotări.
d.nu se asociază cu executarea de vibraţii sau tapotaj toracic.
11. Primul semn clinic observat la bolnavul cu distrofie musculară Duchenne este:
a.mersul stepat.
b.se ridică cu greu şi are mers legănat.
c.hidrocefalia.
d.nu există un semn caracteristic.
12. Următoarea afirmaţie despre distrofia musculară Duchenne este FALSĂ:
a.este boală autosomal dominantă.
b.primele manifestări apar la vârsta de 3-4 ani.
c.în timp se instalează pseudohipertrofia musculară.
d.este cea mai comună distrofie musculară cu debut în copilărie.
13. Semnul Gowers este caracteristic următoarei afecţiuni:
a.distrofia musculară Becker
b.spasmofilie.
c.distrofie musculară Duchenne
d.boală Down.
14. Cel mai afectat muşchi în distrofia musculară Duchenne este:
a.ileopsoasul.
b.muşchiul solear.
c.adductorul mare al membrelor inferioare.
d.tricepsul sural.
15. Pseudohipertrofia gambelor care afectează în special tricepsul sural este caracteristică:
a.bolii Werdnig-Hoffman.
b.distrofiei musculare Duchenne.
c.paraliziei cerebrale infantile.
d.bolii Scheuermann.
16. In evoluţie, copiii cu distrofie musculară Duchenne:
a.nu pot urca scările în jurul vârstei de 8-10 ani şi sunt imobilizaţi într-un scaun cu rotile de
la vârsta de 10-12 ani.
b.prezintă fasciculaţii musculare.
c. au reflexele tendinoase accentuate progresiv.
d.nu prezintă retracţie la nivelul gleznelor, genunchilor şi soldului.
17. In distrofia musculară Duchenne, fizioterapia ajută la :
a.minimalizarea dezvoltării contracturilor, retracţiilor şi deformărilor prin programe de
streeching şi, în funcţie de caz, exerciţii active sau pasive.
b.scădere ponderală.
c.diminuarea tusei.
d.eliminarea mucusului din căile respiratorii.
18. Programul de fizioterapie din faza mai avansată a bolii Duchenne cuprinde:
a. stretching-uri pasive pentru tendoanele achiliene, musculatura posterioară a coapsei,
flexorii şoldului şi ischiogambieri şi pentru musculatura membrelor superioare.
b. înot, hidroterapie.
c. posturare în posturi funcţionale şi în decubit ventral şi purtarea ortezelor pe parcursul
nopţii.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
19. De obicei, în distrofia musculară Duchenne primul muşchi afectat este:
a. muşchiul triceps sural cu tendonul achilian.
b. muşchiul biceps.
c. ileopsoasul.
d. muşchiul trapez şi marele dorsal.
20. Paralizia facială de tip periferic se caracterizează prin:
a. tulburări motorii şi tulburări senzitivo-senzoriale.
b. tulburări ale reflexelor şi modificări electromiografice.
c. tulburări vaso-motorii şi secretorii.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
21. Principalele cauze ale paraliziei simptomatice de nerv facial la copil sunt:
a. infecţiile (otite,boala Lyme, infecţie herpetică, mononucleoză, etc).
b. tumorile şi traumatismele craniene.
c. postvaccinare (anti polio, anti gripal, anti rabic).
d. toate răspunsurile sunt corecte.
31
22. Paralizia de nerv facial de tip periferic are prognostic nefavorabil atunci când:
a. persistă peste 3 săptămâni durerile faciale, afectarea gustului, modificările lacrimale şi
se repetă episoadele de pareză.
b. nu există tulburări ale gustului.
c. copilul are vârsta sub 10 ani.
d. nici un răspuns corect.
23. Ca şi sechele ale paraliziei faciale de tip periferic la copil sunt citate:
a. meningita şi encefalita.
b. epiphora („lacrimi de crocodil”), asimetria facială, hemispasmul facial şi hipertonia
musculaturii afectate.
c. hidrocefalia şi microcefalia.
d. paralizia cerebrală infantilă.
24. In paralizia facială de tip periferic la copil, kinetoterapia este obligatoriu să respecte
unele reguli
fundamentale:
a. să anuleze acţiunea muşchilor hemifeţei sănătoase deoarece activitatea acestora
plasează musculatura hemifeţei paralizate în poziţie de întindere maximă.
b. să se execute lent pentru a permite recrutarea maximă de unităţi motorii.
c. să evite activarea muşchilor din jumătatea inferioară a feţei atât timp cât se lucrează
muşchii din jumătatea superioară, şi invers.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
25. Care dintre următoarele proceduri este recomandată în tratamentul paraliziei faciale
de tip
periferic la copil:
a.drenajul postural.
b.vibraţiile.
c. masajul.
d. percuţiile.
26. Contraindicatiile masajului facial în paralizia facială de tip periferic sunt:
a. cariile dentare.
b. boli dermatologice, infecţioase, hematologice şi traumatismele feţei.
c. implanturile dentare şi cariile dentare.
d. mărirea buzelor cu implanturi cu acid hialuronic.
27. Care dintre următoarele proceduri NU este recomandată în tratamentul paraliziei
faciale de tip
periferic la copil:
a.tapping.
b.vibraţii.
c.stretch pentru muşchii faciali.
d.toate răspunsurile corecte.
28. Următoarele caracteristici sunt specifice sindromului Down, cu EXCEPŢIA:
a.privire “în apus de soare”.
b.faţa rotundă, ochi orientaţi oblic şi distanţaţi.
c. urechile mici, situate mai jos, malformate.
d.palma lată, pătrată, cu pliu palmar unic.
29. Diagnosticul antenatal al sindromului Down se face prin:
a.iontoforeză.
b.amniocenteză şi ecografie în timpul sarcinii.
c.radiografie efectuată gravidei.
d.fibroscopie.
30. Cauzele de bază care condiţionează apariţia insuficienţei motorii la copiii cu sindrom
Down sunt
reprezentate de:
a. hipotonia musculară şi dezvoltarea anormală a reflexelor
b. afectarea echilibrului.
c. surplusul ponderal.
d. toate răspunsurile corecte.
31.Elementul decisiv care condiţionează limitarea activităţii de deplasare la copiii cu
sindrom Down
este reprezentat de:
a. incapacitatea lor de a fixa o anume poziţie a corpului.
b. poziţia patrupedă.
c. pliul palmar unic.
d. hipoacuzia.
32. In învăţarea copilului cu sindrom Down să meargă, se pot menţiona următoarele stadii
de
învăţare, cu excepţia:
a.mersului susţinut de ambele mâini sau de o mână.
b.mersului cu suport susţinut de un premărgător.
c.mersului în patru labe.
d. mersului de sine stătător (începând cu 2-3 paşi de sine stătători).
33. Paraliziiile cerebrale (infirmităţile motorii cerebrale) sunt:
a.tulburări de ritm cardiac de diferite etiologii.
b.tulburări cerebrale neprogresive, rezultând din disfuncţia centrilor şi a căilor motorii
cerebrale, caracterizate prin sindroame spastice, diskinetice, ataxice şi atone, având
etiologie prenatală, perinatală şi postnatală.
c. tulburări cerebrale progresive, rezultând din disfuncţia centrilor şi a căilor motorii periferice,
caracterizate prin sindroame hipotone, kinetice şi ataxice, având etiologie prenatală şi
postnatală.
d.afecţiuni neuromusculare ereditare, rare, cu progresie lentă, caracterizate prin deteriorarea
progresivă a muşchilor, antrenând slăbiciune musculară şi în final invaliditate.
34. Cauzele antenatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate
motorie
cerebrală) sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a.accidentului vascular cerebral.
b.malformaţiilor cerebrale.
c.icterului nuclear
d.fetopatiilor (rubeola, toxoplasmoza).
35.Cauzele postnatale cele mai frecvente de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate
motorie
cerebrală) sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
a.retardului de creştere intrauterin.
b.traumatismelor craniene.
c.tumorilor cerebrale.
d.infecţiilor.

36.Următoarele afecţiuni sunt forme clinice de paralizie cerebrală infantilă (infirmitate


motorie cerebrală):
a.hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică, paraplegia spastică şi tetraplegia spastică.
b.sindromul Down şi Klinefelter.
c.distrofia musculară Duchenne, Becker şi Charcot-Marie-Tooth.
d.paralizia de nerv facial şi nerv sciatic popliteu.
37. Hemiplegia reprezintă:
a.afectarea motorie bilaterală, de cele mai multe ori de tip spastic, manifestată clinic prin
pareză şi spasticitate unilaterale.
b.afectarea motorie unilaterală, de cele mai multe ori de tip spastic, manifestată clinic prin
pareză şi spasticitate unilaterale.
c.afectarea motorie unilaterală, manifestată clinic prin creşterea tonusului muscular
predominant la nivelul membrelor inferioare.
d.afectarea tuturor membrelor în mod egal sau mai mult a membrelor superioare decât a
celor inferioare, întotdeauna asociată cu retard mental sever şi microcefalie.
38. In cadrul metodei Bobath folosită în paralizia cerebrală infantilă, inhibiţia spasticităţii
se produce:
a.printr-o mişcare rapidă de extensie şi abducţie a membrelor superioare cu revenire
lentă în flexie şi adducţie.
b. prin tehnica masajului facial şi a hrănirii de către kinetoterapeut, ţinând cont de
deficitul de masticaţie, deglutiţie, tulburările de limbaj şi de prezenţa sialoreei.
c.prin întindere lentă şi mentinută a muşchiului spastic, prin poziţionare sau
prin autoinhibiţie.
d.prin specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori.
39. In paralizia cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală) relaxarea prin alungire
musculară (stratching) determină următoarele, cu EXCEPŢIA:
a.creşterii supleţei ţesuturilor şi a abilităţii de a învăţa diverse mişcări.
b.scăderii tensiunii musculare şi determinării relaxării fizice şi psihice.
c.răcirii ţesuturilor.
d.încălzirii ţesuturilor.
40. In paralizia cerebrală infantilă (infirmitate motorie cerebrală) în relaxarea prin alungire
musculară
(stratching) la sugarul mic (sub 6-7 luni):
a.copilul va fi pregătit printr-o eventuală aplicare de comprese reci.
b.nu se vor extinde complet genunchiul şi cotul deoarece la această vârstă aceste articulaţii
prezintă o semiflexie fiziologică.
c.copilul va fi aşezat numai pe mingea Bobath.
d.tracţiunea va fi suficient de puternică, în ax, chiar dacă provoacă durere.
34
RECUPERARE IN AFECTIUNI PEDIATRICE II
1. Leziunile survenite intrapartum care pot interveni in etiologia infirmitatilor motorii de
origine cerebrala sunt:
a) toxemie preeclapsie;
b) hemoragia cerebrală idiopatică;
c) traumatismul cranian (sdr. silverman);
d) naşterea precipitată.
2. Caracteristicile clinice in diplegia spastica predominant paraplegica sunt
urmatoarele:
a) spasticitate moderată / marcată a membrelor inferioare, afectare lezională
simetrică;
b) spasticitate marcata a membrelor superioare;
c) atitudinea membrului superior ca în hemiplegie, dar bilateral;
d) atitudine in varus a genunchilor în mers.
3. Tabloul clinic al Boalii Legg-Calvé-Perthes-Waldenström cuprinde:
a) durere la nivelul soldului;
b) gonalgie externa;
c) durerea poate fi diminuata prin presiunea capului femural în triunghiul scarpa
d) contractură musculară reflexă abductori şi rotatori interni – limitarea adducţiei şi
rotaţiei externe.
4. In scolioza structurala urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) este reproductibila in sens opus;
b) apare o rotatie a vertebrei apicale;
c) poate sa apara compensator unei inegalitati de membre;
d) dispare in clinostatism.
5. Caracteristicile cifozei posturale sunt urmatoarele cu exceptia:
a) tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;
b) radiologic apar noduli schmorl retromarginal anterior, la mai mulţi corpi vertebrali,
mai ales spre versantul lombar;
c) curbura este intre 40º-60º;
d) apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.
6. Tratamentul bolii Scheuermann are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a) corset timp de 1 an;
b) exercitii de kinetoterapie;
c) tratament operator precoce sub varsta de 3 ani;
d) tratament chirurgical – rareori indicat; dublă artrodeză anterioară şi posterioară.
7. Tabloul clinic al toricolisului muscular congenital se compune din urmatoarele cu
exceptia:
a) aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul mic;
b) pliu cutanat în partea inferioară a regiunii auriculare de partea leziunii;
c) pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de partea afectata;
d) predomina localizarea pe partea stanga.
8. Simptomatologia torticolisului muscular congenital la copilul cu varsta peste 1 an se
compune din:
a) hemiatrofie faciala.
b) atitudine compensatorie cu ridicarea umarului de partea sanatoasa;
c) atitudinea tipica torticolara cu capul inclinat catre partea sanatoasa;
d) aparitia scoliozei dorsale compensatorii.
35
9. Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:
a) apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;
b) clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
c) netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;
d) tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie.
10. Simptomatologia retractiei postinjectionale de quadriceps cuprinde urmatoarele cu
exceptia:
a) limitarea nedureroasă a flexiei gambei (forţând flexia deasupra zonei fibrozate
apare o depresiune cutanată);
b) accentuarea pliurilor cutanate de flexie ale genunchiului;
c) mersul pe varfuri in cazurile bilaterale;
d) alergatul este posibil doar in cazurile cu flexia limitata < 90º.
11. Despre piciorul talus valgus postural se pot afirma urmatoarele:
a) este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste mai ales la sexul masculin;
b) incidenta e crescuta la multipare;
c) deformatia moderata si / sau severa necesita tratament chirurgical;
d) deformatia usoara nu necesita nici un tratament deoarece in 3-6 luni piciorul
devine spontan normal.
12. Viciile de pozitie ale piciorului care definesc piciorul stramb congenital varus equin
sunt:
a) abductia piciorului pe gamba- unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului
poate fi >90º;
b) abductia antepiciorului pe retropicior- axul antepiciorului şi retropiciorului poate fi
între 40-60 º;
c) supinaţia plantei – unghiul format de plantă cu solul are valori între 0-70 º;
d) varusul calcanean - din profil unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului
are valori între 0-60 º.
13. Principiile tratamentului piciorului stramb congenital varus equin sunt:
a) tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa inceperea mersului;
b) prima deformaţie care trebuie corectată este varusul antepiciorului apoi equinul
retropiciorului;
c) imobilizarile conform tehnicii ponseti vizeaza doar esecurile tratamentului prin
kinetoterapie;
d) tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor moi retractate si mentinerea
corectiei si se incepe la 2-3 luni.
14. Manevra ortolani:
a) este o metoda diagnostica utila la copilul mare;
b) poate identifica soldurile luxabile;
c) se efectueaza in conditii de sedare;
d) poate identifica soldurile luxate.
15. Testul barlow:
a) necesita control radiologic;
b) poate identifica soldurile luxabile;
c) se efectueaza numai la nastere;
d) poate identifica soldurile luxate.
16. Ecografia de sold pentru depistarea displaziilor de dezvoltare:
a) este utila dupa varsta de 1 an;
b) poate fi efectuata dupa aparitia nucleului de osificare al capului femural;
c) permite diagnosticul si tratamentul la varsta mica;
d) implica un grad mediu de iradiere.
36
17. Piciorul varus equin congenital:
a) este o afectiune dobandita;
b) are o incidenta de 20-30 / 1000 nou nascuti;
c) are predominenta feminina;
d) beneficiaza de tratament ortopedic.
18. Talusul valgus postural:
a) este o afectiune congenitala
b) este datorata malpozitiei generate de uterul tonic la primipare si musculatura
abdominala puternica la mamele tinere;
c) este mai frecvent la sexul masculin;
d) este o afectiune foarte rara.
19. Piciorul plat static:
a) este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6 ani;
b) este caracterizat de o desenare a amprentei plantare sub 1/3 din suprafata sa;
c) din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura incaltamintei pe partea interna
si dureri la nivelul tarsului in perioadele cu mers indelungat;
d) tratamentul este exclusiv chirurgical.
20. Cifoza:
a) poate fi posturala si congenitala;
b) consta in devierea coloanei vertebrale in plan frontal;
c) cea posturala este structurala;
d) tratamentul cifozei posturale este chirurgical.
21. Boala scheuermann:
a) este o cauza rara de cifoza la copil;
b) in evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa, ireductibila;
c) perioada de debut este caracterizata de durere importanta;
d) tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat precoce.
22. Scolioza:
a) este o afectiune congenitala
b) este caracterizata de devierea coloanei in plan sagital
c) devierea laterala a coloanei in plan frontal se insoteste de rotatia vertebrelor;
d) nu este considerata patologica cand nu poate fi corectata sau corectia nu poate
fi mentinuta.
23. Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:
a) coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
b) formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;
c) tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
d) gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.
24. Managementul nechirurgical al scoliozelor nu include:
a) instrumentatie segmentara posterioara;
b) stimulare electrica;
c) fizio-kinetoterapie;
d) supraveghere.
25. Dintre aspectele clinice ale Artrogripozei-forma clasica fac parte urmatoarele, cu
exceptia:
a) articulatii blocate in flexie sau extensie;
b) mobilitate activa si pasiva limitata variabil, nedureros;
c) musculatura cu tonus exagerat (palpator);
d) reflexe tendinoase abolite;